5,779 matches
-
descrie alegerea între prelungirea vieții și viața de apoi la care oricum se va ajunge în cele din urmă. Tema de bază a cărții o constituie problematica existenței sufletului și a vieții de după moarte. Din ea derivă o serie de dileme etice, cum sunt stabilirea momentului în care sufletul intră în corp, când devine embrionul o ființă umană și, implicit, începând din ce stadiu poate fi considerat avortul o crimă, precum și întrebarea dacă animalele au suflet. În carte se fac o
Alegerea lui Hobson () [Corola-website/Science/323716_a_325045]
-
-l ai pe dvd în casă, dar poate fi un început pentru un gen de filme care, încet-încet, să de-manelizeze nația”", a concluzionat ea. Recenzia lui Andrei Gorzo a fost mai dură. Criticul a scris într-o cronică publicată în "Dilema Veche" că filmul este „lucrat de mântuială [...] [dar] ceva mai puțin inept decât alte comedii produse de MediaPro”, părând a fi realizat pentru televiziune și nu pentru cinematograf. Personajele i s-au părut prea puțin lucrate, caracterizate printr-o singură
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
frazelor de dată recentă. De exemplu, am fost tentat să folosesc în "Brisingr" un gen de descriere care a fost descoperit și asociat gătitului modern, care presupune prepararea și servirea rapidă." După spusele autorului, "Brisingr" prezintă o poveste complexă cu "dileme morale dificile" și "o serie de evenimente care o fac o narațiune complexă". La jumătatea manuscrisului, Paolini și-a dat seama că povestea devenise atât de complexă, încât risca să ajungă la 2.000 de pagini. În acel moment a
Brisingr () [Corola-website/Science/323857_a_325186]
-
Maris susține cu toată fervoarea academiile, dar majoritatea acestora ajung să se închidă după șapte ani de insuccese. Singura academie rămasă, al cărei sediu este pe insula vestică Colțul Mării, își joacă ultima carte, iar Maris este pusă în fața unei dileme: dintre candidați, cei doi care au cele mai mari șanse de câștig sunt un băiat care a provocat sinuciderea unei zburătoare și o fată care-l provoacă pe unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Maris. Pe de altă
Furtună pe Windhaven () [Corola-website/Science/324223_a_325552]
-
fi reînhumate în Țară Israelului. El, însă, nu a precizat locul din Țară Israelului unde ar vrea să fie îngropat. Comisia comună a guvernului și Organizației Sioniste, care a fost numită pentru a alege locul portivit, s-a găsit în dilemă, deoarece până în acea perioadă, conducătorii sioniști au fost îngropați în numeroase locuri:cimitirul Trumpeldor din Țel Aviv, sătul (kvutza) Kineret pe malul lacului Kineret (unde sunt mormintele unora din personalitățile sionismului socialist), cativa în cadrul proiectului eșuat al lui Menahem Ussishkin
Muntele Herzl () [Corola-website/Science/326677_a_328006]
-
Sultanul a mai ordonat vasalului său Muhammad Ali să nu-și retragă forțele din Peloponez. Aliații și-a trimis însă negociatorii la Alexandria să propună liderului egiptean să-și retragă forțele din Europa. Muhammad Ali trebuia să facă față unei dileme. Pe de-o parte, fiind un om de stat experimentat, el și-a dat seama că atâta vreme cât marile puteri sprijină independenția Greciei, lupta din Peloponez era piedută pentru otomani. Pe de altă parte, el ezita să-și trădeze suveranul, cel
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
pentru ziarul "The Times", la 11 noiembrie 1939, Maurice Percy Ashley a spus că: "Există un anumit sentiment de monotonie în regularitatea morților, care este caracteristic mai mult unei povești de ziar decât unui roman. Cu toate acestea, este o dilemă ingenioasă în descoperirea criminalului", a mai spus el. "Doar un cititor înrăit își va putea da seama." Multe din recenzii au fost la fel de bune; în "The New York Times" (25 februarie 1940), Isaac Anderson a detaliat pregătirea intrigii până la momentul când "vocea" îi
Zece negri mititei () [Corola-website/Science/325533_a_326862]
-
Rosario/Argentina din Săo Paulo/ Brazilia, din Lima/ Peru și din Montevideo/Uruguay. Orchestra Simfonică București a participat la festivaluri naționale și internaționale de renume, precum: Festivalul International ”George Enescu”, Festivalul Internațional ”Clara Haskil” - Sibiu, Bucharest Music Film Festival, Festivalul “Dilema Veche”, Festivalul “Rencontres de Calenzana” - Corsica/Franța. Sub bagheta dirijorului austriac de origine chineză - Jin Wang - Orchestra Simfonică București a susținut 20 de concerte în cadrul primului său turneu în Republica Populară Chineză, devenind astfel prima orchestră simfonică din România care
Orchestra Simfonică București () [Corola-website/Science/325556_a_326885]
-
