17,484 matches
-
o putea avea oricine, mai ales într-un spațiu amenințat de neastâmpărate valuri. și totuși, grecii extramuros aveau să înființeze în tot spațiul mediteranian, numeroase și vestite colonii, atrași de necunoscut, prin sudul Rusiei, Bosnia și Herțegovina, Dobrogea dacică, pe coastele Orientului Mijlociu și ale Africii creând și apoi exportând enigmatica civilizație cretană. Diversitatea spațiului egeean, peninsular și insular prin fascinația mișcătoare a apelor a contribuit la diversitatea psihosomatică a egeenilor și la continuitatea umanității și vieții lor. Dar, miraculoasa Cretă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îi este asimilat conceptul. Adevărul ideilor stă în claritatea percepției. Consideră materia formată din atomi și vid. Atomii și vidul sunt după el, elemente ale infinitului. Epicur (341 - 270)vede lumea structurată atomic confirmându-l pe Democrit. Thales din Milet (Coasta Asiei Mici, VI î.Chr.) matematician, negustor și politician, a rămas în memoria lumii ca filosof: consideră apa principiul vital, factor universal, unic, veșnic generator și regenerator. UNII MEDICI SUNT FILOSOFI Prin finalitatea profesiei și într-o Grecie a gânditorilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de subzistență. Această populație putea fi folosită, prin selectare, ca armată de apărare și îndeosebi de cucerire. Începând cu secolul VI î.Chr. romanii încep expansiunea și în patru secole, stăpâneau teritoriile de la Atlantic până în Asia Mică, Europa Centrală până pe coastele Africii. Sub împăratul Traian, procesul de romanizare s-a intensificat extinzându-se și mai mult. Printre numeroșii sclavi greci aduși în Roma erau și filosofi, medici, constructori, care au contribuit la schimbarea mentalității și la dezvoltarea generală a civilizației romane
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
le afirme prezența în lume. Trebuiau să se stabilizeze undeva. Peninsula Arabia este ca un continent. Condițiile stabilității le ofereau extremitățile ei. Aici viața putea deveni sedentară, localizând specificul unei culturi și civilizații. în adevăr, Arabia Fericită se edifică pe coasta de sud-est, în Yemen: sol bogat, climă blândă, turme și cirezi de animale, plante aromate, păduri umbroase, lemn de tămâie și smirnă, scorțișoară, hrănitorii palmieri. Un fel de Eden. Aici au proliferat uimitor sabeii, cea mai numeroasă populație arabă. Se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a fost timp de 2 ani primar în Șuletea. Așa își începu povestirea moșierul... Șuletea, măi Fanachi, poate că știi, este un fost sat răzășesc din Ținutul Fălciului, care până nu demult se numea Brăițenii de Sus... Stă înșirat pe coasta unei văiugi pe Valea Elanului, numită astfel, deoarece în vremuri vechi, prin acești codri hălăduiau turme de Elani<footnote Elanul, este cel mai mare dintre cervide. Răspândirea lui este în nordiul Eurasiei și Americii de Nord. În număr mare se găsesc în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de păpădie. Un vânticel cald, mângâietor, sufla ușor în după-amiaza aceea, sub cerul albastru ca toporașul, peste pădurea înfrunzită. În toate părțile, împrejur, dealuri rotunde cu dumbrăvi pe coamă, acoperite cu păduri de fag și gorun, cu dulcea revărsare a coastelor până în Valea Elanului... și mai departe, se întindea crângul până la șiragul de plopi și sălcii din luncă... Câmpul de culoarea firului de iarbă încolțit, râdea... Sub fiecare tufă, fiecare gâză își căuta un loc sub soare. Mierla fluiera atât de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o vrea! ..vorbi, cu glas grav, bărbatul de la tribună. Dar, dlor, n-o putem face singuri... Turcul e tare! Un lucru, dlor, să nu uite românul: „Prietenii se aleg în vremuri grele nu în vremuri de sărbătoare“! „Muscalu‟i în coasta noastră, să ne îndreptăm privirea către el, dlor. Va bate cat de curând ceasul, continuă vorbitorul, când din adâncul sufletului se va ridica strigătul... „La arme!“ Din acel acel moment, națiunea care l-a glăsuit va simți în izvorul de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ca o trâmbiță, cocoșul se auzi pentru a treia oară... În fereastră, printre perdeluțe, pătrundeau zorile, la început mai nelămurit, apoi mai luminoase și mai limpezi... CAPITOLUL VII Suru Început de iarnă... Vijelia sufla aspru prin pădurea deasă... pătrundea pe la coaste și sfâșia lacom obrajii și mâinile... Copacii își scuturau povara de zăpadă, îndoindu-se într-o parte și într-alta. Anton pășea poticnindu-se prin zăpadă, până la genunchi; furtuna geroasă îi îngheța sudoarea pe frunte. În vale, pădurea se dădea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
