7,090 matches
-
contest pentru că este bolnav psihic (paranoic), chiar dacă nu este pus sub interdicție. b) Îl contest pentru că este un prezumtiv infractor. A se vedea Hotărârea Parlamentului prin care i s-a ridicat imunitatea. Deci nu operează prezumția de vinovăție, ci convingerea certă că este un infractor, și încă unul extrem de periculos. ... c) Dovadă certă că este infractor rezultă din fițuica să lt; lt;România Mare gt; gt;, prin care propagă deschis, fără nici un fel de reținere, ura de rasă și ura de
HOTĂRÎRE Nr. 64 din 14 octombrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114407_a_115736]
-
șapte unități de jandarmi, din șapte județe ale Moldovei”. Trag cu și mai multă sete din țigară. Soțiile par a fi mult mai disciplinate. Nu ies din rând, nu fumează, nu fac neîncetate deplasări după cafea. Ba, mai mult, își ceartă soții : „Cum ai să o atingi tu pe Sfânta cu buzele alea spurcate de țigară”, spune mustrător una dintre ele. Bărbații nu răspund nimic, doar că încetează să mai glumească. Obsesia aceasta a spurcăciunii, a întinării sacrului am întâlnit-o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
blond de lângă raclă observă toată scena, apoi îi moralizează pe cei care s-au opus intruziunii adolescentei bolnave, rugându-i „să se roage, să fie cu capul plecat și smerit, atenți la ceea ce se întâmplă în fața lor, nu să se certe”. Tinerii îmbrăcați în plastic, din satul Cernica, au fost printre colegii mei de așteptare. Acum izbucnesc toți în râs și fac fotografii cu telefonul mobil, chiar înainte de a ajunge la momentul zero, atingerea raclei ; nu înțeleg pe moment atitudinea lor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
erau dependenți de el în perioada de pionierat a computerului. Cei doi vânzători se decid cu greu să-mi vorbească, dar o fac în cele din urmă. Comercianții (colportorii de obiecte religioase) sunt cei mai vizați de criticile lor. „Se ceartă pentru locurile cele mai bune, cu vad. Primăria încearcă să reglementeze lucrurile, dar nu prea reușește. E vorba aici de bani mulți, pe care doar îi putem bănui.” Nu le convine faptul că mașinile de aprovizionare cu marfă nu mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urmei. Olteanul este însă mai puternic decât sacrul, omul râde și spune „De ce să o ating, fă, de cruce, ca să-mi țină mintea caldă ?”. O parte dintre cei din jur zâmbesc subțire, alții ne ucid din priviri mustrătoare. Soția îl ceartă. Blând îl ceartă. „Se supără Sfântul pe tine.” Iliuță învârte șapca în mâini și nu știe ce să mai facă, nici cu șapca, nici cu mâinile, nici cu el însuși. Iarăși tăcere grea. Mormântul Părintelui Arsenie Boca este inundat de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
însă mai puternic decât sacrul, omul râde și spune „De ce să o ating, fă, de cruce, ca să-mi țină mintea caldă ?”. O parte dintre cei din jur zâmbesc subțire, alții ne ucid din priviri mustrătoare. Soția îl ceartă. Blând îl ceartă. „Se supără Sfântul pe tine.” Iliuță învârte șapca în mâini și nu știe ce să mai facă, nici cu șapca, nici cu mâinile, nici cu el însuși. Iarăși tăcere grea. Mormântul Părintelui Arsenie Boca este inundat de crizanteme de toate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unei asemenea probe fizice. Rândul este foarte tensionat în acel punct. Sunt multe femei însoțite de copii de 8-10 ani, uneori chiar mai mici, obosiți, strigând cu glas obosit „mami, vrem acasă, mami !”. La rândul lor, mamele încep să se certe cu jandarmii, care, pentru prima oară de când fac acest teren, par depășiți de situație. „Au trecut două ore de când ne țineți sub streașina asta și nu ne-am mișcat nici măcar un metru ! Cât ne mai țineți, nu vedeți că murim
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și simplu să spună că nu puteam continua în acest fel și că totul se ducea de râpă. Venise vremea să se facă ceva în privința asta. Țara, partidul, comerțul, economia totul se dezintegra, se alegea praful de tot. Hrușciov se certa cu toată lumea, cu China de asemenea...". În opinia autorului, motivația protagoniștilor nu era aceea a reinstaurării vechilor practici ale succesorului lui Lenin o asemenea atitudine ar fi devenit imposibilă după Congresul XX al PCUS ci limitarea neajunsurilor și erorilor conducerii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o bucată de pâine, o bucată de brânză și