5,830 matches
-
consumatorului, care nu mai poate decide de unul singur de ce are nevoie, ci este supus unui baraj de influențe care pot fi irelevante sau chiar contrare nevoilor sale. Chiar și atunci când nu este pus] la îndoial] dezirabilitatea unui produs, exist] dileme legate de publicitatea pentru o anumit] marc] și de crearea artificial] a „diferențierii între produse”. Exist] apoi vechile întreb]ri legate de gusturi, aflate la granița (și uneori dincolo de ea) dintre etic] și estetic]. Conotațiile sexuale, seduc]toare și adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adunat peste noapte, dar, datorit] ingeniozit]ții umane, această meserie „r]u mirositoare” a disp]rut în mai multe p]rți ale lumii. v. Relevanță „situațiilor morale” Spre deosebire de cazul dezbaterii contemporane, atenția noastr] trebuie îndreptat] asupra c]ilor prin care dilemele politice specifice încorporeaz] aspecte generale care conecteaz] politicul cu apoliticul și ajut] în a explica de ce arena politic] trebuie s] pun] în discuție atâtea dileme și complicații. Aceste aspecte generale atest] existența anumitor categorii pe care le voi numi „situații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situațiilor morale” Spre deosebire de cazul dezbaterii contemporane, atenția noastr] trebuie îndreptat] asupra c]ilor prin care dilemele politice specifice încorporeaz] aspecte generale care conecteaz] politicul cu apoliticul și ajut] în a explica de ce arena politic] trebuie s] pun] în discuție atâtea dileme și complicații. Aceste aspecte generale atest] existența anumitor categorii pe care le voi numi „situații morale”. Exist] cel puțin trei asemenea situații relevante pentru tematica noastr]: compromisul, eliberarea și izolarea moral]. În cele ce urmeaz] le voi prezenta și discută
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r] crede c] primul nu reușește s] recunoasc] profunzimea și seriozitatea dezacordului dintre persoanele raționale (vezi, de asemenea, si capitolul 26, „Avortul”). Fiecare poziție are o oarecare fort] și e clar c] relativismul normativ nu ofer] o soluție simpl] acestei dileme. Totuși, doctrina ofer] un set de motive în favoarea toleranței și a nonintervenției, care trebuie puse în blanț] cu alte motive. Doctrina nu se aplic] doar intervențiilor propuse de c]tre o societate în cadrul unei alte societ]ți, dar și dezacordurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Acest punct poate fi legat de cel precedent citând un exemplu celebru, desi folosit des în mod greșit, dat de Jean-Paul Sartre (1946, p. 40). În timpul ocupației naziste în Franța, un student a venit s]-i cear] sfatul lui Sartre. Dilemă studentului era dac] s] se al]ture Forțelor Franceze Libere pentru a lupta împotriva r]ului nazismului său s] r]mân] cu mama lui v]duv], care depindea de el. Sartre folosește acest caz pentru a sugera c] principiile universale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care aceste etape o presupun. Și nici nu ar putea s] sesizeze insuficientă gândirii morale caracteristice etapelor inferioare. Kohlberg susține c] etapă moral] a persoanelor poate fi determinat] prin r]spunsurile lor la diverse scenarii morale prezentate acestora, precum dilemă Heinz. Aceast] dilem] se ivește din cazul imaginar al unei femei care moare din cauza unui cancer. Exist] un medicament care ar putea-o salva, dar farmacistul pretinde 2.000 de dolari pentru o doz] foarte mic], ceea ce înseamn] de zece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kohlberg pretinde c] numai judecată moral] din Etapă 6 poate rezolva în mod potrivit aceast] dilem]. Urmeaz] o scurt] afirmație cu privire la motivul pentru care, în viziunea lui Kohlberg, nici una dintre primele etape nu se poate ocupa în mod adecvat de dilemă lui Heinz, aceasta susținând concluzia c] soțul ar trebui s] pun] viața soției lui mai presus de siguranță propriet]ții farmacistului. Raționamentul moral din Etapă 5 nu poate s] fac] acest lucru în mod corespunz]tor, desi recunoaște c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin considerarea r]spunsurilor date de c]tre copii cu privire la modalitatea în care ei ar rezolva o problem] moral]. Stadiul „cel mai înalt”, stadiul la care Kohlberg a folosit un anume cadru moral de judecat], a fost acela la care dilemele morale au fost rezolvate prin recurgerea la reguli și principii, o decizie logic] despre priorit]ți, în lumina accept]rii anterioare a unor asemenea reguli sau principii. (Pentru o analiz] general] a lucr]rii lui Kohlberg, vezi capitolul 41, „Morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
