12,690 matches
-
fie ei în America, fie 'n Germania, fie 'n România. Fructul cel mai copt al lungei dezvoltări talmudistice este desigur "Alianța izraelită", întinsă asupra pământului întreg. Recomandăm deci această carte, care - deși nu ni s-au trimis un exemplar din partea editorilor - totuși credem că va fi conțiind extracte din Talmud cari vor fi caracterizând mișcările vieței naționale a evreilor. [25 iunie 1876] ["LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PUBLICĂM... Lucrarea din care mai jos publicăm o parte este veche în privirea timpului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat al bogăției naționale, este aproape singura meserie a poporului român. Editorul crede a fi răspuns la o trebuință foarte simțită și generală a poporului întreprinzînd edarea acestui nou Calendar, în care, după cum arată cuprinsul de mai sus, sunt reprezentate mai toate ramurile agriculturei. Numele autorilor, care amândoi sunt bărbați de specialitate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
știm a câta oară, că-și vede numele scris cu pp, căci prin pp se dă numelui său un aer de nespusă eleganță. Apoi urmează altele ejusdem farinae. Globul nu cuprinde literatură populară nici prin materie, nici prin formă. Dacă editorul "Globului" au avut în vedere foaia "Gartenlaube", al căreia format îl imitează, atunci ar fi trebuit să știe că acea "foaie ilustrată pentru familii" - care nu este o foaie de literatură populară într-adevăr - cuprinde totuși aproape numai literatură națională
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
exprimăm aici opinia că în actul menționat mai sus se are în vedere Umbrăreștii de pe Bârlad, de la sud de Tecuci. Ne întemeiem opțiunea pe criteriul urmelor arheologice, pe menționările documentare de mai târziu și, mai ales, pe aspectul subliniat de editor, anume că actul din care s-a publicat pasajul citat a făcut parte din colecția de documente ce au aparținut lui Alecu Calimah, boier care a stăpânit o parte din Umbrărești, zestre după prima sa soție, Ileana, fiica lui Gavril
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Se înțelege că e vorba de o stăpânire avută mai dinainte vreme de către cei patru slujitori credincioși ai voievodului și marelui domn și că locul a fost cândva domnesc. Localizarea sa prin indicativul „la Dimaci” a fost făcută greșit, de către editorii documentului, care consideră satul unul și același cu cătunul Dimaci din partea de nord a satului Suraia, deci la vest de Siret. O asemenea localizare se poate explica și prin faptul că acum, cursul pârâului Dimaci trece pe teritoriul comunei Suraia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este oarecum asemănătoare și în actul de împărțeală din 8 septembrie 1679, fiindcă în transcrierea rezumativ făcută de Gh. Ghibănescu, satelor și locurilor ce revin lui Gavriliță Costache nu li se indică criteriul de proveniență cu excepția satului Umbrărești pentru care editorul, conștient de situație sau nu, face sublinierea și precizarea: „Umbrăreștii la Tecuci, ocină. La părțile atribuite Tudosicăi se fac referiri privitoare la originea averii precum: „partea mamei” ei, „partea unchiului”, după caz, dar nu și ocină. Același document este publicat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atribuite surorii sale, Tudosica, soția slugerului Gavril Jora în a doua căsătorie a ambilor, de unde și apelativul Joroaia, întâlnit în actele timpului său. Asupra autenticității documentului și a datelor din el ar fi demn de avut în vedere faptul că editorii lui nu fac o referire clară cu privire la existența sau nu a originalului. Luând în considerație cele câteva deosebiri din textele editorilor, credem că ei au avut la îndemână surse diferite, copii și nu actul original. De altfel, N. Iorga specifică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpului său. Asupra autenticității documentului și a datelor din el ar fi demn de avut în vedere faptul că editorii lui nu fac o referire clară cu privire la existența sau nu a originalului. Luând în considerație cele câteva deosebiri din textele editorilor, credem că ei au avut la îndemână surse diferite, copii și nu actul original. De altfel, N. Iorga specifică la sfârșitul textului că a făcut transcrierea după o copie din secolul al XVIII-lea, în timp ce Gh. Ghibănescu face o vagă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei au avut la îndemână surse diferite, copii și nu actul original. De altfel, N. Iorga specifică la sfârșitul textului că a făcut transcrierea după o copie din secolul al XVIII-lea, în timp ce Gh. Ghibănescu face o vagă trimitere la editorul precedent, adică N. Iorga. În legătură cu păstrarea și existența actului original, ar mai fi de reținut afirmația cercetătorului ieșean C. A. Stoide, care, în studiul său intitulat Izvodul Costăchesc, face următoarea remarcă: „De la Tudosica Costache ni s-a păstrat un frumos
