7,234 matches
-
o însușire solară directă. Numele fecioarei de pe celălalt tărâm dezvoltă adeseori rimă interioară și ritm, specifice organizării prozodice: Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpu înverzește, florilenflorește. Lunga denominație amintește aici de abilitatea feciorului din colinde de a regenera câmpia și codrul spre beneficiul comunității tradiționale. Amândoi fac parte din clasa personajelor cu puteri vegetaționale și au un rol esențial în ritualul inițiatic. Substantivele articulate nehotărât, de tipul un împărat, au o funcție simbolică în dimensiunea semantică a basmului, ducând personajul în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai, proprie unei perceperi subiectivizate, ce se dorește a fi indusă ascultătorului: „ce mai, să-l spânzure”. Excluderea unei alte posibilități augmentează desfășurarea epică și creează receptorului sentimentul copleșitor al iminenței nedorite. Un adverb modalizator recurent este cam: „Cam pe după codru verde”, „Pe cel drum cam părăsit”, „El cam în jos apuca./ Cam în jos, cam de la vale,/ Cam despre soare răsare”. Adverbul pare a fi specializat pentru descrierea spațiului inițiatic dominat de sentimentul rătăcirii și nefamiliarului, ceea ce înseamnă că vocea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
7 Ibidem 7/1905, f.78; 8 Ibidem, 5/1906, f.42; 9 Școala din Baia data din 15 noiembrie 1864, vezi tabelul din N. Adăniloaie, op.cit. p.271; 10 Nichita Adăniloaie, Un ilustru revizor școlar sucevean: Serafim Ionescu, în "Codrul Cosminului" , nr. 6-7 (16-17), Suceava, 2000-2001, p.467-475; 11 Apud Gh. Iacob, Luminița Iacob, Modernizare -Europenism vol. II, Percepție, trăire, identitate etnică, Iași, 1995, p.132; 12 N. Adăniloaie, Învățământul... p.194; 13 Liceul Pedagogic "Vasile Lupu" din Iași, 1855-1980
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Apar în piața asta literară din România peste 120 de reviste literare. Ca șef de revistă trebuie să ai un proiect al tău, unic, altfel n-are rost să sacrifici pădurile țării. (Vezi Balada lui Verestoy Attila, apud Gellu Dorian: " Codrule codruțule/ ce mai faci, drăguțule?/ Ia, eu fac ce mai făcuși/ Cherestea și rumeguș!"). Ca redactor-șef de revistă, cherestea și rumeguș faci dacă nu ai un proiect al tău, și încă unul viabil. Scriitorul român ratează deopotrivă în opera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
el pentru prima oară în "Vatra", prietenul Cistelecan m-a sunat și mi-a spus că adevăratul poet Moldovan este Vlad. Firește, de fiecare dată i-am dat dreptate. De atunci fiecare dintre fiii mei și-a urmat cărarea-n codrul literaturii pe cont propriu și sunt amândoi favorabil văzuți, din când în când. Eu zic că amândoi sunt importanți, fiecare după felul său. Cine știe, poate mai încolo, în ce mă privește se va spune (dacă se va mai spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acest fapt. Maramureșul de astăzi își așterne "plapuma" peste câteva "țări" de o individualitate nemaipomenită și care a dat literaturii române nume de excepție. Așa are Maramureșul sub "cupolă" (din 1968, odată cu noua împărțire administrativ-teritorială) Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului. Oamenii obișnuiți, oamenii de cultură, scriitorii, "se dezic" astfel de "țările" lor, de identitatea locală. Își iau o identitate care nu este a lor, plăcându-le mai mult să li se zică "maramureșeni". Nu este corect. Nici pentru ei, nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se află scriitorii din noile generații? Cum poți caracteriza ca scriitor și ca director de bibliotecă literatura tânără din limba română? Ne credem dar și suntem minunați. Eminescu "o fo, ori no fo", o fost spus-o " Adormind de armonia/ Codrului bătut de gânduri,/ Flori de tei deasupra noastră/ Or să cadă rânduri-rânduri". Fiecare dintre noi avem un "târg amar" care ne locuiește și înlocuiește, mai mult sau mai puțin modest. În relație cu literatura generațiilor, eu cred că nu suntem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încă viu după tiparul lui originar de la începutul lumii, așa cum am mai prins alacul, "grâul sfânt" din colinzi, Coborât-o coborât/ Dumnezeu pe-acest pământ/ Printre holde de grâu sfânt, cu bobul în trei dungi, care creștea spontan în poienele codrilor, sau mărul oarzân, timpuriu, care creștea și el în sălbăticia începutului lumii, cu dulceața lui uluitoare, pe dealuri și munți, De-aș muri primăvara/ Păsările m-ar cânta/ Vântuțu m-ar legăna/ Rândunele m-ar duce/ Și cucu mi-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