41, „Morală și dezvoltarea psihologic]”.) Un exemplu foarte citat al metodei lui Kohlberg, discutat în detaliu de Gilligan, este cazul a doi copii de 11 ani, „Jake” și „Amy”. Jake și Amy au fost rugați s] r]spund] urm]toarei dileme: un b]rbat pe nume Heinz are o soție care este pe moarte, dar el nu își poate permite achiziționarea medicamentului de care ea are nevoie. Ar trebui s] fure el medicamentul pentru a salva viața soției sale? Jake crede
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
X, atunci faceți Y” (vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Noddings sugera c] punerea problemelor morale într-un asemenea mod este o reprezentare greșit] a naturii procesului de luare a deciziei din punct de vedere moral. Punerea problemelor morale sub forma „dilemei insulei puștii”, în care este descris numai „scheletul” situației, folosește de obicei mai mult la ascunderea decât la scoaterea la iveal] a tipurilor de întreb]ri la care doar cunoașterea situației și a contextului poate s] ofere un r]spuns
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justifice deciziile morale în acest mod. Ambele susțin c] femeile nu tind s] recurg] la reguli și la principii în același fel ca b]rbații, c] ele apeleaz] mult mai probabil la cunoașterea concret] și detaliat] a situației și analizeaz] dilemă având în vedere relațiile implicate. Totuși, Gilligan și Noddings sugereaz] c] exist], de fapt, diferențe în felul în care femeile și b]rbații judec] problemele morale. Dar asemenea percepții ale diferenței ridic] întotdeauna dificult]ți. Natură dovezilor implicate este inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care femeile și b]rbații judec] problemele morale. Dar asemenea percepții ale diferenței ridic] întotdeauna dificult]ți. Natură dovezilor implicate este inevitabil problematic]; nu ar fi greu de g]sit doi copii de 11 ani care s] reacționeze diferit la dilemă lui Heinz; și se știe c] modul în care femeile și b]rbații abordeaz] problemele morale poate fi întotdeauna contestat prin atragerea atenției asupra excepțiilor sau prin recurgerea la diferite experiențe. Problema nu este totuși una doar de dificultate pragmatic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
divine, cum ar fi cele care necesit] îndeplinirea ritualurilor, „Teoriei Poruncii Divine” eșueaz]. În afar] de aceast] problem] legat] de menținerea echivalentei, „Teoria Poruncii Divine” se confrunt] cu probleme mai serioase, v]zute în mod tradițional că ap]rute din dilemă pus] de Platon în Euthyphros (10a): „Iubesc zeii sfințenia pentru c] este sfânt] sau este sfânt] pentru c] o iubesc ei?”. Sau, în discuția de fâț], poruncește sau voiește Dumnezeu binele pentru c] este bine sau este bine pentru c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
La fel cum incapacitatea lui Dumnezeu de a face un cerc rotund nu-i submineaz] omnipotenta, la fel se întâmpl] și cu incapacitatea Lui de a porunci c] în general nu ar trebui s]-ți respecți promisiunile. Cealalt] parte a dilemei în Euthyphros a fost concepția potrivit c]reia a gandi bine este bine deoarece Dumnezeu dorește acest lucru; faptul c] el dorește binele (și nimic altceva) este ceea ce creaz] binele. Aici, principala obiecție a fost c] însușirea binelui devine prea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puțin ale Lui) pur și simplu „s-ar sf]râma”, nepermițând concluzia c] în asemenea împrejur]ri (că și acelea în care Dumnezeu ar comandă cruzimea) cruzimea nu ar fi un lucru r]u. Pentru Swinburne, a doua parte a dilemei este reprezentat] de locul adev]rurilor morale contingențe. Ideea potrivit c]reia cruzimea este un lucru r]u este probabil un adev]r moral necesar, si de aceea Dumnezeu nu ar putea transforma cruzimea într-un lucru bun, chiar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în considerare. Care este deci soarta „Teoriei Poruncii Divine”? Deși teoria pare s] fie greu de susținut că o teorie general] a înțelegerii, o versiune expus] corespunz]tor ar putea fi plauzibil] pentru teiștii preg]titi s] se împace cu dilemă din Euthyphros. Depinzând de intuițiile pe care le-am putea avea despre Dumnezeu și moral], am putea accepta, pe de o parte, c] alegerile lui Dumnezeu sunt constrânse de moral] sau, pe de alt] parte, c] ceea ce ne surprinde ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în zările de farmec pline ale Occidentului decadent, apoi un Radu Bogdan, care-l interpreta pe Dzerjinski al artelor frumoase, e adevărat, un Dzerjinski mai citit și mai nuanțat în inchizițiile sale stilistice, și care, acum, în serialul său din Dilema, ca martor (detașat, ar vrea regeneratul exeget) al realismului socialist, face un fel de istorie a insalubrului concept și a ravagiilor produse de acesta aproape jumătate de secol totalitar, Radu Bogdan care, dacă ar fi avut bun simț, ar fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ofuscat: contra cui (te-nrăiești n.n.)? Contra muncitorilor? Contra statului care construiește o lume nouă? Să fi fost în locul lui Piliuță, ce-ați fi răspuns? Ce-ați mai fi putut răspunde? Altă secvență: criticul Radu Bogdan (memorialistul de azi, de la "Dilema"), preluînd chestiunea documentării în industrie, ca probă de atașament la noul canon estetic, îl întreabă, pur și simplu, pe junele pictor încolțit: ce semnificație au turnătorii în conștiința dumitale? La care Pil recunoaște că, da, sînt niște oameni cinstiți, că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
