5,815 matches
-
de carbonă. Se știe că aceste concentrații sunt corelate direct cu variația de temperatură, ceea ce determină apariția unui gradient al concentrației de gaze solvite similar celui termic, mai ales în apele de suprafață. De asemenea este afectată starea trofică a ecosistemului respectiv datorită perturbării regimului nutrienților, fie în mod direct prin afectarea solubilității, fie indirect, prin influențarea ratei de transfer între diferitele compartimente biotice și abiotice (există transfer între: apă-sediment; apăaer; apă-biocenozăă. Efectele poluării termice asupra biocenozei sunt contradictorii, deoarece intervin
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
peștilor, sau restructurări la acest nivel prin dominația peștilor care prezintă rezistență la hipoxie(carașiă. În plus, apar modificări ale structurii pe vârste și pe dimensiuni, se modifică patologia, apare fecunditatea prematură. Există și efecte sistemice, la nivelul complexelor de ecosisteme, cu latență în timp a răspunsurilor. În cadrul sistemelor respective se constată o desincronizare și periclitare a reproducerii, periclitarea bazei trofice, favorizarea instalării speciilor tropicale, exotice, de specii de plante și pești. La nivelul complexului de ecosisteme se observă o desincronizare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
la nivelul complexelor de ecosisteme, cu latență în timp a răspunsurilor. În cadrul sistemelor respective se constată o desincronizare și periclitare a reproducerii, periclitarea bazei trofice, favorizarea instalării speciilor tropicale, exotice, de specii de plante și pești. La nivelul complexului de ecosisteme se observă o desincronizare a schimburilor dintre ecosisteme, periclitarea populațiilor migratoare (prin deriva trofică sau bariera de filtru selectiv în cadrul sectoarelor de apă curgătoareă. Poluarea termică are efect sinergic fenomenului de eutrofizare. 3.3. Scăderea biodiversității prin supraexploatarea resurselor biologice
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
timp a răspunsurilor. În cadrul sistemelor respective se constată o desincronizare și periclitare a reproducerii, periclitarea bazei trofice, favorizarea instalării speciilor tropicale, exotice, de specii de plante și pești. La nivelul complexului de ecosisteme se observă o desincronizare a schimburilor dintre ecosisteme, periclitarea populațiilor migratoare (prin deriva trofică sau bariera de filtru selectiv în cadrul sectoarelor de apă curgătoareă. Poluarea termică are efect sinergic fenomenului de eutrofizare. 3.3. Scăderea biodiversității prin supraexploatarea resurselor biologice Odată cu creșterea demografică și cu intensificarea exploatării resurselor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
necesităților umane, intervenția omului în ecosferă a căpătat un caracter abuziv, ceea ce a condus la scăderea diversității specifice, la creșterea instabilității biocenozelor, determinând dezechilibre ecologice grave. Defrișarea pădurilor Pădurile reprezintă factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare ecosistem natural (Mohan, Ardelean, 1993). Tăierile masive din ultimii ani au condus la o reducere a suprafeței împădurite de la 9 milioane hectare la 6,3 milioane hectare, din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
condus la scăderea diversității specifice, la creșterea instabilității biocenozelor, determinând dezechilibre ecologice grave. Defrișarea pădurilor Pădurile reprezintă factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât oricare ecosistem natural (Mohan, Ardelean, 1993). Tăierile masive din ultimii ani au condus la o reducere a suprafeței împădurite de la 9 milioane hectare la 6,3 milioane hectare, din care astăzi, 5,5% sunt afectate de poluare și dăunători. Vegetația forestieră este
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
planetară. Suprapășunatul Pășunatul intensiv de către animalele ierbivore are drept consecință directă distrugerea covorului vegetal. Există o anumită încărcătură de animale ierbivore la hectar care dacă este depășită (numărul de animale creșteă, determină un răspuns al biocenozei respective (numai în cazul ecosistemelor naturaleă.În populațiile animalelor sălbatice, dacă aceste limite de număr de animale ierbivore pe hectar sunt depășite, intervine autoreglarea, prin intensificarea activității prădătorilor, poate crește și frecvența bolilor și paraziților. În cazul animalelor domestice, lucrurile se petrec cu totul diferit
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
intensiv, plantarea de perdele forestiere și cultivarea de specii de plante rezistente la secetă și la temperaturi ridicate. Supraexploatarea resurselor oceanice Multă vreme omul a avut concepția total greșită că mediul acvatic este o sursă inepuizabilă de resurse biologice, cu ecosisteme capabile de o mare productivitate. Prin urmare, exploatarea lui în mod intensiv, mai ales în apropierea țărmurilor a dus la apariția unor dezechilibre ecologice, ale căror efecte se vor vedea mult timp de acum înainte. Pescuitul intensiv, abuziv chiar al
