5,759 matches
-
pare că-l impresionase: "Făcând portretul lui Eminescu, am căutat să-l reprezint așa cum el adesea obișnuia să stea în odaia lui tăcută lângă masa de brad și să cugete, să trăiască în lumea ce-o visa". Toate aceste detalii descriptive din poezia "Singurătate", nu apar în desenul lui Luchian. El optează pentru un alt decupaj ca text însoțitor pentru portret. Poezia eminesciană constituie cadrul adecvat trasării coordonatelor simboliste ale reprezentării, caracterul ei oniric-vizionar oferă premizele reflectării imaginii eminesciene sub semnul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o splendidă orhidee. În universul decadent al infernului, la femme fatale este asociată florilor răului, unei splendori malefice a luxurei. Florile fac parte deopotrivă din recuzita aulică a prințului întunericului, fără a-și pierde relevanța decorativă, într-o pură logică descriptivă. În plus, exotismul florilor răspunde arabescului ornamental și unei cromatici luxuriante. Caracterul eminamente floral al sexualității feminine este pus în evidență cu o mare finețe de Kolo(man) Moser, un maestru al artei aplicate în Design pentru o fereastră circulară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
USA, 2004, p. 31. 93 Ibidem, p. 31. 94 Ibidem, p. 60. 95 Ștefan Petică, Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1938, p. 406. 96 Léon Bachelin, Castelul Peleș. Schiță istorică și descriptivă, traducere de D. Stăncescu, Editura Librăriei Carol Muller, 1895, p. 69. 97 Carl Schorske, Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschu și Ioana Ploeșteanu, Polirom, Iași, 1998, p. 210. 98 Ibidem, p. 216. 99 Ibidem, p. 214
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale afirmării sociale trebuie să ne referim și la instrumentele pe care le folosește la rândul ei, comunicarea suportivă. Aceasta se concretizează În respectarea câtorva reguli (Rodica M. Cândea, D. Cândea, 1998, 15-16): "Atacarea" problemei și nu a persoanei Exprimarea descriptivă și evaluativă Referire la specific, concret și nu la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aparenta incoerență pentru alții, Într-un cuvânt, de a crea ficțiune stabilă care să Încifreze experiența". PARNASIANISMUL Parnasianismul este un curent literar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție (neoclasică) la romantism. Acest curent cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simplu, sugerează un anumit tipar menit să organizeze discursul poetic. Există astfel, un Început, prezentarea datelor; altfel spus, o expozițiune, o desfășurarea a acțiunii și un final. Cuvântul reprezentând reperul, titlul, a fost lăsat singur. Literatura populară cultivă titlul parțial descriptiv; el adaugă cuvântului, substantivului articulat, numele personajului protagonist, uneori exotic, ori măcar un atribut al eroului. Se realizează astfel „atragerea” cititorului către text. Marin Sorescu procedează invers; omisiunea invită la lectură. În același timp, simplitatea titlului dă tonul general al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mihai Surdu Partea V. Metodologia dezvoltării sociale Măsurarea dezvoltării sociale Raluca Popescu, Amalia Vârdol, Cosmin Briciu Indici compoziți de dezvoltare socială Sergiu Bălțătescu Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Prefață Sociologia a fost, cu rare excepții, o știință descriptivă și explicativă a realității sociale. Ea a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
entitatea situată imediat sub nivelul guvernului central, având putere politică reprezentată de existența unui consiliu ales sau a unei asociații ori a unui organism alcătuit la nivel regional și compus din reprezentanți ai autorităților locale”. Această definiție este mai degrabă descriptivă, fără o mare putere operatorie, incluzând în aceeași categorie landurile germane, provinciile olandeze, regiunile franceze și celelalte forme teritoriale de nivelul NUTS II existente în diferitele state europene. Acest al doilea concept schițează regiunea din punct de vedere geografic și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dinamica lor în funcție de măsurile luate; procesul de măsurare este recursiv și stă la baza continuității/schimbării periodice a politicilor Pentru înțelegerea contribuției sistemelor de măsurare în procesul de dezvoltare, este importantă distincția majoră între indicatorii de situație (de stare, factuali, descriptivi) și indicatorii de proces (de program sau de performanță). Dacă indicatorii de proces sunt utilizați pentru