credința ne-ai lăsat Scump tezaur moștenim Și la tine ne gândim... Azi! Te plâng urmașii tai Țara-i plină de mișei! Plânge neamul după tine... Cui ne lași pe noi, stăpâne? Iar la mormântul tău Lacrimi curg, mereu, mereu Codrii cântă de vestește Ștefan Vodă! Unde este? Azi se pleacă fruntea mea Și-ndrăznesc a mă ruga Și mă rog la Dumnezeu Pentru Ștefan domnul meu Să ne dea urmași ca tine! Să ne aducă-n țară bine! Ștefan Vodă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
loc incursiuni militare ale turcilor și polonilor, a determinat noi posibilități de regresiune economică. Invaziile cazacilor și ale tătarilor, mai târziu și ale rușilor, se deșfășurau întotdeauna pe direcția râurilor Nistru și Prut. În acest ținut, dincolo de Prut, erau vestiți codrii Tigheciului, stăpâniți de renumiții Codreni, care formau o „republică” militară, ce apărau granița și se bucurau de privilegii din partea domniei. Două drumuri principale treceau prin sudul ținutului Fălciu: drumul Tighinei și al Chișinăului, și drumul Cetății Albe prin târgul Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chiar în Transilvania, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tătarii au produs, neîndoielnic, o perturbare puternică în rândul populației din zona Hușilor, care însă nu a părăsit depresiunea Hușilor, ci s-a retras sporadic în locuri mai ferite, în codrii Buneștilor și ai Dolheștilor. Și pentru perioada următoare, a Evului Mediu, cercetările arheologice au fost continuate și rezultând contribuții deosebite la cunoașterea istoriei medievale a târgului Huși (secolele XIV-XV), cum ar fi așezarea de la punctul Bența (comuna Duda-Epureni), care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1489), situat pe moșia boierului moldovean Husul, o parte din locuitorii târgului s-au refugiat la Huși, contribuind la sporirea numărului populației. Târgul, așa cum am văzut deja, dispunea de o apărare naturală deloc neglijabilă: locul era înconjurat cu dealuri și codri pe de o parte, iar pe de altă parte se afla Prutul, care era o piedică în calea năvălirilor cazacilor și a tătarilor. Cu numele de astăzi, Huși, orașul este menționat în hrisovul scris de Toader diiac în Suceava, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bența. Loc izolat pe teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașul nostru medieval. Curtea domnească de la Huși s-a menținut multă vreme printre preferințele voievozilor Moldovei. Ștefan cel Mare și-a concentrat atenția în această parte a Moldovei datorită așezării târgului Huși în centrul țării, protejat natural de dealuri și codri de o parte, iar în partea estică de vecinătatea cu râul Prut, care era o piedică în calea năvălirii turcilor și tătarilor. De la Huși, domnul putea supraveghea posibilele mișcări ale dușmanilor în sudul țării și pe Valea Prutului, pentru a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în 18 Avril, și se îngroapă cu întristarea țării la Putna, lăsând doi fii: pe Ștefan și pe Petru”. Nicolae Iorga sublinia că voievodul murise ca apărător al hotarelor țării: „Bogdan Vodă, care stătea de strajă, la Prut, la marginea codrului Tigheciului, în Huși, pe vremea când, în primăvara, roiau tătarii [...], murea tânăr în împrejurări care au rămas neștiute, în ziua de 17 aprilie 1517”. Totodată, marele istoric avea să scrie: „Se poate zice că acestor lupte împotriva tătarilor și-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldovei, Vasile Lupu a primit ajutor de la cazaci, conduși de ginerele său, Timuș Hmelnițki. Însă, aceștia, în loc să-l sprijine pe domnul Moldovei, au început să jefuiască zona Iașilor. „Iară pînă a sosi Vasilie-Vodă - relatează cronicarul Miron Costin -, au prădat cazacii codrii Iașilor de la drumul Căpoteștilor până aproape de Huși (subl. ns.), și scosesă fără număr vită, care apoi, dacă a venit ‹sosit› Vasile-Vodă, pre cîtă au aflat nemîncată, tot cîte un zlot a dat cazacilor pre vită; și a dat știre la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova, ambasadorul polon, contele Mniszech a vizitat Iașul, apoi s-a deplasat de-a lungul Prutului, oprindu-se pentru scurt timp în satul Ghermănești (la circa 20 km de Huși), unde l-au întâmpinat 150 de soldați. A trecut pe lângă Codrii Tigheciului, Bugeac, după care s-a îndreaptat spre Giurcani, Crețești, Oancea, Foltești, Galați, unde a fost primit cu simpatie de ispravnicul Cantacuzino. În 1759 solia polonă condusă de contele Potocki înainta pe Valea Prutului. La 23 octombrie 1759, acești călători
