6,268 matches
-
tributuri enorme, se vede redus la a recurge la contribuțiile cele mai insultătoare, la monopolurile cele mai nedrepte, la birurile cele mai odioase; să invadeze domeniul industriilor private, să îngusteze fără încetare cercul activității individuale, să se facă negustor, fabricant, curier, profesor și nu doar să ceară un preț foarte ridicat pentru serviciile sale, dar în plus să îndepărteze, prin aspectul pedepselor destinate crimei, orice concurență care ar amenința să îi diminueze profiturile? Suntem noi oare liberi dacă guvernul observă în
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lui Franklin. Bastiat nu a pierdut timpul la Paris; venise aici pentru a servi cauza libertății comerțului, nu s-a ocupat decât de libertatea comerțului. Activitatea sa era într-adevăr prodigioasă: a dat atât scrisori, articole polemice și Varietăți ziarelor Curierul francez, Comerțul, Jurnalul de dezbateri, fără a întrerupe lucrările mai extinse cu care a îmbogățit Jurnalul economiștilor. În fiecare zi se lua la luptă cu campionii protecționismului și le dădea cât nu puteau duce. Vedea apărând un sofism (și Dumnezeu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Bibliotheca din Târgoviște, secretar de redacție, iar din 2002 redactor-șef al revistei „Litere”, editată la Găești. Începe cu articole de psihopedagogie, în 1968, la revista „În slujba patriei”. Mai colaborează la „Dâmbovița”, „Graiul Dâmboviței”, „Literatorul”, „Limba și literatura română”, „Curier”, „Literatura și arta”, „Sud” ș.a. Debutând ca prozator destul de târziu, cu romanul Clone, apărut în 2003, S. se remarcă prin abilitatea și siguranța cu care știe să construiască un spațiu ficțional, subtil gândit și cu puternice tangențe la realitatea imediată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
revistele „Rândunica” (1925-1928, Alexandria), „Facla Muscelului” (1926-1927, Câmpulung) și „Piatra Craiului” (1928-1929, Dragoslavele) și a colaborat cu articole pe teme sociale, politice, de igienă și educație sanitară, precum și cu traduceri la numeroase publicații: „Analele Dobrogei”, „Gazeta Alexandriei”, „Muguri”, „Muscelul nostru”, „Curierul nostru”, „Presa”, „Revista noastră”, „Steaua poporului”, „Junimea”, „Glasul țării” ș.a., cele mai multe editate în orașele prin care a peregrinat, și efemer la „Adevărul literar și artistic”. Stabilit la Alexandria, spre sfârșitul anului 1927 redactează prima formă a jurnalului Din carnetul unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
anii următori R. ilustrându-se prin numeroase contribuții în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică, istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
colindelor și a relațiilor dintre specii. Odată intrat în acest „unghi” de investigație, R. detectează funcționarea unor „universalii” simbolice, de origine populară, cu valoare dată de simboluri și stereotipii în literatura scrisă în epocile culturale vechi. Mai multe contribuții din „Curierul ucrainean” și din „Naș holos” dezvăluie atenția cercetătorului față de vechea „oralitate” cu reflexe în epopeile antice. Acest tip de abordare, exersat pe texte de mare strălucire ale literaturii universale, descoperă deschideri interesante în instrumentarul celui care în primele sale contribuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
magazin cu traduceri fără actualitate. Cam în același spirit, dar cu mai mult element jurnalistic, e Biblioteca românească, sau adunări de multe lucruri folositoare, întocmită în 12 părți de Zaharia Karkaleki, începînd din 1829, la Buda. Adevăratele prime gazete sunt Curierul românesc al lui Eliade (8 aprilie 1829) și Albina românească a lui Asachi (1 iunie 1829). În Ardeal, Ioan Barac edită în 1837 Foaia Duminicei, iar George Bariț, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1829) și Albina românească a lui Asachi (1 iunie 1829). În Ardeal, Ioan Barac edită în 1837 Foaia Duminicei, iar George Bariț, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835 Gazeta teatrului național și din 1836 Curier de ambe sexe. G. Bariț dădea în 1838 Foae pentru minte, inimă shi literatura. În 1837 Asachi veni cu Alăuta românească, supliment la Albina, care avu mai multe serii. C. Lecca tipări și el la Craiova, în 1838-1839, Mozaikul. Icoana
