5,967 matches
-
mai importantă „Angeles” (150 000 loc.) și „Clark Air Base” (20 000 loc.).Mai multe râuri importante izvoresc din regiunea vulcanului ca de exemplu Bucao, Santo Tomas, Maloma, Tanguay și Kileng. Inainte de erupție (1991) aceste răuri au reprezentat un ecosistem important, însă erupția amintită a închis unele văi cu piroclaste, astfel în prezent unele râuri sunt blocate prin sedimente formându-se „lahare”, unele studii au ajuns la concluzia că regiunea are nevoie de cel puțin 15 ani ca să se poată
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
al paleontologiei. La sud de oraș, locul de plimbare pe excelență este Parcul Chipinque, localizat în afara Parcului Național Cumbres de Monterrey, dinspre Sierra Madre. Locul este ideal pentru ciclism pe munți, jogging și observarea păsărilor și speciilor de arbori tipici ecosistemelor montane. Parcul este amenințat de incendiile forestiere și de presiunea demografică exercitată de municipiul învecinat, San Pedro Garza García. Iarna turiștii se pot delecta cu spectacolul ninsorilor ocazionale. Mai la vest, Sierra Madre oferă impresionabile formațiile stâncoase din La Huasteca
Monterrey, Nuevo León () [Corola-website/Science/306471_a_307800]
-
(n. 13 ianuarie 1879, comuna Buhoci, județul Bacău - d. 30 iulie 1936, comuna Agigea, județul Constanța) a fost un zoolog român, membru corespondent al Academiei Române, specialist în fauna Mării Negre, care și-a dedicat viața cunoașterii ecosistemelor marine, fiind de asemenea, fondatorul oceanografiei românești și a Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea. a început cursurile liceale la Liceul Național din Iași si le-a terminat în 1897 la Liceul Internat ca șef de promoție. A urmat apoi
Ioan Borcea () [Corola-website/Science/306675_a_308004]
-
primăvară și iarnă, scurgerea de iarnă fiind mai mare datorita climatului mediteranean care determină topirea timpurie a zăpezii. Construirea barajului de la Gura Văii s-a realizat în parteneriat cu Iugoslavia în perioada 1964-1972, și a produs mutații semnificative la nivelul ecosistemelor naturale și umane. Lacul de acumulare Porțile de Fier I reprezintă cea mai mare amenajare hidrotehnică din Romănia dar și din lungul Dunării. A fost construit în spatele barajului de la Gura Văii care are o înălțime de 60,6 m. Lacul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
stelelor pentru a anunța venirea lui Aslan,creatorul Narniei.Stelele se așeaza deseori în ordine pentru a permite ghicitorilor să prevadă viitorul. Soarele Narniei este un disc în flăcări care o mișcare de revoluție în jurul lumii zilnic.Soarele are propriul ecosistem și se crede că este locuit de păsări mari albe,care apar în ’’Voyage of the Dawn Treader’’.O parte din vegetația soarelui este cunoscută ca având proprietăți curative.De exemplu ,extractul unei anumite flori a focului găsită în munți
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]
-
anorganice în substanțe organice prin intermediul fotosintezei și ocupând astfel un loc foarte important în cadrul biocenozei. Fitocenoza reprezintă totalitatea plantelor care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor cu mediul abiotic și biotic, al răspândirii, tipizării și clasificării lor se numește fitosociologie. De studiul fitocenozelor se ocupă și fitoecologia.
