KorAP: Find »[drukola/base=corabie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...226 227 228 ...288 >

7,183 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

să vegheze asupra celorlalți. Deși echipajul și Apărătorii abia Începuseră să se cunoască, legăturile dintre ei erau deja solide. Porniseră cu toții spre un loc periculos, de unde nu aveau să se Întoarcă teferi decât dacă aveau Încredere unii În ceilalți. Iar corabia lor era mai mult decât un vas care plutea pe Marea Neagră, cu vântul la pupa. Era un teritoriu al Moldovei, În numele căreia vor trebui să lupte. Până la clipa debarcării mai aveau, Însă, mai bine de două săptămâni. Căpitanul Morovan nu ordonase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
apropia de Moldova va avea Întregul nostru sprijin. Toate serviciile noastre din Est sunt alertate. Trebuie doar răbdare. Începe o iarnă grea. Iar la anul vom avea război. - Așa e, măria ta... Începe o iarnă grea... 15 decembrie 1475, Istanbul Corabia căpitanului Morovan intră În golful Cornul de Aur cu un singur catarg, sub pavilion genovez. Cu o zi Înainte, două din cele trei catarge fuseseră coborâte pe punte, În lăcașuri special cioplite și acoperite cu mărfuri. Pavilionul Moldovei fusese coborât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
malul apei. Sute de nave de diverse mărimi erau ancorate În golful Cornul de Aur, dar și pe malul Mării Negre și al Mării Marmara. Tânărul era fascinat de imaginea acelei uriașe mișcări nautice și de alunecarea Înceată a imaginilor pe măsură ce corabia se apropia de chei. Deși vremea era Închisă, combinațiile de gri ale norilor erau cu totul neobișnuite. Unii băteau mai degrabă spre alb, ca niște presimțiri ale luminii, În vreme ce alții se adânceau În ei Înșiși, În spirale de gri Închis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
adăpostite de vânturile puternice din larg. Ademenit de noutatea imaginilor, Alexandru nu văzu decât târziu un caic cu doisprezece vâslași care aducea la bordul lor un grup de opt ieniceri. Căpitanul Morovan Îi primi și le arătă hârtiile conform cărora corabia transporta mărfuri din Europa spre țărmul Trebizondei. Transportul nu avea nimic ieșit din comun, fiindcă Genova Întreținea relații comerciale cu toate cetățile turcești de la Marea Neagră și adeseori navele ei ancorau la Istanbul. Cei opt inspectară puntea, coborâră În cală, verificară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Comandantul dădu din cap afirmativ și se Întoarse În caic Împreună cu Însoțitorii lui. Morovan rămase pe punte, făcând semne amicale, până când mica ambarcațiune se amestecă printre alte zeci de bărci asemănătoare care roiau printre caravelele de comerț. La scurt timp, corabia moldoveană cârmi spre stânga și merse aproape două mile de-a lungul țărmului, ancorând la ultimul chei. - Aveți În față, la doar cinci sute de pași, catedrala Sfânta Sofia, spuse Morovan revenind În mijlocul Apărătorilor. La dreapta, palatul În construcție, Topkapî

