7,252 matches
-
Albert, împotriva lor și a cerut ajutor de la voievodul Moldovei, care îi era dator ca vasal. În asemenea împrejurări se dovedea importanța Moldovei pentru apărarea Poloniei, căci în 1489, tătarii jefuiau și ardeau Kievul, aflat sub stăpânire polonă. Kaspar Weinreich, cronicarul cavalerilor teutoni, explica sustragerea lui Ștefan de sub suzeranitatea polonă „întrucât polonii nu i-au dat nici un ajutor împotriva tătarilor și turcilor, așa cum i se lăudaseră”. Ștefan cel Mare a preferat să recunoască suzeranitatea regelui Ungariei, care era una pur formală
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a două mari regate conduse de doi frați Jagielloni. La Linz, în Austria, unde se alfa Maximilian, au venit soli de la Vladislav al Boemiei, din Franța, din Spania, din Transilvania, printre care se afla și Ioan, bastardul lui Matei Corvin. Cronicarul Jean Molinet scrie că, atunci când Maximilian se afla la Alba regală, acesta i-a trimis scrisori lui Ștefan, în care-i dezvăluia intențiile sale. La primirea lor, Ștefan „a intrat în biserica cea mare, a pus să bată toate clopotele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
procesiune generală pentru a mulțumi lui Dumnezeu că a primit scrisori din partea principelui și suzeranului său natural; și, de asemenea, i-a scris scrisori, oferindu-i supunere și ajutor cu 30.000 de călăreți pe cheltuiala sa”. Interesante sunt aprecierile cronicarului: Ștefan stăpânea Moldova și Valahia; n-a depus niciodată jurământ de credință lui Matei și s-a bătut într-o singură zi cu oștile lui Matei și cu acele ale turcilor și le-a învins pe amândouă. Este, evident, vorba
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în actele de închinare despre hotarele adevărate ale Moldovei”. Gheorghe Duzinchevici a socotit că în 1489, 1490 și 1493 nu au fost incursiuni preventive, sau, după o altă opinie, a fost incursiuni impuse de „necesități strategice” și economice. Liborius Nacker, cronicarul cavalerilor teutoni, un bun cunoscător al evenimentelor, scria: „Dacă Ștefan ar fi fost sprijinit de regele Cazimir, el ar fi rezistat cu succes sultanului. Cum însă moldoveanul a rugat pe regele răposat [Cazimir] pentru sprijin și ajutor și s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Frederic de Hohenzollern, markgraf de Brandenburg-Ansbach. Discuțiile s-au purtat și în secret, la acestea fiind de față doar frații Jagielloni „celălalte mărimi fiind îndepărtate pentru ca nu cumva lucrurile puse la cale de frați să poată ajunge la urechile barbarilor”. Cronicarul Matei Miechowski (Miechowita), medic al regelui Ioan Albert, relatează că s-a discutat despre „unirea regatelor, războiul împotriva turcilor și alungarea moldoveanului (extirpatione valachi)”. Pentru a nu umbri personalitatea regelui Ioan Albert din punct de vedere moral - se proiecta un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moral - se proiecta un război al creștinilor contra unui creștin -, istoricii poloni moderni au încercat să-l disculpe pe rege. L. Finkel a afirmat că între subiectul discuțiilor de la Lovocea și campania regelui polon în 1497 nu exista nici o legătură. Cronicarul Bernard Wapowski scria că: „S-a discutat apoi despre Ștefan, palatinul Moldovei, care stăpânea asupra Misiei de Jos, să-l silească la depunerea jurământului de credință și ascultare a regatului și a regelui polon, după cum făcuse mai înaintea lui Cazimir
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câmpuri. Un țăran nebun, la Liov, zicea: «vă duceți spre pierirea voastră». Trăsnetul a omorât pe un șleahtic sub cort și 12 cai. Un preot, făcând slujba, a scăpat jos cumnecatura”. Când campania a luat o întorsătură nefavorabilă polonilor, notează cronicarul, i s-a reproșat regelui că nu a ținut seama de semnele care prevestiseră dezastrul. De la Premislia, regele s-a îndreptat spre Liov, unde a așteptat să se adune toată oastea. La 18 iulie, când regele ajunsese la localitatea Mogilnica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au înfruntat în 1497. Campania din 1497 pune față în față oastea Moldovei cu cea a regatului polon. Era cea de-a treia mare putere, pe care o înfrunta Moldova, după campaniile din anii 1467, 1475 și 1476. De obicei, cronicarii medievali ne dau cifre exagerate, atunci când este vorba de adversari. Cronicarii poloni sunt aceia care, pentru