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
respiră numai extrăgând oxigenul din apă prin piele. Din acest motiv, ea nu poate supraviețui afară din apă și este văzută foarte rar. Vegetația lacului este de trei tipuri: amfibie, acvatică și plutitoare și formează unul din principalele elemente ale ecosistemului. Se remarcă trestia totora, Elodea, lintița, alga Chara sp. În Rezervație sunt prezente și 64 de specii de plante terestre riverane. A fost fondată în 1978, acoperă 36.180 ha și are drept scop conservarea florei și faunei specifice, precum și
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
ii au fost animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pe o perioadă de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dată apărând pe planeta noastră cu aproximativ 220 de milioane de ani în urmă, la sfârșitul perioadei triasice. La sfârșitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
fiziologice semnificative între cei doi indivizi). Conform unor estimări, pe Terra ar putea fi între 30 de milioane și 50 de milioane de specii, incluzând aici și virușii și bacteriile, cea mai mare parte dintre ele, aproximativ 90%, trăind în ecosistemul tropical. Printre acestea, 750.000 sunt insecte (din care 20.000 de fluturi), 250.000 plante și 42.000 vertebrate. Noi specii descoperite:
Specie (biologie) () [Corola-website/Science/302649_a_303978]
-
abuzul Insulei Paștelui”, Benny Peiser remarcă probe în favoarea auto-suficienței insulei atunci cand primii europeni au sosit acolo. Insula încă avea copaci, mai ales toromiro (care a dispărut în secolul XX probabil din cauza creșterii foarte lente a acestuia și a modificărilor de ecosistem). Cornelis Bouman, căpitanul corabiei lui Jakob Roggeveen, a menționat în jurnalul sau: „în afară de igname, banani și de mici palmieri de cocos, am văzut puține lucruri și nici un alt soi de copac sau de recolte”. Conform lui Carl Friedrich Behrens, unul
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Rosalia alpina"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), mătăciune ("Dracocephalum austriacum") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Muntele Tâmpa prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta conservă cinci tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri medio-europene de fag din" Cephalanthero-Fagion; "Păduri dacice de fag" (Symphyto-Fagion); "Păduri de fag de tip" Luzulo-Fagetum; "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versani abrupți, grohotișuri și ravene"; și ultimul
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
creasta de cocos. La baza Crestei se află o zonă cu aspect de podiș, denumită "Poiana Boului". este o zonă naturală cu o gamă diversificata de floră și fauna, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
monocotiledonate. Dintre caracterele vechi (primare) pot fî enumerate următoarele: Caractere derivate (tinere) pot fi considerate: Cuprinde cca. 170000 specii lemnoase și erbacee, cuprinse în cca. 320 familii botanice și sunt răspândite pe toată planeta, constituind componentele de bază ale principalelor ecosisteme. Grupează angiospermele cel mai puțin evoluate, care au derivat din Bennettitales (grup de gimnosperme fosile), la care a apărut floarea bisexuată. Plantele din această unitate taxonomică au unele caractere de primitivitate: De la tipul lor de gineceu pclicarpelar și apocarp, li
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
toate clasele de minerale specifice vestului și nord-vestului României. Fauna și flora caracteristice județului Arad sunt prezentate într-o dioramă organizată în funcție de formele de relief : zona de șes (baltă, stepă, câmpie), de deal și de munte completată cu reconstituirea unui ecosistem de peșteră. Piesele cele mai semnificative ale colecției paleontologice, majoritatea provenind din zona arădeană, sunt expuse împreună cu un bogat material complementar, menit să ofere o imagine sintetică asupra evoluției vieții pe pământ. Ultima sală, a acvariilor, este ocupată de o
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
materialul expus fiind din țară (sectorul minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei. Sala laterală din dreapta prezintă pe o lungime de 18 m diorame ilustrând ecosisteme în cele patru anotimpuri, cu floră și faună caracteristică zonelor de baltă, șes, deal și munte, în arii protejate, sau de interes din județ. Cealaltă sală laterală expune în 25 de vitrine, diverse teme din programa analitică de studiu a
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
apă pentru alte plante [Bartha et al. 2008]. "Totusi, dupa Atanasiu si Negrean (2007), in România nu se poate vorbi de un impact negativ însemnat. Este însă o plantă care trebuie antent monitorizată și eliminată din preajma ariilor protejate sau a ecosistemelor valoroase, pentru a evita în acest mod, eventualele consecințe negative. Spre exemplu, în defileul Jiului, pe suprafețele afectate de incendii, are loc instalarea rapidă a salcâmului, în detrimentul mesteacănului și a altor specii importante din structura pădurilor caracteristice acestei zone." "Din