să-l vadă pe adevăratul Sherlock Holmes și Watson își dă seama că publicul său nu ar accepta faptul că Holmes a fost o invenție și dezvăluirea sa drept creatorul lui ar echivala cu o sinucidere literară. Pentru a rezolva dilema, Watson îl angajează pe Reginald Kincaid (Michael Caine), un actor alcoolic, afemeiat și pierde-vară pentru a juca rolul lui Holmes. Robert Downey, Jr. apare ca detectiv în filmul e in the -directed "Sherlock Holmes" (2009), regizat de Guy Ritchie, și
Adaptări ale aventurilor lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/325574_a_326903]
-
îngrijorat de crima pe care o plătise, Judah și-a depășit vina și se bucură de viață mai mult; crima i-a fost pusă în cârcă unui pierde-vară, cu cazier. El îl atrage pe Cliff într-o discuție ipotetică cu privire la dilema lui morală. Judah spune că, în timpul, orice criză va trece, dar Cliff susține morocănos că cineva este sortit întotdeauna să răspundă pentru "delictele și fărădelegile" altcuiva. Dilema morală a lui Judah - dacă o persoană poate să-și continue viata de
Delicte și fărădelegi () [Corola-website/Science/325665_a_326994]
-
pierde-vară, cu cazier. El îl atrage pe Cliff într-o discuție ipotetică cu privire la dilema lui morală. Judah spune că, în timpul, orice criză va trece, dar Cliff susține morocănos că cineva este sortit întotdeauna să răspundă pentru "delictele și fărădelegile" altcuiva. Dilema morală a lui Judah - dacă o persoană poate să-și continue viata de zi cu zi, având cunoștință de comiterea unei crime - evocă ideea pivot a romanului " Crimă și pedeapsă" de Fiodor Dostoievski (și oferă o rezolvare opusă celei din
Delicte și fărădelegi () [Corola-website/Science/325665_a_326994]
-
gest care va fi urmat de o escaladare a conflictului, cu rezultatul dorit. Dar, deși în lipsa unui război nuclear oamenii reprezintă un pericol major pentru ei, hurrienii nu pot arunca prima bombă, deoarece sunt o rasă pașnică. Incapabili să rezolve dilema, ei revin acasă, bântuiți de viziunea unei omeniri care cucerește spațiul. Apărută pentru prima dată în numărul din aprilie 1958 al revistei "Super-Science Fiction", povestirea aparține seriei care povestește despre supercalculatorul ficțional Multivac, care poate rezolva orice problemă primită, cu excepția
Întrebarea finală () [Corola-website/Science/325185_a_326514]
-
-i informații și informându-l că firma are legături cu Mafia, iar fiecare asociat, care a încercat vreodată să părăsească firma a sfârșit ucis. Viața lui așa cum o știa el i se schimbă pentru totdeauna. El se află în fața unei dileme: să lucreze cu FBI-ul și să riște să fie descoperit de firmă sau să rămână loial firmei știind că, la un moment dat, va fi implicat în spălarea de bani a mafioților și, în final, va merge la închisoare
Firma (film din 1993) () [Corola-website/Science/326047_a_327376]
-
cultural în sine»”". Spectacolul imprimat în 1982 a fost preluat din Arhiva Multimedia a Televiziunii Române și înregistrat de TVR Media pe suport DVD în anul 2005. Masterizarea materialului a fost realizată de Empire Video Production. În toamna anului 2010, revista "Dilema veche" a lansat seria „Capodoperele teatrului românesc” din care făceau parte 8 DVD-uri cu cele mai cunoscute spectacole de teatru românești. Primul DVD din serie, difuzat la 23 septembrie 2010, a cuprins spectacolul "O scrisoare pierdută", imprimat în 1982
O scrisoare pierdută (spectacol TV din 1982) () [Corola-website/Science/326071_a_327400]
-
an, o carte cu titlul nu poate decît să-ți provoace curiozitatea. [...] sînt cîteva lucruri care ar fi rămas greu previzibile fără acest studiu și la care nu strică se reflectam puțin cu toții. Căci ne privesc pe toți.” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche " Când am văzut volumul Românii, un viitor previzibil? mi-am zis: iată o carte a unui autor care are curajul să vadă ce este cu românii, cum cred ei că sunt, ce atribute pozitive și ce atribute negative consideră
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
care pot fi atribuite românilor? Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local, al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera „celorlalți“ români. ” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche Limitările potențiale ale șelfului românesc exprimate cu cea mai mare intensitate sunt următoarele: Aspirațiile șelfului românesc se referă la caracteristicile culturale puternic dezirabile la nivelul societății românești. Aceste atribute sunt favorabile sinelui și marchează diferențele cele mai mari dintre
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
de individ civilizat este înconjurat de toți ceilalți români care, ei, nu sînt deloc civilizați - aceasta trăsătură fiind aproape pe ultimul loc în portretul schițat de fiecare român celorlalți români. Trăim, carevasăzică, într-un teribil mal de civilisation... ” Vintilă Mihăilescu, Dilemă Veche Aspirațiile cele mai intens exprimate de către participanți includ următoarele caracteristici culturale: . Cercetările din Statele Unite ale Americii și Europa de Vest evidențiază faptul că oamenii au tendința firească de a se considera mai buni, măi onești decât ceilalți, dar nu și mai