smeurișuri și rugi de mure, ascultând șoaptele înăbușite și somnoroase ale codrului, citind și tâlcuind semnele și zgomotele așa cum ai citi și tâlcui o carte, tot timpul în căutarea acelei misterioase chemări... care, și pe dânsul îl ademenea. Au urcat coastele cu mestecăniș ce închideau pe laturi Valea Idrici. Au zăbovit în zmeuriș... s-au încâlcit în rugii de mure, de unde începea pădurea. Au pornit în susul pâraului Idriciu, ca lupul să nu-i poată simți. Suru se mișca încet printre brusturii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai slăbit vederea. Acolo‟i! făcându-i semn cu capul. - Nu-l văd, măi Antoane... da‟ îl sâmt unde‟i! făcu bătrânul. - Ioti colo, tatai... Pata aceea care se mișcă! Îl vezi? Suru se mișca încet printre hățișuri. Au urcat coastele cu mestecaniș ce închideau pe laturi valea... Au mai zăbovit o vreme în zmeuriș, și au pândit.. Când... de după un copac, apăru o namilă mițoasa, strânsă peste mijloc într-un chimir negru îmbumbat cu ținte argintii. Anton, vânat de manie
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nici bufnițele nu mai pufăiau, doar, din depărtare, de pe crestele lui Mârzac venea ca un zvon în surdină, pe pale de vânt, urletul lupilor. Jderul colinda prin pădure șovăind. Se strecura împotriva vântului, pe lângă desișuri și opreliști de uscături; pe coastă cercetă vizuinile printre rădăcini, dar fără speranța de a gasi ceva. ...Februarie geros veni ca o vijelie. În partea de răsărit a povârnișului asupra căruia vântoasa începuse să se năpustească, nu era chip să se gasească vreo pradă, deoarece căpriorii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mergea pe lângă ei fără să-i silească. Anuca a plecat de acasă, cu gândul să meargă și la cimitir, la mormintele mamei și bunicului ei. Îi era tare dor de bunicul ei, bătrânul Toma. Drumul spre cimitir cotește mereu, pe coastă, căutând pante mai blânde. Pe partea dreaptă, se cască o vale care pornește de sus de pe coamă și se lățește treptat până în vale, în șes. O pasăre zvâcni dintr-un tufar de cătină, fâlfâind aerul cu aripile într-un șuierat
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
șuierat ascuțit, și se afundă în crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo sus se vede pâlcul de salcâmi înalți... Acolo îi cimitirul. Satul viu... cu toții, trăiesc învecinați cu morții lor. Pe coasta dealului, un țăran își ară ogorul. În plug, boii cu spume sub jug și la gură, răsuflau adânc, sufereau... dar, trăgeau mai departe credincioși stăpânului, într-o înțelegere tacită, într-o împerechere de destin și suferință în inima amândurora. Soarele
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pământul.., un tot nedespărțit, se mișcau odată, răsuflau odată... parcă ar fi singura existență între pământ și cer. Însemnătatea pe care o are în viața noastră de plugari: țăran, bou, pământ... trinitatea noastră sfîntă. Mâna boii, care ridicau suișul pe coasta, legănând capetele lor într-o parte și în alta, ca bătăi de ceasornic, lăsând pe nări în răsuflările lor smocuri de aburi. Greabănul trupului lor trăgea plugul, răsturnând brazda. Alături, omul îi îndemna cu o închipuire de bici, mai mult
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
opri dând glas: „Pitpalac ..pitpalac!“, și dispăru, îndată, într-un tufar de cătină de pe marginea șanțului repetând: „Pitpalac... pitpalac!“ - Când ai s-o vez‟ mamî... să știi că‟i „găinușa Domnului“..! i-a spus mătușa Domnica, într-un rând. Urcând coasta, trecu pe lângă o stână, adăpostită într-o văiugă. Ciobanul, un băietan voinic și frumos îi strigă de departe... „Fa Anucă, fa... ci faci, pe‟ ici, fa...?! El o îndrăgea pe fată, de la horă, dar nu cuteza să se apropie de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