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
naturale e menit să fie în viitor un loc de adevărată vilegiatură, dacă edilii Hușilor vor înțelege acest important dar natural pe care îl are orașul lor, față de celelalte orașe de șes ale Moldovei. Sus la Dobrina, unde în bătrânul codru de stejari, de tei, plopi și frasini, în timpul celor mai călduroase zile ale verii, aerul e răcoros, curat și plin de sănătate, aproape ca și orașul de munte, cale de 10-15 minute cu piciorul din centrul orașului, s-ar putea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
jalbă domnului Constantin Racoviță, prin care solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un hrisov, ispravnicilor de ținut și căpitanului de codru: „în târgul Hușiilor, să nu șadă, cum n-au fost volnici să șadă nici mai inainte vreme, ci șederea lor să fie în târgul Fălciului, cum și mai dinainte, că acolo este scaunul ținutului ... Și drept aceasta poruncim Domnia mea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
provocat războiul, totul destăi nuia demoralizarea Puterilor Centrale. Cum ar mai fi putut lupta fără de încredere? serbarea de la govora Mă duceam prin pădure la mama, la Mihăești, încântându-mă singură de fericirea în perspectivă și de frumusețea drumului prin bătrânul codru. Nu fusese atins, ca și toată regiunea, grație omeniei colonelului von Bertram și mai ales agerimii d-lui Wangler. Pentru alămurile și arămurile de la Govora a mers până la Mackensen. Calitatea lui de elvețian îl ajuta să pătrundă și să izbutească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe tine prost, e mai prost ca tine. * Până și nevăzătorii consideră că negrul nu e alb. * Trăind printre noi, politicienii noștri par de pe altă lume. * Există și ciobani care îi apără pe lupi împotriva oilor. * „Se fură ca-n codru” nu mai e o zicere de actualitate, pentru că la noi s-a furat și codrul. * Unii preferă călătoria cu avionul, fiindcă acesta este do12 * Nu urcușurile sunt grele, puterile sunt slabe. Nu există elevi slabi la învățătură, există elevi tari
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
e alb. * Trăind printre noi, politicienii noștri par de pe altă lume. * Există și ciobani care îi apără pe lupi împotriva oilor. * „Se fură ca-n codru” nu mai e o zicere de actualitate, pentru că la noi s-a furat și codrul. * Unii preferă călătoria cu avionul, fiindcă acesta este do12 * Nu urcușurile sunt grele, puterile sunt slabe. Nu există elevi slabi la învățătură, există elevi tari la lene. * Între catedră și bancă există o singură legătură: învățătura. * A bate cuie nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
presă sunt puse la păstrare în depozitele Justiției. * Dracul își bagă coada acolo unde omul nu-și bagă capul. * Cine spionează ograda vecinului, dă dovadă de miopie. * De când s-au tăiat pădurile, la noi nu se mai fură ca-n codru, se fură ca-n oraș. * Spre deosebire de Topîrceanu, conducătorii noștri își trimit scrisori cu adresă precisă. * Alianța a uitat de promisiunile portocalii, în favoarea traiului pe roze. * De te lași în baza slugii, iute dai de fundul pungii. * Ca să atingi cerul, nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cunoaștere și recunoaștere a operei sale în lume. Iar acest lucru nu se poate face doar prin ediții ocazionale, prin traduceri diletante, prin volume în care să se popularizeze poezii ca Somnoroase păsărele, Pe lângă plopii fără soț, Ce te legeni, codrule? ș.a. Trebuie să căutăm și să angajăm poeți veritabili, de aiurea, care să cunoască și să înțeleagă poezia lui Eminescu. Or, asta se poate face prin publicarea în edituri de prim rang din străinătate, a unor studii comparatiste, a unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui M. Eminescu, Ștefan Ion Ghilmescu ajungând la concluzia că ""copilul iubit" al poetului va apare prin această fantă ontologică" ca inspiratoare a multor (prea numeroase, totuși!) poezii, de la Sara pe deal sau Lacul, până la Trecut-au anii, Freamăt de codru, Floare albastră etc., totul pornind de la "una dintre cel mai transparente și mai frumoase elegii (cu titlul "Elena"), în care este invocat dramatic, superb, "copilul iubit"" Ș.a.m.d. Plăcute rememorări face Ștefan Ion Ghilimescu privitoare la relația lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]