monitorizarea implementării programelor (vezi capitolul privind monitorizarea), indicatorii de situație sunt folosiți: în analiza nivelului de dezvoltare a societății și în analizele sectoriale premergătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și în analizele sectoriale premergătoare unei intervenții; în evaluare, dacă schimbările produse pot fi atribuite intervențiilor. Capitolul vizează indicatorii elaborați pentru a reda o imagine de ansamblu a gradului de dezvoltare dintr-o societate sau comunitate. Totuși, chiar și indicatorii descriptivi ai dezvoltării sociale, la care ne vom referi, au o dimensiunea normativă. Ei depășesc nivelul de implementare a anumitor planuri sau programe, dar sunt corelați cu obiective generale precum îmbunătățirea calității vieții, realizarea aspirațiilor individuale și colective sau creșterea standardului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1.1. Educația și cercetarea educației La întrebarea „Ce este educația?” pot fi - și au fost - formulate o mulțime de definiții, mai extinse ori mai restrînse, mai exacte sau mai vagi, explicative ori, dimpotrivă, doar descriptive. Din multitudinea acestor definiții, vom opera cu una provenită din antropologia culturii și mai recentele științe ale complexității. Această definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex de formare a personalității umane prin activități de transmitere culturală
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și în care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul devenirii istorice a unei realități educaționale, amintind doar studiul descriptiv și experimental; -nu face apel la alte concepte asociate metodelor, și anume tehnicile și instru mentele de cercetare; -nu include identificarea problemei de cercetat, formularea ipotezelor, tehnicile de prelucrare și interpretare a informațiilor. Avînd în vedere remarcile de mai sus
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
studiu (McMillan, 1992), provocarea variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori care adaugă acestor categorii de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b): cercetarea istorică și studiul de caz. Studiul de caz poate căpăta și nuanțe descriptive, în funcție de natura problemei investigate și a scopului cercetării. Același autor include în rîndul metodelor descriptive observația sis tematică, metoda corelațională, metoda utilizată în studiile genetice și metoda utilizată în studiile ex post facto, în timp ce metodele experimentale s-ar referi la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
autori care adaugă acestor categorii de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b): cercetarea istorică și studiul de caz. Studiul de caz poate căpăta și nuanțe descriptive, în funcție de natura problemei investigate și a scopului cercetării. Același autor include în rîndul metodelor descriptive observația sis tematică, metoda corelațională, metoda utilizată în studiile genetice și metoda utilizată în studiile ex post facto, în timp ce metodele experimentale s-ar referi la tipurile de experiment - de laborator, de teren și natural (Havârneanu,2000b). Deși acest tip de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a uza însă de dimensiunea cantitativ/calitativ ce ar segmenta prezentarea unor metode și tehnici. Astfel, principalele categorii de metode și tehnici de culegere/colectare a informațiilor pot fi clasificate după cum urmează: a)Metoda istorică și tehnicile sale. b)Metode descriptive: -metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz; -metode centrate pe colaborarea persoanei: ancheta realizată prin intermediul chestionarului sau interviului; -metode și tehnici centrate pe relațiile din cadrul unui grup: tehnicile sociometrice; -metode de măsurare: testele pedagogice. c)Metoda experimentală: experimentul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
reprezentării elementului intercultural în spațiul educațional). În acest fel, interviul și studiul de caz capătă noi valențe, servind la culegerea de date într-o cercetare istorică. -Influența climatului educațional din clasă asupra performanțelor școlare poate fi o temă de cercetare descriptivă, realizată prin metode cum ar fi observația și ancheta. Ea poate fi însă realizată și prin metode experimentale, alegerea aparținînd cercetătorului. Exemplele de mai sus încearcă să argumenteze caracterul dinamic al metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în cercetarea pedagogică. În