viață. Văzuse ce aveau oamenii înstăriți și știa că e dreptul ei să aibă aceleași lucruri. Darcey, pe de altă parte, nu părea să gândească la fel. Lui Nieve i se părea că Darcey ar fi rămas cu plăcere pe coasta spaniolă, citind toată ziua și rezolvând rebusuri din toate ziarele pe care putea pune mâna, atât spaniole, cât și englezești, dar și supraveghind, în același timp, copii pe care era angajată să îi păzească. Dar nu același lucru s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
din sprânceană. Serios, zâmbi ea. Atunci când am să-ncep să-mi valorific eforturile, n-o să mai ai nici o scuză să nu-mi crești simțitor salariul. Max râse. — Atunci, poftim. Am mâine o întâlnire cu tipii ăștia despre proiectele lor de pe Coasta de Fildeș. Ăsta e un document pregătit de corespondenții lor francezi. Să-mi pregătești un rezumat până mâine-dimineață. Dosarul pe care i-l întinse era albastru-deschis. Îl luă și se uită înăuntru. —E în franceză, îl anunță. —Ce? —Franceză, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
înnebunit după State, zise Darcey. Credeam că ești în adâncul sufletului un împătimit al Galway-ului. —O, dar sunt, o asigură Aidan. Însă California trebuie să fie tare distractivă... Hollywood... Silicon Valley... —Silicoane, mai degrabă, observă Darcey și îl împunse între coaste. Poți s-o lași baltă de pe-acuma, Clarke! Nieve chicoti. — Da, poate-mi aranjez și eu sânii dacă tot sunt pe-acolo. N-ai fi în stare! — De ce nu! Nieve își scutură capul, astfel încât părul îi încadră fața. — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și mi-e frică! Cum și pensia-i... puțină, Normal, merg la una...mică! LEGAȚI CU...LANȚUL! Mulți nu putem pleca din țară! Și de plecăm, ne-ntoarce iară Legea! Legea de a fi legați, Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
și pensia-i... puțină, Normal, merg la una...mică! LEGAȚI CU...LANȚUL! Mulți nu putem pleca din țară! Și de plecăm, ne-ntoarce iară Legea! Legea de a fi legați, Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a scuturat, Dar
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
merg la una...mică! LEGAȚI CU...LANȚUL! Mulți nu putem pleca din țară! Și de plecăm, ne-ntoarce iară Legea! Legea de a fi legați, Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a scuturat, Dar are ceva cu... spinii!? PAȘAPORT
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Mulți nu putem pleca din țară! Și de plecăm, ne-ntoarce iară Legea! Legea de a fi legați, Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a scuturat, Dar are ceva cu... spinii!? PAȘAPORT EUROPEAN PENTRU BOVINE! Badea Gheorghe zice: Iaca
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
de plecăm, ne-ntoarce iară Legea! Legea de a fi legați, Cu lanțul...Munților Carpați! TOATE...COASTELE Muncind, la cosit pe coastă, O durere are-n coastă, Dar pe cea din a sa coastă O doare în cot de-o coastă Sau de alta! Ce nevastă! BARONI LOCALI Vântu-acesta i...vânt turbat, Bate-așa cum vor străinii! Bun! Petale-a scuturat, Dar are ceva cu... spinii!? PAȘAPORT EUROPEAN PENTRU BOVINE! Badea Gheorghe zice: Iaca! Nu mă duc să-l scot nici
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
toxic mușcătură letală semaforul clipește în urma ei nu rămâne nimic nici măcar fumul doar o lacrimă cât o lume la colțul intersecției pregătită să se rostogolească din gând în gând 28 mai 2011 Cu sufletul pe urmele mele orizontul nălucea în coasta pădurii fugisem din propria viață după ani întregi de evadări nereușite se înfigeau maci în ochii mei iar pleopele încercau să tragă cerul sub ele ca să-l ferească de înserare sufletul nu dăduse alarma respiram sacadat doream să emigrez (dincolo de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
se prăvălește cerul toamnei ne spălăm gândurile într-un ocean dăruit furtunilor (viață și moarte) pielea ta fierbinte seamănă cu o pânză așteaptă pătimașă penelul (buze mușcate până la sânge) fur culori din asfințit trag tușe groase apoi te închid între coastele mele prizonieră a unui ultim vernisaj 2 octombrie 2011 Sfârșit și început nu va rămâne din toate acestea decât iubirea noastră vom încuia ușa la sfârșit de lume amintirile unei alte vieți se vor lipi de cer din când în
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]