Românii, un viitor previzibil? () [Corola-website/Science/326214_a_327543]
-
plan colaborarea cu Anglia în lupta antinazistă și misiunea celor din Mossad le Aliya Bet de a aduce refugiați evrei - pe cei aflați la Šabac și pe alții,cât mai urgent în Palestina, contrar politicii britanice, a fost cunoscut ca „Dilema Darien 2” și a fost subiectul unui film documentar israelian din anul 2006. Apoi s-a întors în Palestina, unde a urmat un antrenament în munca de spionaj. În 1943 ea a fost trimisă în Egipt de catre Agenția Evreiască și
Ruth Klüger-Aliav () [Corola-website/Science/326400_a_327729]
-
adâncimea folclorului frecventat se îmbină cu poziții fruste de amor fizic, atracții ale unui spectacol recomandat, din titlu, copiilor. Concepția despre cinematograf popular a d-lui Saizescu aruncă o întunecată lumină asupra întregii sale opere.”" Recenzia lui Andrei Gorzo din "Dilema veche" a fost și mai acidă. Filmul este catalogat ca o "„giumbușlucăraie bezmetică, debandadă hăhăitoare, scălâmbăială de bețivi”", fiind alcătuit dintr-un material nedramatizat scris de Petre Dulfu și din texte originale nedezvoltate. Unele dintre momente sunt considerate grotești, precum
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
actrița și scriitoarea Lia Bugnar după o idee de Alexandru Maftei, acest lucru fiind specificat pe genericul de început. Povestea este inspirată dintr-un fapt divers prezentat la începutul anului 2006 în rubrica „Cu ochii-n 3,14” din revista "Dilema veche" de jurnalistul Mircea Vasilescu. Știrea fusese publicată de cotidianul italian "Corriere della Sera" printre „cele mai năstrușnice știri ale anului 2005” Notița era despre doi soți plictisiți care corespondau fără a ști că discută unul cu celălalt. Ei au
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
aleagă de comun acord. Regizorul i-a trimis mai multe propuneri, iar scenarista a ales știrea publicată în ziarul italian. Lia Bugnar a citit știrea și a scris apoi un scenariu potrivit modului său de percepție al poveștii. "„Povestea din Dilema a fost ca un punct de pornire, atât. Se știe deja că o poveste cu punct de plecare bine definit și punct de sosire la fel de bine definit se poate scrie în bilioane de feluri. Eu am ales unul dintre bilioanele
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
numai bună pentru un remake”", scria ea într-o cronică a filmului. Jurnalistul Mihai Fulger îl considera o producție comercială onorabilă. Alte opinii au fost însă mai nuanțate. Criticul Andrei Gorzo scria într-un articol publicat în martie 2011 în Dilema Veche că "Bună, ce faci?" s-a dorit să fie un film comercial, fără a avea agresivitatea producțiilor similare anterioare din cinematografia românească. El consideră că farsa este lipsită de un „ingredient vital”: pericolul real al adulterului, ceea ce face ca
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
împotriva lui Exxon, un juriu a acordat taxe pentru daune în vaoloare de 5 miliarde de dolari. Astăzi, tensiunea dintre conservare și dezvoltare(controverse de foraj (ANWR)) este văzută în Arctic Național Wildlife Refuge. Fiecare președinte a fost pus în dilemă datorită acceptului sau refuzului de a se putea extrage petrol din ANWR până când Jimmy Carter a devenit președinte.Studiile efectuate de UȘ Geological Survey au arătat că "zonă 1002 " din ANWR, situată la est de Prudhoe Bay, conține mari depozite
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
soldată cu altercații cu forțele de ordine, polițiști și demonstranți răniți, etc. Ministerul sănătății a pornit o anchetă a cărei rezultat a provocat noi proteste și altercații. Rezultatul anchetei publicate de ziarului „Ma'ariv” s-a dovedit a fi adevărat. Dilema Băncii centrale de sânge a fost următoarea: peste 10% din populația venită din Etiopia era seropozitivă la SIDA (HIV), comparativ cu o incidență de sub 1/10.000 la restul populației israeliene; din momentul infestării și până la declanșarea bolii există o
Operațiunea Moise () [Corola-website/Science/322211_a_323540]
-
străine fără comitet de lectură (Sfera Politicii, Verbum, Viața Românească, Secolul 20, Provincia, Idei în Dialog, Altera, Historia, Politics&Media etc.) Și peste 200 de articole de presă în săptămânale și cotidiane românești (România Liberă, Realitatea Românească, Cotidianul, Adevărul, Contrapunct, Dilema, Curentul, Ziarul Financiar, Cuvântul, etc.). În septembrie 2016 a declarat că politicienii din România au o ocupație mai periculoasă decât misiunile soldaților în Afganistan. Afirmația i-a adus intense critici în presă.
Daniel Barbu () [Corola-website/Science/328215_a_329544]