5,901 matches
-
responsabil de propriul destin. Această conștientizare este însoțită, însă, de constatarea creșterii și întăririi influenței marilor grupuri ale serviciilor urbane în conducerea orașului. Pare incontestabil acum că un primar nu mai poate decide singur asupra orientării orașului său. La ora descentralizării, autonomia orașului se întemeiază pe capacitatea acestuia de a mobiliza diferiții actori locali, publici și privați, în elaborarea strategiilor colective de dezvoltare. Dar orașul apare subminat de neîncredere, fapt ilustrat de tendința cetățenilor de a se închide în ei și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al încălcărilor săvârșite pe terenurile agricole, care au luat o amploare îngrijorătoare în ultimii ani". Cel de-al treilea obiectiv, renovarea dotărilor turistice, avea în vedere favorizarea renașterii orașelor mici și a satelor. În sfârșit, al patrulea obiectiv propunea o descentralizare culturală. Transferul marilor școli și universități din Paris spre marile orașe din provincie ar fi trebuit să permită lupta împotriva fenomenului de concentrare sau de lipsă a intelectualității, de care Franța suferea în aceeași măsură. Aceste așezăminte urmau să creeze
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1954, creșterea urbană se făcuse fără ca satele să se depopuleze. Perioada 1954-1964 a fost marcată însă de o accelerare fără precedent a exodului rural. Niciodată Parisul nu zdrobise atât de mult provincia. Piatră unghiulară a primei politici de amenajare teritorială, descentralizarea industrială prezintă un bilanț decepționant. Nu numai că intervenția sa avusese o amploare limitată, dar statul părea să nu fie decât parțial responsabil de operațiunile realizate. Olivier Guichard, delegat pe probleme de amenajare teritorială și acțiune regională, recunoștea acest lucru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o amploare limitată, dar statul părea să nu fie decât parțial responsabil de operațiunile realizate. Olivier Guichard, delegat pe probleme de amenajare teritorială și acțiune regională, recunoștea acest lucru în 1963, în fața Adunării Naționale: "Dintr-o mie de operații de descentralizare realizate între 1950 și 1961, numai 14 % au beneficiat de prima pentru dotări. Prima de echipare și ajutoarele statului în general nu au jucat decât un rol marginal în decizia șefului de întreprindere"90. Marcel Cornu a făcut un bilanț
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de echipare și ajutoarele statului în general nu au jucat decât un rol marginal în decizia șefului de întreprindere"90. Marcel Cornu a făcut un bilanț și mai umilitor: "Din 1950 până în 1960, au fost desfășurate 167 de operații de descentralizare. Se estimează că, în medie, în fiecare dintre acești ani, doar 400 de locuri de muncă din regiunea pariziană au fost transferate în provincie. În același timp, în fiecare an al aceluiași interval, în medie 60 000 de muncitori au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
amenințare. Din acest motiv, asociațiile trebuiau să arate că sunt capabile să realizeze ceea ce statul nu putea face singur; și anume, să se implice în acțiunile în care statul avea mai mult funcția de a garanta decât de a impune. Descentralizarea și dispozițiile contractuale din care derivă Politica Orașului nu vor face decât să întărească această situație. În politică, raportarea la marile principii nu mai justifica ignorarea calităților și efectelor acțiunilor sau neimplicarea în așteptarea unei lumi mai bune. Asociația și-
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Cu toate că politica contractuală simboliza sfârșitul proclamat al neîncrederii în stat și în capacitățile bazei, în special cele legate de folosirea fondurilor publice de către colectivitățile locale 292, ea apărea încă din anii 1970 ca o politică de inspirație iacobină ce viza descentralizarea. Miza acestei contrac-tualizări era reforma administrației de stat mai curând prin oportunitatea pe care o oferea protagoniștilor de a se sustrage cadrului normativ al dezvoltării urbane fixat prin documente de amenajare decât prin promovarea descentralizării responsabilităților. Anumiți comentatori nu ezitau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de inspirație iacobină ce viza descentralizarea. Miza acestei contrac-tualizări era reforma administrației de stat mai curând prin oportunitatea pe care o oferea protagoniștilor de a se sustrage cadrului normativ al dezvoltării urbane fixat prin documente de amenajare decât prin promovarea descentralizării responsabilităților. Anumiți comentatori nu ezitau să insiste asupra acestei trăsături. Ei făceau din aceste politici contractuale nici mai mult, nici mai puțin decât un alibi pentru puterea centrală, dornică să se extindă asupra ansamblului teritoriului și să uite de scăpările
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