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului de secol XXI”. 3.4. Metode descriptive 3.4.1. Metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz Observația este o metodă de culegere a datelor, comună aproape tuturor științelor, care în context educațional permite studiul comportamentului spontan al subiecților, care se produce fie în mediul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
condiții de laborator. Acest tip de observație are atît valențe exploratorii, putînd sugera ipoteze de lucru ce vor fi verificate prin intermediul altor metode (Radu, Miclea și Szamoskozy, 1993; Havârneanu,2000b), cît și calitățile unei metode de sine stătătoare, oferind date descriptive importante despre realitatea studiată. În general, observația sistematică se realizează prin intermediul unei grile de observație, care oferă un cadru de sistematizare și ierarhizare a datelor brute. Cele mai elaborate și mai rafinate asemenea instrumente de cercetare includ scale de măsurare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
declarații și acțiuni în cazul unor subiecți. Observația este o metodă ce implică subiectivitatea observatorului, iar în lipsa unei planificări riguroase și a unor instrumente de înregistrare a datelor, informațiile obținute nu sînt valide. Limitele observației decurg în special din natura descriptivă, uneori narativă a datelor obținute. Acestea nu permit nici cuantificări precise, nici investigarea unor relații de tip cauză-efect. În plus, metoda poate fi afectată de o serie de erori ale observatorului, dintre care cele mai cunoscute sînt contaminarea și efectul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
replici” ale unei realități. Interpretarea datelor se realizează în această situație prin raportare la teorie, nu la populație (Yin, 1994, apud Tellis, 1997). Yin identifică trei categorii de studii de caz, în funcție de scopul în care sînt utilizate: exploratorii, explicative și descriptive. Studiile de caz exploratorii se pot realiza chiar înainte de a definitiva scopurile și ipotezele unui proiect de cercetare, cu scopul de a clarifica variabilele ce vor fi studiate prin aceeași metodă sau prin intermediul altora. Studiile de caz explicative pot fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
proiect de cercetare, cu scopul de a clarifica variabilele ce vor fi studiate prin aceeași metodă sau prin intermediul altora. Studiile de caz explicative pot fi utilizate în cercetarea calitativă a cauzelor unui fenomen sau ale unui eveniment, pe cînd cele descriptive sînt utilizate pentru a ilustra un model teoretic. Fiecare dintre cele trei tipuri de studii poate avea în vedere un caz unic sau cazuri multiple. O altă clasificare menționează o tipologie diferită a studiilor de caz (Mucchielli, 2000): -studiul de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cunoscută opinia și poziția acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale este complexă). -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz poate fi asigurată prin strategii specifice: multiplicarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
începerea studiului. De asemenea, trebuie proiectate riguros măsurile de control al variabilelor externe și de asigurare a validității interne și externe. Izolarea unei secvențe cauzale - altfel spus, controlul relației cauză-efect - constituie principalul avantaj al metodei experimentale în raport cu cele istorice și descriptive. La acesta se adaugă posibilitatea cercetătorului de a spori obiectivitatea cercetării, mai ridicată în cazul experimentului decît al altor metode, precum și posibilitatea de a verifica datele experimentale prin replicare (posibilă datorită caracterului riguros al metodei). Limitele experimentului sînt asociate riscurilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ipotezele pot lua forma unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
1 la 10 (decimologia); scara calificativelor adoptată în curriculum național pentru învățământul primar; scara simbolurilor alfabetice (A, B, C, D, ...); scara de ordin (a rangului sau ordinară); D., Colibaba-Evuleț și I., Bota, (1998), pun în fața specialiștilor domeniului nostru și scările descriptive în aprecierea elevilor/sportivilor; acestea cuprind însușirile (comensurabile și incomensurabile) ce pot desemna un anumit profil al sportivului (fizic, tehnic, tactic, psihologic, intelectual, etc.) în care sunt implicate însușiri diferite ale acestuia, exemplificată în fișa de apreciere și autoapreciere a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]