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o mare rușine, l-a călcat hoții noaptea și n-au găsit nimic." "Cilibi Moise se roagă de sărăcie de vreo câțiva ani ca să iasă din casă numai până se îmbracă." Capitolul VII ROMANTICII MACABRI ȘI EXOTICI D. BOLINTINEANU În Curierul de ambe-sexe din 1842, macedoneanul D. Bolintineanu (1819-1872) publica, salutat de Eliade, o imitație foarte liberă după La jeune captive de André Chénier, anume O fată tânără pe patul morții: Să moară bătrânul ce fruntea înclină, Ce plânge trecutul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu mai inventa un stil al "impresiilor de călătorie", pe care îl ilustrase între alții, acum, Bolintineanu. Dar n-are de a face. Jurnalul nu este mai puțin interesant, întîi de toate ca document. Acest tânăr dezghețat, care, ca însoțitor, curier, colinda Europa, având drept ținte Londra, Napoli, Petersburg, știe să noteze. E un reporter care prinde pulsul social al unei vremi prin simpla oprire asupra aspectului familiar și zilnic, fără a avea intenționat o dispoziție superioară de percepție. Impresiile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea schimbată în „Cronica dramatică”, de Iuliu I. Roșca, sub iscălitura Don Remi. Acesta deschide și o amplă rubrică literar-culturală de interes local, „Din viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
orizontul receptării / 93 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene / 93 3.2. Specificul exegezelor în domeniu / 97 3.3. Etape în activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu / 106 3.3.1. Primele articole / 108 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași / 110 3.3.3. Marea tribună: Timpul / 113 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei / 119 3.4. Modernitatea publicisticii eminesciene în presa vremii / 120 Capitolul 4. Semioza limbajului politic eminescian / 129 4.1. Semioza
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de altfel în corpul textelor și modifică titlul unora dintre articole. După 14 ani de la ediția Păucescu, în 1905, I. Scurtu adună sub titlul Scrieri politice și literare, vol. I, două dintre articolele publicate de Eminescu în Federațiunea, textele din Curierul de Iași, câteva materiale apărute în Albina și Familia din Pesta, precum și o serie de studii publicate în Convorbiri literare. Primul volum al ediției Scurtu includea publicistica eminesciană din perioada 1870-1877, urmând ca volumele II și III, care nu au
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
intitulată Opera politică și îngrijită de Bucur Popescu și de D. Demetrescu Popescu, apare la București, în 1999, și urmărește reproducerea activității jurnalistice politice a lui Eminescu, desfășurată între anii 1870-1883 și 1888-1889. Volumele includ articole din Federațiunea, Convorbiri literare, Curierul de Iași, Timpul, România liberă și Fântâna Blanduziei. O ediție de data aceasta tematică, în trei volume, aparține lui Cassian Maria Spiridon 166: primul volum înglobează textele despre distribuția teritorială a românilor (Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Dobrogea), al doilea volum
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unora dintre dintre ele în categoriile tematice fixate de editor. În ciuda acestor versiuni, se subliniază necesitatea regândirii publicisticii eminesciene, printr-o nouă ediție a articolelor, fapt subliniat și de D. Vatamaniuc. Acesta susține că se impune "o nouă lectură a Curierului de Iași și a Timpului, în redacția cărora lucra Eminescu, ca nu cumva să rămână texte nerecuperate și amenințate de dispariție prin deteriorarea publicațiilor"167. În aceste condiții, publicistica eminesciană continuă să rămână un teren deschis editării critice și interpretării
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
multe etape. Unul dintre primele demersuri în acest sens îi aparține lui Garabet Ibrăileanu, care distinge în devenirea concepțiilor publicistice eminesciene trei etape: etapa de început, până la intrarea poetului în societatea Junimea, în 1876; perioada ieșeană, cuprinzând activitatea desfășurată la Curierul de Iași și, în sfârșit, cea de a treia etapă integrând activitatea lui Eminescu la Timpul, între 1877 și 1883. Nu vorbim în cazul acestei etapizări de diferențe de fond, de structură, ale gazetarului Eminescu, ci mai degrabă de tonuri
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și D. Vatamaniuc. Plecând de la schimbările care intervin în statutul personal al jurnalistului, Vatamaniuc distinge: o primă etapă, cuprinsă între ianuarie 1870 și mai 1876, incluzând activitatea jurnalistică desfășurată în timpul studiilor universitare la Viena; etapa a doua cuprinde activitatea la Curierul de Iași, între 19 mai 1876 și sfârșitul lui octombrie 1877, iar cea de-a treia etapă vizează publicistica desfășurată la Timpul, între octombrie 1877 și iunie 1883195. Pe lângă adepții segmentării triadice, există cercetători care opinează că "activitatea de publicist