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
căilor de comunicație, urbanizării și industrializării (Mohan, Ardelean, 1993). 3.4. Deteriorarea sistemelor ecologice prin lucrări de amenajare hidrotehnice Între principalele căi de deteriorare ale sistemelor ecologice, marile lucrări hidrotehnice efectuate de om își manifestă din plin efectele negative asupra ecosistemelor. Lucrările de îndiguire Cele mai numeroase și ample lucrări de acest fel s-au realizat în secolul XIX pentru Europa. În românia, problema îndiguirii terenurilor inundabile di Delta Dunării s-a ridicat încă din 1895 (mai ales pentru zona de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
o lungime de 12000 km și lucrări de desecare pe o suprafață de 6,4 milioane hectare. Cele mai ample lucrări au fost efectuate în lunca Dunării. Din punct de vedere ecologic, lunca Dunării poate fi considerată un complex de ecosisteme acvatice și terestre, cu o largă dezvoltare ecotonală (zonele de ecoton sunt zonele de întrepătrundere a două tipuri de ecositemeă. Aceste ecosisteme diferite structural și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fost efectuate în lunca Dunării. Din punct de vedere ecologic, lunca Dunării poate fi considerată un complex de ecosisteme acvatice și terestre, cu o largă dezvoltare ecotonală (zonele de ecoton sunt zonele de întrepătrundere a două tipuri de ecositemeă. Aceste ecosisteme diferite structural și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ecosisteme acvatice și terestre, cu o largă dezvoltare ecotonală (zonele de ecoton sunt zonele de întrepătrundere a două tipuri de ecositemeă. Aceste ecosisteme diferite structural și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre - DeltaDunării - zona litorală a Mării Negre, lunca Dunării îndeplinește următoarele funcții (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă: funcția hidrologică ce constă în
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
o largă dezvoltare ecotonală (zonele de ecoton sunt zonele de întrepătrundere a două tipuri de ecositemeă. Aceste ecosisteme diferite structural și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre - DeltaDunării - zona litorală a Mării Negre, lunca Dunării îndeplinește următoarele funcții (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă: funcția hidrologică ce constă în faptul că lunca stochează zonele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de întrepătrundere a două tipuri de ecositemeă. Aceste ecosisteme diferite structural și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre - DeltaDunării - zona litorală a Mării Negre, lunca Dunării îndeplinește următoarele funcții (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă: funcția hidrologică ce constă în faptul că lunca stochează zonele de aval. Lunca servește ca zonă de încărcare și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de ecositemeă. Aceste ecosisteme diferite structural și funcțional sunt în strânsă legătură cu fluviul, care la rândul său are rol de ecosistem principal în cadrul complexului de ecosisteme, dar în același timp este influențat puternic de ecosistemele adiacente. În cadrul complexului de ecosisteme reprezentat de Dunăre - DeltaDunării - zona litorală a Mării Negre, lunca Dunării îndeplinește următoarele funcții (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă: funcția hidrologică ce constă în faptul că lunca stochează zonele de aval. Lunca servește ca zonă de încărcare și descărcare a apei de inundație
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în sistem regulator al regimului hidrologic al fluviului. Antipa numea lunca Dunării “supapa de siguranță a fluviului”. funcția geomorfologică se referă la faptul că Lunca furnizează zone de sedimentare pentru formarea solurilor, contribuind astfel la diversificarea biotopilor și astfel a ecosistemelor. funcția biochimică se refreră la capacitatea ridicată de reciclare a acestei zone, mai ales în ceea ce privește nutrienții principali, N și P. Lunca reprezintă un important sistem moderator de tampon pentru aportul sporit de nutrienți, metale grele, pesticide; reglează intrările de nutrienți
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de refugiu pentru populațiile autohtone și migratoare de pești și de păsări. funcția economică. Lunca reprezintă o importantă zonă generatoare de resurse biologice și nebiologice, deci o componentă importantă a capitalului natural, reprezintă o zonă exportatoare de materie organică către ecosistemele acvatice adiacente. funcția estetică. Lunca oferă locuri adecvate pentru recreere, relaxare, prin heterogenitatea structurii geomorfologice și printr-o biodiversitate ridicată. 85 funcția instructiv-educativă. Lunca reprezintă un adevărat laborator natural pentru instruire, educație și cercetare științifică. Factorii care condiționează exercitarea acestor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