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
aflați sub amenințare directă, nu ripostați. Va interveni Îngerul vostru păzitor. Sau nu va interveni dacă intervenția este inutilă. Doi. În caz de eșec al misiunii sau de catastrofă În țară Întreaga activitate Încetează. Vă repliați pe traseele indicate spre corabie. Nu veți primi semnale, ci veți fi luați de Îngerul vostru păzitor. Nu veți primi explicații până la ridicarea ancorei. - Gabriel, interveni Alexandru, cine sunt Îngerii noștri păzitori? Cum Îi identificăm? - Nu-i puteți identifica În nici un fel. Ei vă cunosc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
spahii. Celălalt fusese dus la Închisoarea Edikule, pentru interogatoriu. Oană ordonase, prin mesaje pe calea săgeții, eliberarea lui, În timpul nopții, de către un grup de șase Îngeri. Altminteri, prin tortură turcii Îi puteau smulge fragmente de informații care puneau În primejdie corabia lui Morovan. Rămânea de văzut dacă operațiunea de salvare plănuită pentru seara Sfântului Ștefan va avea succes sau nu. Devenea destul de limpede, Însă, că misiunea nu va putea fi prelungită prea mult. Până acum, Pictorul scăpase. Cu cinci zile În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ajungă. Știa doar că se Întâmplase ceva groaznic, că cineva apropiat căzuse În sânge. Sufletul Îi spunea că acela era omul pe care Îl visase În fiecare noapte vreme de șaptesprezece ani. Tatăl lui. Se târâ pînă În apropierea unei corăbii genoveze ancorate la capătul cheiului, aproape de catedrala Aya Sofia. Pe corabie nu se vedea nimeni. Rămase acolo, privind valurile care se spărgeau Încet de prova ambarcațiunii. „N-am destulă putere... gîndi apoi tânărul. Sunt prea departe... N-am destulă putere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
căzuse În sânge. Sufletul Îi spunea că acela era omul pe care Îl visase În fiecare noapte vreme de șaptesprezece ani. Tatăl lui. Se târâ pînă În apropierea unei corăbii genoveze ancorate la capătul cheiului, aproape de catedrala Aya Sofia. Pe corabie nu se vedea nimeni. Rămase acolo, privind valurile care se spărgeau Încet de prova ambarcațiunii. „N-am destulă putere... gîndi apoi tânărul. Sunt prea departe... N-am destulă putere, să-l scot din moarte... ” Dar apoi, ca și cum s-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
o mică minune care readusese viața, dar nu Înlăturaseră suferința? Căci suferință avea să fie, multă și mereu la marginea morții. Lupta pentru viață nu se terminase, ci abia Începea. Multă suferință... Ajunsese prea târziu... La cheiul unde era ancorată corabia genoveză valurile reîncepură să ajungă, clipocind Încet. Ștefănel rămase În continuare nemișcat, așezat pe genunchi, privind spre larg. Portul părea pustiu. Încercă să se concentreze. Nu putea Înlătura suferința. Nu putea prelungi viața, dacă undeva În adâncurile neființei cineva hotărâse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
și despre prezența lui Alexandru la Istanbul. Iar În acest caz băiatul e pierdut. Sistemul Îngerilor funcționează? - Da, măria ta, răspunse Pietro. Trei dintre cei aflați În misiune au fost salvați de Îngeri. Dar au trebuit să se retragă pe corabie. - Sfatul decide anularea misiunii? Întrebă Ștefan. Toți membrii sfatului aprobară. - Căpitane Petru și logofete Cânde, dați chiar acum ordinele de anulare oamenilor voștri. Retragerea generală În interiorul granițelor. În cât timp ajunge ordinul la cei din afară? - Între două zile și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
sau ani Întregi trebuiau să aibă momente În care simțeau că Înnebunesc. Și totuși, nimic nu se Întâmpla. Fiecare zi aducea noi semnale, care duceau la noi portrete și atât. Nu Îndrăznise să treacă prin port, ca să vadă dacă măcar corabia mai este ancorată la locul ei. Și iată că, În ultima zi a anului, ceva se Întâmpla. Ceva rău, fiindcă blocarea pieței nu putea fi un motiv de bucurie. După puțin timp, o patrulă veni spre el, dar totul se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Întâmple În palat... Urmează instrucțiunile! - Jur! spuse Alexandru. Omul acela... L-am mai văzut undeva... Sau seamănă extraordinar cu cineva... Gabriel! Lasă misiunea să continue, măcar câteva minute! NU POT pleca acum! - Ceasul e pornit. Avem treizeci de minute. Atât. Corabia va ridica ancora indiferent dacă tu ești sau nu ești la bord. Și n-am dreptul să te sacrific. Alexandru se simți tras cu putere În spate. Înțelegea că trebuie să respecte procedurile de evadare din Istanbul. Dar sufletul nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Păcat? - Voiam să-l cunosc. Toată viața am avut Îngeri necunoscuți. L-am văzut doar pe unul, dar tocmai fusese ucis. - Nu Înțeleg. Și n-avem timp de amintiri acum. Trecuseră mai bine de douăzeci de minute până când ajunseră la corabia cu pavilion genovez. Echipajul termina pregătirile de plecare. Pe catarg, pânzele erau ridicate cu repeziciune. Gabriel și Alexandru intrară În cală, unde Îi așteptau ceilalți Apărători. - A sosit toată lumea? Întrebă Gabriel. - Da, răspunse unul din Apărători. Documentele sunt În seif