a zis: „Dacă mai poți, mai vino pe aici”. Și m-am dus, m-am strecurat tot pe acolo, prin spatele ghetoului, pe sub sârma ghimpată. A fost mare lucru. M-au certat părinții, să nu mă mai duc, că dacă mă prinde, știi? În fine, după câteva zile m-am dus din nou. M-am dus direct la ea. Era deja toamna târziu, vremea era rece. M-am dus de acasă În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar spuneau Întotdeauna părinții că apa e așa de tare, că nu curăța deloc. Ca un element nu prea frumos din partea familiei noastre, În momentele cele mai grele, părinții mei, care se căsătoriseră din conveniențe, din interese pecuniare, s-au certat și s-au despărțit, Însă au rămas În aceeași locuință. Eu am rămas la tata, primeam hrană și de la mama, dar bunicul și unchiul erau cam reticenți, erau Împotriva tatălui și a părinților săi... — Au continuat să trăiască În aceeași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mulți, dar ne-a Înfricoșat. Îmi aduc aminte cum treceau dimineața cărucioarele și ridicau morții din casă... Odată eram cu niște fete, băieți, afară, mergeam la furat cartofi. Era iarnă, frig, iar oamenii special desemnați să adune morții s-au certat Între ei, i-au lăsat În mijlocul drumului și au plecat. Și noi ne-am speriat foarte tare. Eram Înfricoșată de ce am văzut: mâini, picioare... - am fugit și am zis că nu mai trec niciodată pe acolo... Cum decurgea o zi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
românesc. În perioada de dezumanizare cum vă Înțelegeați Între voi, cei care nu vă cunoșteați? Erau certuri, bătăi? Nu, nu. Eu, cel puțin, n-am văzut. Mă rog, certuri erau, Îndeosebi mai târziu, când foamea era deja de groază: se certau pentru nimicuri, stresul era extraordinar, se certau pentru că porția lui de pâine era mai mare sau mai mică... - dar asta nu Înseamnă că nu au fost și discuții normale Între oameni normali. Vreau să spun că, de exemplu, În baracă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Înțelegeați Între voi, cei care nu vă cunoșteați? Erau certuri, bătăi? Nu, nu. Eu, cel puțin, n-am văzut. Mă rog, certuri erau, Îndeosebi mai târziu, când foamea era deja de groază: se certau pentru nimicuri, stresul era extraordinar, se certau pentru că porția lui de pâine era mai mare sau mai mică... - dar asta nu Înseamnă că nu au fost și discuții normale Între oameni normali. Vreau să spun că, de exemplu, În baracă, seara se discutau de toate, dar Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
unii Îmbrăcați În cămăși verzi și pe urmă au Început certuri, bătăi nu au fost, dar au fost niște... Au vrut să-l omoare pe rectorul de la Cluj, fratele lui Ștefănescu Goangă, basul de aici... Ștefănescu era rectorul și se certase cu Garda de Fier și l-au Împușcat - nu a murit. Deci s-a Început cu echipele morții, fel de fel de chestiuni... - Erați În Cluj atunci - cum ați aflat de acest eveniment? - Fiind În Cluj, nu era o problemă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar nu ne chemau. Deja se Întâmplase chestia asta cu partizanii, cu iugoslavii, erau neînțelegeri În guvernul maghiar - președintele guvernului era Bárdossy, iar șeful Statului Major sau Ministru de Război era un neamț. Bardossy era cam anglofil și s-au certat: „Domnule, eu nu mai admit nici o execuție pe chestii din astea generale, dovedite prin bătăi”. Închipuiți-vă, să vă bată zi de zi și noapte de noapte - și nu numai bătăi: schingiuiri, adică strângerea testiculelor, curent electric, femeile de asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ci În sens sociologic, care depindeau de avere. În cadrul acestor cercuri existau cercuri etnice care erau la rândul lor Împreună În toate cercurile. În cercul ăsta economic mic, ei bine, se Împăcau perfect. Nu existau discuții. Erau oameni care se certau Între ei, dar nimic altceva. Sigur că marele șoc a Însemnat deportarea evreilor, care reprezentau 20-25% din populație, deci acolo deportarea a fost pregătită de o propagandistică fioroasă. - A Început această pregătire de prin ’40? - Pregătirea a Început din 1930