inundabilă. Activitățile umane de genul îndiguirilor, urmată de defrișare și desecare, cultivarea terenurilor, practicarea pisciculturii intensive, a zootehniei, construirea de drumuri, canale de irirgare și drenare, acționează ca factori perturbatori asupra ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea dintre diferitele tipuri de ecosisteme în cadrul sistemului vast Dunăre - Deltă - zona litorală a Mării Negre. Schimbarea raporturilor, a legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
desecare, cultivarea terenurilor, practicarea pisciculturii intensive, a zootehniei, construirea de drumuri, canale de irirgare și drenare, acționează ca factori perturbatori asupra ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea dintre diferitele tipuri de ecosisteme în cadrul sistemului vast Dunăre - Deltă - zona litorală a Mării Negre. Schimbarea raporturilor, a legăturilor dintre Dunăre și zonele inundabile, schimbări datorate îndiguirilor precum și fenomenelor de poluare chimică sau termică ce se manifestă pe anumite sectoare ale fluviului, afectează pe de o
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
scurg în fluviu, aducând cu ele un bogat fito și zooplancton, în timp ce atunci când apele cresc, multe elemente ale florei și faunei bentonice din fluviu pătrund în lacurile Luncii. Efectul de barieră are profunde și evidente implicații asupra capacității productive a ecosistemelor acvatice când este vorba de migrațiile active ale componentelor biocenozei și în mod deosebit, migrații ale unor populații de pești ce alcătuiesc ihtiofauna regiunii. Este cazul unor specii de pești cu o largă răspândire europeană, care până la îndiguire erau foarte
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Luncii din Dunăre, prin gârle și canale, primăvara, când apele creșteau. Acolo se reproduceau și se hrăneau, rămânând până toamna. Una din consecințele ecologice evidente și argumentată științific de cercetările ecologice din ultimii ani, o constituie modificarea stării trofice a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării, adică procesul de eutrofizare a apelor Deltei (reducerea capacității de retenție a nutrienților către zonele inundabile datorită reducerii severe a suprafeței acestei zone prin îndiguireă. O altă consecință a lucrărilor de îndiguire este modificarea covorului vegetal
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a estimat că apele cu un conținut de săruri de 6-8 g/l pot fi utilizate pentru irirgație fără a provoca salinizarea solurilor, dacă se efectuează un drenej intens. Construirea de baraje pe cursurile de apă a condus la apariția ecosistemelor puternic antropizate, care tind să devină, prin utilizarea lor complexă, cel mai răspândit tip de ecosisteme al Planetei. 91 Scopul acestor construcții este gospodărirea judicioasă a apei. De-a lungul timpului, scopul a evoluat în funcție de necesitățile în continuă creștere ale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pentru irirgație fără a provoca salinizarea solurilor, dacă se efectuează un drenej intens. Construirea de baraje pe cursurile de apă a condus la apariția ecosistemelor puternic antropizate, care tind să devină, prin utilizarea lor complexă, cel mai răspândit tip de ecosisteme al Planetei. 91 Scopul acestor construcții este gospodărirea judicioasă a apei. De-a lungul timpului, scopul a evoluat în funcție de necesitățile în continuă creștere ale populației umane și de posibilitățile tehnico-materiale. Pe lângă utilitatea și avantajele economice reprezentate de controlul calității apei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
probleme ecologice și economice în lume. Aprecierea oportunităților acestor lucrări Din punct de vedere ecologic, este dificilă, deoarece afectează echilibrul hidrologic al cursurilor de apă amenajate. Efectele ecologice apărute se referă la dereglarea regimului ritmic de inundație, ce condiționează funcționarea ecosistemelor naturale dependente de fluviu prin modificarea debitului, ceea ce are consecințe importante asupra procesului de sedimentare; modificarea stării trofice atât a lacului de acumulare cât și a ecosistemelor acvatice din aval, datorită mobilizării substanțelor nutritive de pe o mare suprafață, proces ce
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ecologice apărute se referă la dereglarea regimului ritmic de inundație, ce condiționează funcționarea ecosistemelor naturale dependente de fluviu prin modificarea debitului, ceea ce are consecințe importante asupra procesului de sedimentare; modificarea stării trofice atât a lacului de acumulare cât și a ecosistemelor acvatice din aval, datorită mobilizării substanțelor nutritive de pe o mare suprafață, proces ce afectează structura biocenozelor, productivitatea biologică, în special cea piscicolă. În România, există peste 250 de lacuri de baraj, majoritatea de dimensiuni mici în comparație cu marile lacuri de baraj
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]