Salcâm () [Corola-website/Science/303986_a_305315]
-
iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc "factori biotici". Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoza. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoza constituie un ecosistem. Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de rocă mama sub influența de hidroliza acidă, îndepărtarea de nămol, cu două, și metal trivalent din orizonturile superioare eluvial de profilul de sol în illuvial (ca urmare
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
importanță deosebită. De asemenea procesele biologice din apele stătătoare au o amploare mai mare decât în apele curgătoare. Creșterea conținutului de substanțe nutritive poate determina dezvoltarea excesivă a anumitor alge sau altor plante acvatice, care la rândul lor influențează întregul ecosistem acvatic și pot genera noi procese biologice. Gospodărirea calității apelor stătătoare are în vedere ansamblul de lucrări și de măsuri necesare pentru a menține sub control aceste fenomene și, dacă este posibil, restaurarea corpurilor de apă și revenirea la situațiile
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
Dunăre, în sudul Slovaciei (1980), a modificat cursul fluviului, de aici rezultând o tensiune politică crescândă între Ungaria și Slovacia (1990) ca și lucrările Canalului Bâstroe, pe brațul Chilia, începute de guvernul ucrainean, după anul 2000, cu consecințe grave asupra ecosistemului Deltei Dunării. SPIRIT IMPERIAL Evoluția istorică a Austriei este legată de legendarul fluviu. După înfrângerea avarilor (791-796), împăratul Carol cel Mare consolidează fortificațiile pe malul de est al Dunării formând o nouă așezare, Ostmark, cunoscută sub numele de Osterreiche. Regiunea
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
care poate provoca pagube foarte importante economiei multor țări europene. Din cauza importurilor masive de rase de oi cu lână fină și semifină din Australia și Noua Zeelandă ("Corriedali", "Polwarth", "Romney Marsh"), în jurul anilor 1980-1988, s-a produs o mare destabilizare a ecosistemelor agricole din țară și din țările europene învecinate, fapt care a dus la distrugerea echilibrului faunei parazitare și în special a celei de diptere miazigene. Populațiile acestora din urmă au cunoscut o explozie necunoscută până atunci, în special a lui
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
pentru clasa sa, steaua ar putea exploda în următoarea mie de ani. Deoarece axa sa de rotație nu este orientată spre Pământ, supernova nu va provoca o explozie de raze gamma suficient de mare în direcția Pământului pentru a afecta ecosistemul. Masa lui Betelgeuse este suficient de mare pentru a lăsa in urma sa o stea neutronică sau, eventual, o gaură neagră.
Betelgeuse () [Corola-website/Science/311500_a_312829]
-
precădere în Cartea Roșie a statelor din areal, a ridicat populația vidrelor de mare la o cincime din cea inițială. Acest fapt a fost considerat un succes al organizațiilor de protecție a mediului și o contribuție majoră la împiedicarea degradării ecosistemului marin. Oricum, "Enhydra lutris" rămâne o specie amenințată. Prima descriere științifică a vidrei de mare a fost făcută de Georg Wilhelm Steller în anul 1751. Steller a luat parte la a doua expediție în Kamceatka, aflată sub comanda lui Vitus
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
trofic marin. De exemplu, dacă vidrele de mare ar consuma mai puțini arici-de-mare, aceștia s-ar înmulți și ar devasta pădurile subacvatice de varec, o specie de alge gigantice. Repopularea Columbiei Britanice cu vidre de mare a îmbunătățit foarte mult ecosistemul litoralului. Vidrele de mare întrețin relații de prietenie cu mai multe mamifere marine, inclusiv pisicile de mare, focile etc. Deși ele înving în luptă chiar și pisicile de mare, care au o greutate și lungime de două ori mai mare
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
des, fiind un factor important al echilibrului biologic, a fost stârpit. Una din cauzele principale a acestei degradări a constituit-o pășunatul. Vedeți, Agave, Creosote bush, Lechuguilla, Mesquite, Prickly pear, Sotol, Yucca, Grasses Printre speciile care inca sunt parte a ecosistemului se numără "liliacul fără coadă" (big free-tailed bat), "coiotul" (coyote), "vipera cu spate de diamant" (diamondback rattlesnake}, "șobolanul-cangur" (kangaroo rât), roadrunner, "liliacul vampir" (vampire bat), etc.
Deșertul Chihuahua () [Corola-website/Science/311846_a_313175]
-
Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Pajiști boreale si alpine pe substrat silicios, Fânețe montane, Pajiști calcifile alpine și
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]