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Dacă aveai o Încălțăminte bună te puneau să-ți scoți pantofii, Îți dădeau niște saboți de lemn În locul lor și se Încălțau ei cu pantofii. Cum noi nu știam cine este șef, cine nu este, cu cine poți să te cerți, cu cine nu poți să te cerți, nu exista nici un fel de opoziție. Tata avea niște cizme frumoase - din prima i le-au luat. Eu aveam niște bocanci extraordinari, care m-au ajutat mult să scap din lagăr. Până În ultima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să-ți scoți pantofii, Îți dădeau niște saboți de lemn În locul lor și se Încălțau ei cu pantofii. Cum noi nu știam cine este șef, cine nu este, cu cine poți să te cerți, cu cine nu poți să te cerți, nu exista nici un fel de opoziție. Tata avea niște cizme frumoase - din prima i le-au luat. Eu aveam niște bocanci extraordinari, care m-au ajutat mult să scap din lagăr. Până În ultima zi m-au ținut. Era foarte important
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la noi, dacă aveam baze rusești eram vulturi!), mi-am amintit de vorbele de duh care circulau în subteran, în perioada numită acum sovietizarea României, când câte un rus sus-pus venea la noi, să ne dea indicații și să ne certe pentru greșelile noastre. Rusul nostru, instalat într-un compartiment de clasa I, însoțit de omologul său român, întreba de una, de alta, și despre toate, spunea că sunt mici, că la ei toate sunt balșoi. Era în timpul acela când, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în armonie cu întregul tușește-n instrument și din tot sublimul nu s-ar alege decât praful și pulberea. Să spunem că omul nostru suferea de o tuse seacă, măgărească, stătuse toată ziulica la soare ca să-i treacă, dimineața se certase cu nevasta din cauza banilor, firește, de pe scenă vedea în primele rânduri și ce trebuia ascuns, așa că avea și el circumstanțe atenuante. Cu același efect devastator, Premierul Tăriceanu, care poate oricând să arunce cu căciula-n câini, de norocul care l-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
i-a luat toată puterea”. Chiar pe ultimele luni de premierat, Tăriceanu vrea să-i mai dea un bobârnac celui care, împotriva evidențelor reieșite din alegerile din 2004, l-a făcut prim-ministru, s-au îmbrățișat portocaliu și s-au certat ca doi soți luați din interes. Curios e că, în ultimul timp, d-l președinte, ocupat cu ocolul Mării Negre, nu i-a mai dat nici o atenție premierului, îl uitase, numai că nu l-a uitat premierul. Acesta, cuprins de văzduhism
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu ei și ne-am lansat propriul serviciu, numit Billpoint. În sfârșit, În iulie 2002 ne aflam la una dintre convențiile eBay Live, iar zarva de pe hol era asurzitoare. Comunitatea noastră ne spunea: «N-ați vrea să nu vă mai certați? Noi vrem un standard - apropo, ni l-am găsit și se numește PayPal; știm că voi, cei de la eBay vă doreați să fie standardul vostru, dar e al lor». Așa ne-am dat seama că trebuia să cumpărăm compania, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
ajutat să nu abdic, să nu cad. Când, ispitit sau înșelat în cuget, alunecam sau pierdeam echilibrul spiritual, credința în misiunea mea mă făcea să văd adâncul prăpastiei care mă aștepta, de unde nu este ieșire. Mulțumesc lui Dumnezeu că „de certat m-a certat, dar morții nu m-a dat” (Psalm). A două zi, Delu trebuia să se întoarcă în colonie. După amiaza am urcat cu el câteva culmi, voind să ne bucurăm împreună și de priveliștea munților. Venind dinspre câmpia
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
abdic, să nu cad. Când, ispitit sau înșelat în cuget, alunecam sau pierdeam echilibrul spiritual, credința în misiunea mea mă făcea să văd adâncul prăpastiei care mă aștepta, de unde nu este ieșire. Mulțumesc lui Dumnezeu că „de certat m-a certat, dar morții nu m-a dat” (Psalm). A două zi, Delu trebuia să se întoarcă în colonie. După amiaza am urcat cu el câteva culmi, voind să ne bucurăm împreună și de priveliștea munților. Venind dinspre câmpia Mureșului, Apusenii sunt
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a îmbolnăvit și ea. Fiii și fiica veneau pe furiș, încercând să o determine ca partea ei de avere, mina, să fie trecută pe numele fiecăruia. Bătrâna a amânat perfectarea actului testamentar. Aflați la capul muribundei, cei trei copii se certau, fiecare pretinzând în favoarea lui dreptul la succesiune pentru avere. Bătrâna a intrat în comă și în câteva ore a expiat. În timpul certei dezlănțuite la capul moartei, s-a anunțat la radio naționalizarea întreprinderilor, așa că descendenții au fost împăcați, fără însă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]