direct cu divinitatea. Nici Renașterea, nici protestantismul nu contestă principiul divin, ci afirmă, în prezența, respectiv în absența imaginii acestuia, aceeași nevoie fundamentală a omului, aceea de a-și clădi liber propria credință. Secolul XVI, după cum amintește Alain Besançon, continuă dilemele și dezbaterile din antichitate și din evul mediu creștin în jurul imaginii. Credința guvernează oricum gândirea colectivă, indiferent dacă e bogat exprimată vizual sau rămâne doar la nivelul unei trăiri interiorizate și austere în practica religioasă (cum e protestantismul). Paradoxurile imaginarului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care și-a stabilit-o, pentru locul ei în raportul cu alteritatea, oricare ar fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a oglindit dilemele socio-politice ale societății, precum și mutațiile valorice survenite la nivel ontologic în psihicul colectiv. Istoriografia, renunțând la a mai citi trecutul prin grila ideologică a "istoriei politice", a devenit o știință complexă și a intrat în cele din urmă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Totuși, Patlagean nu se pronunță în textul său asupra unei delimitări între imaginar și domeniul realității, fapt care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două lumi. Pe de altă parte însă, istoricul român are dreptate atunci când reia dilema centrală: Unde este frontiera dintre realitate și imaginar?" (13). Traseul său demonstrativ duce în direcția câtorva aserțiuni incitante pentru perspectiva pe care o dezvolt în cercetarea de față, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Le Goff: Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Varșovia, 2000, 581; Sabra Daici, „Ipostaze lirice și narative”, RSL, 2001; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, 343-344, 361, 363, 373; Stan Velea, Maximum de sensuri în minimum de cuvinte, OC, 2003, 173; Stan Velea, Cracovia - iradieri europene, „Dilema”, 2003, 531; Nicolae Mareș, Metropole culturale europene și relațiile lor cu România. Cracovia, „Ecart”, 2003, 230; Stan Velea, Revitalizarea eseului, „Lamura”, 2003, 21-23. St.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
și modernitate 5. Crearea individului 6. Invenția ideologiei proprietății 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune ÎNCEPUTUL EREI GLOBALE 8. Comerț În rețea În economia globalizată 9. „Statele Unite” ale Europei 10. Guvern fără centru (descentralizat) 11. Curtarea societății civile 12. Dilema imigrației 13. Unitate În diversitate 14. Luptând pentru pace 15. Al doilea Iluminism 16. Universalizarea visului european Note Bibliografie Index Traducere din limba engleză de Dan Golopenția INTRODUCERE În anii ’60 eram un tânăr activist și, ca mulți alții din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de instituții corporatiste globale, guvernele la fiecare nivel - municipal, regional, național și transnațional - vor trebui să stabilească rețele politice intercorelate cu OSC pentru ca oricare dintre ele să obțină suficientă putere politică pentru a contrabalansa În mod eficient arena comercială. 12. Dilema imigrației Europa este un caleidoscop al diversității culturale. Locuitorii uniunii sunt Împărțiți Într-o sută de nationalități care vorbesc optzeci și șapte de limbi și dialecte diferite, făcând din Uniunea Eurpeană una dintre regiunile cu cea mai mare diversitate culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
10%, făcând din Europa o regiune economică de rangul doi În a doua jumătate a secolului XXI36. În orice caz, populația Îmbătrânită a Europei va fi o povară din ce În ce mai mare pentru economia continentului. Realitatea demografică pune Europa În față unei dileme. Singura soluție, cu excepția unei creșteri miraculoase a fertilității - care este foarte puțin probabilă - este să se deschidă porțile pentru milioane de noi imigranți. Într-un articol despre schimbările demografice În Europa care a apărut În Science Magazine În 2003, autorii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]