campania din 1497, ne spun că armata polonă numără 80.000 de oameni „în afară de cărăuși, negustori și servitori, al căror număr era abia cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea Moldovei cu cea a regatului polon. Era cea de-a treia mare putere, pe care o înfrunta Moldova, după campaniile din anii 1467, 1475 și 1476. De obicei, cronicarii medievali ne dau cifre exagerate, atunci când este vorba de adversari. Cronicarii poloni sunt aceia care, pentru campania din 1497, ne spun că armata polonă numără 80.000 de oameni „în afară de cărăuși, negustori și servitori, al căror număr era abia cu jumătate mai mic. Carele, în care se transportă tot felul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Papée și Gorka vorbesc despre o mare mulțime de turci și de tătari care au venit în sprijinul lui Ștefan cel Mare; în Letopisețul țării se arată că, în urmărirea armatei polone, alături de moldoveni, au fost și două mii de turci. Cronicarii turci Sa’adeddin și Hodja Efendi vorbesc de 600 de turci care au trecut Dunărea ca să-l ajute pe Ștefan. S-a considerat că, de la Silistra, sub comanda lui Mesih pașa, au venit în Moldova 1.200-2.000 de oșteni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care justifică marșul armatelor polone spre Hotin și Hadir. În Cronica lituaniană se arată că la seimul din Parcow, Alexandru se înțelesese cu Ioan Albert, „fără știrea panilor din sfat”, ca să meargă „prin Braslaw asupra Sorocii din Țara Moldovei”. Continuă cronicarul: „Și când marele cneaz Alexandru a venit sub Braslaw la râul Bug, panii lituanieni au început să întrebe: „Milostive domn al nostru, unde Maria Ta mergi cu noi ?” Iar cneazul Alexandru a spus: „Dacă cămașa mea, ce este pe mine
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regelui. Wapowski relatează că în ciocnirile care au avut loc, polonii s-au dovedit mai bine înarmați și au provocat pierderi atacatorilor, din care cauză moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea o luptă deschisă cu polonii.” Cronicarul are dreptate doar în parte. Moldovenii, folosind tactica tradițională, n-au atacat niciodată un dușman superior în câmp deschis. Cronicarul lituanian este de altă părere. Ștefan interceptase toate drumurile oastei polone, ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pierderi atacatorilor, din care cauză moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea o luptă deschisă cu polonii.” Cronicarul are dreptate doar în parte. Moldovenii, folosind tactica tradițională, n-au atacat niciodată un dușman superior în câmp deschis. Cronicarul lituanian este de altă părere. Ștefan interceptase toate drumurile oastei polone, ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul, era pretutindeni peste două mile; nici câmpul nu l-au părăsit pentru a lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovenii, folosind tactica tradițională, n-au atacat niciodată un dușman superior în câmp deschis. Cronicarul lituanian este de altă părere. Ștefan interceptase toate drumurile oastei polone, ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul, era pretutindeni peste două mile; nici câmpul nu l-au părăsit pentru a lupta cu polonii necontenit, pe care, însă, îi nimicea regulat din flancuri”. Asediul Sucevii a ținut până la 18 octombrie. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se arată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu-i putem fi trădători, căci al nostru domn, Ștefan voievod, este în câmp cu oastea sa; dacă vrei, du-te, învinge-l, iar cetățile și toată țara lui îndată vor fi în mâinile tale”, se spune în Cronica Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre justificare, că regele polon a pornit împotriva Moldovei crezând că moldovenii îl vor trăda pe Ștefan. P. P. Panaitescu, dându-le crezare, a afirmat că în cetatea Sucevei erau boieri care vroiau să-l trădeze pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a considerat că domnul i-a cerut regelui să se retragă pe același drum pe care a venit, drum care trecea prin Codrii Cosminului, ca să-i întindă o capcană aici. Într-o altă lucrare C. Rezachevici consideră că ceea ce spun cronicarii moldoveni nu are nici un fundament, de vreme ce și la înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