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de-a treia etapă vizează publicistica desfășurată la Timpul, între octombrie 1877 și iunie 1883195. Pe lângă adepții segmentării triadice, există cercetători care opinează că "activitatea de publicist a lui Eminescu poate fi împărțită în doar două etape distincte: colaborarea la Curierul de Iași și apoi la Timpul"196. Deplasând analiza în spațiul ideologic, Ibrăileanu vorbește despre trei faze ale concepției lui Eminescu în privința problemelor sociale: dacă primele două se caracterizează prin atitudinea independentă a gazetarului față de grupările politice ale timpului, "faza
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a patru etape în activitatea de ziarist a lui Eminescu, fiecare în parte distingându-se prin dominante la nivel tematic, dar și prin trăsături specifice în planul expresiei: (1) Perioada primelor articole, publicate în timpul studenției la Viena; (2) Colaborarea la Curierul de Iași; (3) Activitatea de la Timpul și (4) Ultimele articole publicate în România liberă și Fântâna Blanduziei. Analiza acestor etape permite decelarea liniilor tematice de forță (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aplicarea "formelor" noi doar în măsura în care acestea sunt adecvate specificului național. Debutul publicistic reflectă maturitatea și independența de gândire a jurnalistului în tratarea problemelor culturale și politice, siguranța discursului și argumentarea solidă a punctelor de vedere. 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași În toamna anului 1874, la recomandarea lui Titu Maiorescu, Eminescu este numit bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iași, rămânând în această funcție până în iunie 1875, când este învestit revizor școlar, cu sprijinul aceluiași Maiorescu, ministru al Cultelor și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această funcție până în iunie 1875, când este învestit revizor școlar, cu sprijinul aceluiași Maiorescu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, în acea vreme. Odată cu trecerea în opoziție a conservatorilor, poetul își pierde funcția de revizor școlar și intră în redacția Curierului de Iași, în iunie 1876. Publicația are apariții săptămânale, din 31 martie 1868 până în septembrie 1884, când își încetează activitatea. Revistă oficială a Curții de Apel din Iași, având ca subtitlu "Foaia publicațiunilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de Iași, în iunie 1876. Publicația are apariții săptămânale, din 31 martie 1868 până în septembrie 1884, când își încetează activitatea. Revistă oficială a Curții de Apel din Iași, având ca subtitlu "Foaia publicațiunilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași", Curierul de Iași avea la intrarea lui Eminescu în redacție un format de patru pagini și trei apariții săptămânale. Activitatea desfășurată la Curierul de Iași echivalează cu descoperirea unei vocații și cu dobândirea statutului de gazetar profesionist de către Eminescu. În schimbul unei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a Curții de Apel din Iași, având ca subtitlu "Foaia publicațiunilor oficiale din resortul Curții Apelative din Iași", Curierul de Iași avea la intrarea lui Eminescu în redacție un format de patru pagini și trei apariții săptămânale. Activitatea desfășurată la Curierul de Iași echivalează cu descoperirea unei vocații și cu dobândirea statutului de gazetar profesionist de către Eminescu. În schimbul unei remunerații modice, poetul coordonează partea oficială a publicației și alcătuiește pagina politico-literară, realizând cronica politică, economică și teatrală. Din cele patru pagini
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iași echivalează cu descoperirea unei vocații și cu dobândirea statutului de gazetar profesionist de către Eminescu. În schimbul unei remunerații modice, poetul coordonează partea oficială a publicației și alcătuiește pagina politico-literară, realizând cronica politică, economică și teatrală. Din cele patru pagini ale Curierului, doar una este dedicată informațiilor neoficiale, fapt ce restrânge considerabil spațiul publicării articolelor de atitudine. Aici își exersează Eminescu scrisul jurnalistic, realizând cronica politicii externe și a politicii interne, redactând articole culturale, cronici dramatice și artistice. Gazetarul acordă spații largi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
numeroase articole și studii. "Activitatea publicistică a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea și buna informare și prin modul de a polemiza în chestiunile controversate"206. Numit cu dispreț de către poet "foia vitelor de pripas" (M.E., I,2), Curierul de Iași nu-i oferă satisfacții materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită alcătuirii materialelor care umplu paginile publicației. Regăsim în paginile Curierului considerații politice asupra problemei românilor de pretutindeni
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]