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
În larg. - Vreau să ies pe punte! Se auzi vocea neliniștită a lui Alexandru. Trebuie să ies pe punte! Deja nu mai are nici o importanță... Gabriel Înclină capul afirmativ. Tânărul urcă repede scările, ieși pe punte și alergă spre pupa. Corabia se depărtase foarte puțin de mal, iar căpitanul Morovan continua să dea ordinele de ieșire În larg. - Mai larg vela superioară! Viraj de treizeci de grade tribord! - Patru galere de război la babord, distanța două mile! Se auzi vocea marinarului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Spune! strigă, nerăbdător, Gabriel. - Dincolo de poartă sunt cadavrele gărzilor! Cineva a intrat și a ucis toate gărzile de la Ak Saray! Tătarii le scot acum la intrare... trei... cinci... opt ieniceri omorâți! Alexandru sări de pe scară și fugi la Gabriel. - Întoarce corabia! Nu putem pleca acum! În câteva minute, totul se va schimba la Istanbul! Măria sa are nevoie de informațiile acestea! Comandantul misiunii șovăi, calculând avantajele și dezavantajele unei posibile Întoarceri la chei. Urcat pe una din scări, căpitanul Morovan Îl privea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
așteptând să sară pe mal. Apoi Își aminti ceva, fugi În cală și se Întoarse cu șevaletul sub braț. - Atenție! strigă Gabriel. Suntem observatori, nu actori. Ne răspândim În piață și imediat ce Întâmplările sunt clare, la semnalul meu, revenim pe corabie! * Amir intră În palatul Ak Sarai după o goană de două zile și două nopți În care nu se oprise decât ca să schimbe caii. Faptul că afară nu era nici un ienicer de gardă i se păru suspect. De aceea ordonase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Într-unul din colțurile pieței și se strecură, ținând șevaletul la piept, cât mai aproape de poartă. Reuși să ajungă Într-un unghi din care se putea vedea poarta, Încă din prima secundă În care ar fi fost deschisă, dar și corabia pe care echipajul căpitanului Morovan aștepta o cât mai rapidă ridicare a ancorei. Alți doi Apărători sosiră lângă el și, Înțelegând că are nevoie de spațiu pentru un ultim portret, Împinseră ca din Întâmplare mulțimea, făcând loc pentru instalarea șevaletului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cinci sute de Cuceritori, adică toți cei rămași În capitala imperiului, căci numeroase grupuri de acțiune erau plecate În misiuni pe teritoriile Asiei și Europei. Din locul În care se afla, Alexandru observă un caic al poliției vamale acostând lângă corabia genoveză. În mijlocul mulțimii, Gabriel se Întoarse și văzu și el pericolul. Câțiva ieniceri urcară la bordul corabiei și fură Întâmpinați de căpitanul Morovan. De departe nu se putea desluși cum decurge discuția, dar se putu vedea cum un al doilea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
plecate În misiuni pe teritoriile Asiei și Europei. Din locul În care se afla, Alexandru observă un caic al poliției vamale acostând lângă corabia genoveză. În mijlocul mulțimii, Gabriel se Întoarse și văzu și el pericolul. Câțiva ieniceri urcară la bordul corabiei și fură Întâmpinați de căpitanul Morovan. De departe nu se putea desluși cum decurge discuția, dar se putu vedea cum un al doilea caic plin cu ieniceri acostează lângă corabie. Membrii echipajului se adunară În jurul lui Morovan. Gabriel privea când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
și văzu și el pericolul. Câțiva ieniceri urcară la bordul corabiei și fură Întâmpinați de căpitanul Morovan. De departe nu se putea desluși cum decurge discuția, dar se putu vedea cum un al doilea caic plin cu ieniceri acostează lângă corabie. Membrii echipajului se adunară În jurul lui Morovan. Gabriel privea când spre corabie, când spre palat. Când văzu că și al doilea grup de ieniceri urcă la bord, ridică degetele mâinii drepte, arătând semnul patru, apoi semnul doi. Patru Apărători ieșiră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
fură Întâmpinați de căpitanul Morovan. De departe nu se putea desluși cum decurge discuția, dar se putu vedea cum un al doilea caic plin cu ieniceri acostează lângă corabie. Membrii echipajului se adunară În jurul lui Morovan. Gabriel privea când spre corabie, când spre palat. Când văzu că și al doilea grup de ieniceri urcă la bord, ridică degetele mâinii drepte, arătând semnul patru, apoi semnul doi. Patru Apărători ieșiră din piață, pornind pe străduțele care duceau spre chei. Urmau să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
conducător luminat. Cu excepția Veneției și a Moldovei, unde se ciocnise de același om, toate misiunile sale fuseseră Încununate de succes. „Amir Baian, repetă În gând Alexandru. De ținut minte acest nume. Poate că omul acela are și un chip”. Pe corabie lucrurile păreau să se Înrăutățească. Ienicerii Înconjurau echipajul de pe punte. Căpitanul gesticula larg, ca și cum ar fi refuzat un ordin, dar poate că gesturile sale le erau destinate Apărătorilor, care trebuiau să revină de urgență la chei. Gabriel făcu semnul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
se Înrăutățească. Ienicerii Înconjurau echipajul de pe punte. Căpitanul gesticula larg, ca și cum ar fi refuzat un ordin, dar poate că gesturile sale le erau destinate Apărătorilor, care trebuiau să revină de urgență la chei. Gabriel făcu semnul de retragere generală la corabie. Doar cu o clipă mai târziu, poarta palatului Ak Sarai se deschise și murmurul mulțimii Încetă. Alexandru scoase penelul negru, gata să contureze cu iuțeală primul chip care ar fi apărut. Gabriel repetă semnul de retragere generală, dar pictorul refuză

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ești... ” se pomeni gândind, dar nu Îndrăzni să-și ducă speranța până la capăt. „Cine ești ?!... ” Coloră cu alb strălucitor perlele de pe sabia Cuceritorilor, pe care tânărul o avea acum la centură, schiță repede peisajul din spatele necunoscutului, umbra unei clădiri, catargele corabiei, frământarea mării, dar, fiindcă Înnegrise cu prea multă forță partea de sus a tabloului, totul păru că se Întâmplă seara, sub o lumină scăzută. - Toți luptătorii din ordinul Cuceritorilor vor intra În curtea palatului! porunci tânărul conducător, În limba mongolă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]