capcană aici. Într-o altă lucrare C. Rezachevici consideră că ceea ce spun cronicarii moldoveni nu are nici un fundament, de vreme ce și la înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai avizat cronicar polon, Wapowski scria: „trimisese vorbă Ștefan palatinul ca regele să-și îndrepte trupele de poloni, la întoarcerea acasă, spre câmpul liber și pe același drum pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu are nici un fundament, de vreme ce și la înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai avizat cronicar polon, Wapowski scria: „trimisese vorbă Ștefan palatinul ca regele să-și îndrepte trupele de poloni, la întoarcerea acasă, spre câmpul liber și pe același drum pe care venise - mai ferit de orice atac din partea dușmanului - și să ție la dreapta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că drumul care duce prin Codrii Cosminului era ocupat de oștenii domnului, dar regele l-a ales „Nebăgând în seamă acel sfat sănătos”, pe care i-l dăduse Ștefan. Iată că sfatul dat de Ștefan regelui îi era cunoscut și cronicarului polon. De asemenea, în Kronika polska se arată că polonii s-au retras „nu pe unde au venit”, deși Ștefan îl avertizase pe rege să nu o apuce prin păduri, unde putea fi lesne atacat, ci „pe câmp, căci, deși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu pe unde au venit”, deși Ștefan îl avertizase pe rege să nu o apuce prin păduri, unde putea fi lesne atacat, ci „pe câmp, căci, deși e mai departe, în schimb locul e mai șes”. Îi putem acuza pe cronicarii poloni că n-au avut nici un fundament, când afirmau că domnul i-a cerut regelui să ocolească Codrii Cosminului ? Pe de altă parte, nu poate fi vorba de o capcană pe care i-a întins-o Ștefan regelui, așa cum reiese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptă cruntă: cetele lui Ștefan n-au putut susține atacul năvalnic al călăreților îmbrăcați în fier” și sunt respinse cu mari pierderi. După fiecare ciocnire relatată de Wapowski, polonii ies victorioși și moldovenii o iau la fugă. Este interpretarea unui cronicar polon, care prezintă faptele în chip mai mult decât părtinitor. Nici n-ar fi putut s-o facă altfel, fără a jigni sentimentul național și fără a-l umili pe rege. Ca să vină în ajutorul celor rămași în urmă, călăreții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost făcut prizonier. Dacă floarea călărimii regale ar fi obținut succesul descris de Wapowski, firesc era ca ei să-i fi despresurat pe tovarășii lor aflați în dificultate și să le fi deschis drumul ca să treacă prin pădure. Același cronicar ne spune însă că: „Polonii, ghemuiți în meterezul de care, speriați și fricoși, neliniștiți fiind de lupta până acum îndoielnică și de rezultatul nehotărât al războiului, deschizându-se repede o poartă, începură să se împrăștie care pe unde-l ducea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care pe unde-l ducea soarta, părăsind câteva care cu calabalăcul”. Cei aflați după meterezul de care n-au fost despresurați, ci au reușit să spargă cercul într-un anumit loc și să fugă prin poarta creată, cum îi spune cronicarul „e o fugă în dezordine a unor oameni demoralizați de ceea ce pățiseră până atunci”. Dacă moldovenii ar fi fost puși pe fugă, polonii nu aveau de ce să se împrăștie „care pe unde-l ducea soarta”, ca să scape. Printre cei ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atacurile lor vrăjmașe.” Moldovenii nu puteau suferi pierderi mari, deoarece nu angajau lupte propriu-zise; atacând, provocau pierderi adversarului și-l sileau să se oprească, să-și pună trupele în ordine de bătaie, moment în care moldovenii „dau dosul”, cum zice cronicarul. Tactica era moștenită de la strămoși, impusă și de năvălitorii turco-mongoli, mari maeștri în folosirea acesteia. Wapowski vede succese acolo unde moldovenii „rup” lupta și o iau la fugă, pentru a nu suferi pierderi. Ei au evitat mereu o confruntare serioasă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și pre loc i-au răsipit îndată și i-au topitu cu ajutorul lui Dumnezeu și cu norocul lui Ștefan Vodă și mare moarte și tăiere s-au făcut atuncea în oastea leșască, la locul ce să chiamă Lănțeștii satul”. La cronicarii poloni, Wapowski și Bielski, și în Kronika polska, lupta cu mazurii s-ar fi dat la satul Sepnice (Șipinți). Grigore Ureche credea că la Șipinți a avut loc lupta dintre oastea craiului și moldovenii, care-i așteptau pe poloni la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]