responsabilităților. Anumiți comentatori nu ezitau să insiste asupra acestei trăsături. Ei făceau din aceste politici contractuale nici mai mult, nici mai puțin decât un alibi pentru puterea centrală, dornică să se extindă asupra ansamblului teritoriului și să uite de scăpările descentralizării 293. În viziunea primilor implicați, aleșii locali, aprecierea politicilor contractuale era totuși diferită. Sigur, cu această ocazie, ei puteau acuza statul că, sub acoperirea modernismului și democrației, procedase insidios la transferarea unor sarcini imposibile, constrângându-i să finanțeze, în numele logicii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin procedurile amiabile, care nu erau dificil de constituit și, în caz de insucces, erau preambulul recursului la drept"295. Calitatea negocierii trebuia să compenseze absența obligației de drept. Comisarul general al Planului, René Montjoie, vedea în această formulă "laboratorul descentralizării". În acest fel se punea capăt politicii de promovare a orașelor mijlocii duse de către stat. Descentralizarea responsabilităților și punerea în act a contraputerilor vor deveni în anii 1970 firul conducător al reflecției privind reorganizarea relațiilor dintre stat și colectivitățile locale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recursului la drept"295. Calitatea negocierii trebuia să compenseze absența obligației de drept. Comisarul general al Planului, René Montjoie, vedea în această formulă "laboratorul descentralizării". În acest fel se punea capăt politicii de promovare a orașelor mijlocii duse de către stat. Descentralizarea responsabilităților și punerea în act a contraputerilor vor deveni în anii 1970 firul conducător al reflecției privind reorganizarea relațiilor dintre stat și colectivitățile locale, dintre stat și societate (a se vedea raportul Guichard din 1976). Dar reculul puterii publice perceptibil
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Dar reculul puterii publice perceptibil la sfârșitul anilor 1970 nu putea fi luat drept liberalizare. Autonomizarea societății franceze în raport cu statul va rezulta în principal din subordonarea sa crescândă față de piața internațională, care se substituia statului ca forță directoare. Cât privește descentralizarea din 1982, dotând orașele cu un cadru juridic ce le dădea mai multă libertate de mișcare, ea marca ascensiunea puterii de influență a primarilor marilor orașe. Aceștia, bazându-se pe creșterea urbană, se emancipează în raport cu regulile "puterii periferice" (întreținerea unei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
periferice" (întreținerea unei anumite complicități cu prefectul). Ponderea lor politică le permitea cel mai adesea să negocieze direct cu ministerele; dezvoltarea propriilor servicii tehnice îi făcea mai puțin dependenți de serviciile exterioare ale statului. Metropolele regionale deveneau principalele beneficiare ale descentralizării. Raportul Guichard A trăi împreună, 1976 De câte ori este posibil, mai ales în fazele experimentale, atunci când se dobândește abilitatea de a face, statul se dezangajează de gestiunea procedurilor contractuale. Raportul comisiei de dezvoltare a responsabilităților locale (sub președinția lui Olivier Guichard
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
localității La Baule) poartă numele A trăi împreună (Paris, La Documentation française, 1976, p. 118). Raportul Guichard propune o reflecție asupra mizelor și pericolelor contractualizării acțiunii publice. În multe privințe, această analiză își păstrează actualitatea. Raportul enunța principalele fundamente ale descentralizării ce avea să vină: • suprimarea tutelei prefectorale în favoarea controlului legalității de către un tribunal administrativ; • descentralizarea competențelor cu scopul de a evita orice confuzie între responsabilitățile diferitelor nivele ale colectivităților locale (se știe că, în practică, acest principiu nu a fost
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Raportul Guichard propune o reflecție asupra mizelor și pericolelor contractualizării acțiunii publice. În multe privințe, această analiză își păstrează actualitatea. Raportul enunța principalele fundamente ale descentralizării ce avea să vină: • suprimarea tutelei prefectorale în favoarea controlului legalității de către un tribunal administrativ; • descentralizarea competențelor cu scopul de a evita orice confuzie între responsabilitățile diferitelor nivele ale colectivităților locale (se știe că, în practică, acest principiu nu a fost decât în mică măsură pus în act); • înlocuirea subvențiilor specifice printr-o dotare globală, care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
măsură pus în act); • înlocuirea subvențiilor specifice printr-o dotare globală, care să permită comunelor să dispună de o mai mare autonomie în alegerea investițiilor și a modalităților de finanțare a acestora. Marea divergență între ceea ce preconiza raportul Guichard și descentralizarea așa cum va fi aceasta pusă în act începând cu 1982 rezidă în special în faptul că acest raport condiționa transferul competențelor de regruparea prealabilă a comunelor în "comunități de comune". Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale și urbane, este consecința cererilor crescânde de echipamente și servicii ale unei populații din ce în ce mai citadine. Creșterea investițiilor civile și a cheltuielilor pentru serviciile oferite cetățenilor plasează primarii în centrul politicilor sociale și urbane 298. Dacă începând cu 1982 legile descentralizării dotează comunele de drept și de fapt cu o mare capacitate de guvernare, ele nu fac decât să oficializeze poziția centrală pe care o aveau primarii în sistemul politic francez. Foarte succint, am putea rezuma descentralizarea în două puncte: revizuirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începând cu 1982 legile descentralizării dotează comunele de drept și de fapt cu o mare capacitate de guvernare, ele nu fac decât să oficializeze poziția centrală pe care o aveau primarii în sistemul politic francez. Foarte succint, am putea rezuma descentralizarea în două puncte: revizuirea drepturilor și libertăților colectivităților locale; transferul de competențe de la stat spre oraș. Primul punct face colectivitățile locale mai autonome și mai responsabile, concomitent cu slăbirea controlului statului asupra actelor sale. Tutela administrativă este abrogată, controlul statului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și orașe trebuie însă limitată. Dacă întreprinderile au concediat adesea masiv pentru a câștiga în competitivitate, populația "supranumerică"309 devine o problemă nevralgică pentru orașe. La proba concurenței, emergența orașului-strateg O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor De fapt, descentralizarea nu a creat concurența între orașe, ci le-a pus pe acestea într-o competiție fără sfârșit pentru atragerea întreprinderilor care oferă locuri de muncă și beneficii bănești; de fapt, a făcut mai vizibilă această competiție într-un context marcat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creșterea rolului primarului (mai ales în cazul primarilor marilor orașe, care puneau în act, în cadrul municipalității, un serviciu economic cel mai adesea direct subordonat cabinetului lor). Se înscria cumva și în șirul plângerilor primarilor la adresa tehnocrației și administrației centrale. După descentralizarea începută în 1982, comunele dispuneau de o autonomie bugetară care le obliga să obțină ele însele resursele pe care statul le dădea cu din ce în ce mai mare zgârcenie. Tributari fiscalității pe seama activității economice fiscalitate care forma fundamentul avuției comunale, sursa principală de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
are mare influență asupra folosirii banului"314. Astfel, din motivul orientării generale a restricțiilor în privința cheltuielilor publice, problema autonomiei fiscale și a venitului real al colectivităților locale se prezintă ca una dintre chestiunile majore ale acestui început de secol. Legile descentralizării dau un fundament legal competenței economice a colectivităților locale. Nu este cazul să intrăm în detaliile acestor măsuri. Jacques Rondin a rezumat transformările acțiunii economice a comunelor: Chestiunea esențială ce poate face o colectivitate locală în domeniul economic și social
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intrăm în detaliile acestor măsuri. Jacques Rondin a rezumat transformările acțiunii economice a comunelor: Chestiunea esențială ce poate face o colectivitate locală în domeniul economic și social? ar merita să fie astăzi inversată: ce nu poate face? Puține lucruri 315". Descentralizarea a fost însoțită de multiplicarea intervențiilor comunale în dezvoltarea economică. Însă ar trebui, pentru a aprecia acest elan, să nu ne luăm doar după textele legislative, rubrica "intervenții economice". Formal, intervențiile economice ale comunelor nu depășeau, în 1985, 1 % din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concrete, și nici considerată secundară, reziduală. Așa cum spunea Jean-Louis Marie în studiul său asupra aleșilor din orașele mijlocii între 1977 și 1983: munca simbolică a primarilor pe tema schimbării permitea investirea unui sens în activitățile concrete, în echipamentele realizate 321. Descentralizarea a diminuat importanța acesteia. În locul unor reglări discrete operate altădată de prefect sau de puterile direcțiilor departamentale ale echipamentului, descentralizarea obligă primarii să se implice în probleme care nu țin direct de competențele lor. De exemplu, fără să lărgească în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și 1983: munca simbolică a primarilor pe tema schimbării permitea investirea unui sens în activitățile concrete, în echipamentele realizate 321. Descentralizarea a diminuat importanța acesteia. În locul unor reglări discrete operate altădată de prefect sau de puterile direcțiilor departamentale ale echipamentului, descentralizarea obligă primarii să se implice în probleme care nu țin direct de competențele lor. De exemplu, fără să lărgească în mod considerabil capacitățile de acțiune ale primarului pe piața muncii, ea a făcut primarul mai responsabil ca niciodată de problema
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor. De exemplu, fără să lărgească în mod considerabil capacitățile de acțiune ale primarului pe piața muncii, ea a făcut primarul mai responsabil ca niciodată de problema ocupării forței de muncă pe plan local. Christian Le Bart subliniază: "Discursul asupra descentralizării este un discurs de imputare"322. Marketingul urban începe să se confunde cu marketingul politic 323. Această tendință este cu atât mai vizibilă cu cât aleșii locali, reconfortați de temenelile înșelătoare și care nu costă bani ale antreprenorilor, supraestimează ei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]