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la data aceea. Dar primul zapis, prin care se atestă o înstrăinare de ocină din satul și moșia Torceștii, este dat de „un comandant moldovean, fostul pârcălab Furdui, care aduce ca martori pe alți ofițeri de oaste”, motiv pentru primul editor al documentului, savantul Nicolae Iorga, de a-l considera drept „piesă rară” în peisajul documentaristic românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sineștii de pe stângă Siretului, locul lor de origine, parte de moșie disputată de cele două părți, boierul și răzeșii. Cel mai bine cunoscut dintre stăpânii moșiei Torcești, din timpul maximei ei întinderi, rămâne postelnicul Panait Balș. El fusese unul dintre editorii și colaboratorii revistei progresiste de la 1844, cu titlul „Propășirea”, în care publică articole pe teme juridice, revenit destul de timpuriu pe poziții retrograde sub aspect politic, potrivnic acțiunilor pentru Unire în anii 1857-1859, îndemnând chiar la desfacerea ei în 1864, căci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numai o sărăcie!, creație introdusă și în manualele școlare de limbă și literatură română în epoca colectivizării. Evident că se urmărea discreditarea ideii de libertate a țărănimii din timpurile mai vechi. Nu putem trece cu vederea nici faptul că unii editori ai corpusului de Documente privind istoria României, A. Moldova, urmare a presiunilor pe linie de stat în ideea promovării cu orice preț a activității de colectivizare, au tradus cuvântul slavon sodăș prin termenul impus de tovarăș. Este adevărat că, sub
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Guillaume și Mariei, care a participat la multe dintre aceste aventuri și suportă niște părinți înnebuniți după muncă! Le mulțumesc lui Albert și Mari-Jo, dădacele fără de care alegerile noastre de viață ar fi mult mai dificile... Îi mulțumesc noului meu editor, René La Borderie. E atât de confortabil să lucrezi într-un climat de încredere și prietenie, într-o bună dispoziție epicureană! Această carte este, bineînțeles, îndatorată practicienilor și elevilor care ne-au primit printre ei. Prefață Cineva a afirmat deja
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Experți Independenți în democrație locală și regională din cadrul Consiliului Europei. În prezent este profesor invitat la Universitatea din Umeå, Suedia și Institut d'Etudes Politiques, Aix-en-Provence, Franța. Dintre lucrările sale amintim: La décentralisation dans les etats de l'Union Européene (editor împreună cu Alain Delcamp, 2003), Subnational Democracy in the European Union: Challenges and Opportunities (împreună cu Udo Bullmann, Frank Hendriks, Anders Lidström și Daniel-L. Seiler, 2004), Albania and the European Union (împreună cu Mirela Bogdani, 2007). John Loughlin, Subnational Gouvernment. The French
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și profesorul Yves Mény, în prezent Președinte al Institutului Universitar European, au constituit influențe importante în calitate de coordonatori ai tezei mele de doctorat despre naționalismul corsican, redactată cu mulți ani în urmă. În continuare aș vrea să mulțumesc profesorului Robert Elgie, editorul acestei serii despre politica franceză, pentru răbdarea de care a dat dovadă având în vedere datele limită care au tot fost încălcate și pentru amabilitatea și ajutorul oferite citind și făcând remarci pe marginea manuscrisului în momentul în care a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
19 Vezi, de exemplu, H. Marcuse, Eros and Civilisation, a Philosophical Exploration into Freud (Boston: Beacon Press, 1955) și W. Reich, The Sexual Revolution: toward a self-governing character structure (New York: Orgone Institute Press, 1945). 20 D. Hanley și P. Kerr (editori), May '68: Coming of Age (London: Palgrave Macmillan, 1989) chiar dacă unii critici contemporani ai lui mai '68 văd acele evenimente mai mult ca pe o prelungire a adolescenței decât ca o ajungere la maturitate. 21 Se poate argumenta că guvernele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
savanți, scriitori, personal pentru relațiile cu publicul, pentru a-și dezvolta, împacheta și expedia ideile și doctrina în mod continuu". 28 "Privatizarea", de exemplu, a luat forme diferite în țări precum Franța sau Olanda, vezi J. Vickers și V. Wright (editori), The Politics of Privatisation in Western Europe (Londra: Cass, 1988). 29 Nota 15. 30 Ferrera et al., op. cit., p. 2. 31 Un exemplu interesant al acestei regândiri asupra naturii statului poate fi găsit în Raportul Picq întocmit pentru guvernul francez
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
încercarea de a respinge teza globalizării din punctul de vedere al stângii. 38 Pentru o privire de ansamblu asupra acestor reforme vezi J. Loughlin et. alia., Subnational Democracy in the European Union (Oxford, Oxford University Press, 2004) și C. Jeffrey (editor), The regional dimension of the European Union: towards a third level in Europe? (Londra: Frank Cass, 1997). 39 O lucrare timpurie care a început să analizeze această mișcare a fost L. J. Sharpe (editor), The regional dimension of the European
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
University Press, 2004) și C. Jeffrey (editor), The regional dimension of the European Union: towards a third level in Europe? (Londra: Frank Cass, 1997). 39 O lucrare timpurie care a început să analizeze această mișcare a fost L. J. Sharpe (editor), The regional dimension of the European Union: towards a third level in Europe? (Londra: Frank Cass, 1997). 40 J. Loughlin and S. Lux, "Subnational Finances in Spain: Lessons for the UK?", Biroul vice-prim-ministrului, Aprilie 2004, http://www.local.odpm.gov
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o constituie promisiunea de a face mult mai flexibile ceea ce ei consideră a fi rigiditățile noului sistem. 49 În Marea Britanie, de exemplu, una dintre primele victime ale guvernului Thatcher a fost politica regională. 50 Vezi H. Baldersheim și K. Ståhlberg (editori) Towards the Self-Regulating Municipality-Free Communes and Administrative Modernization in Scandinavia (Aldershot: Ashgate Publishing Limited 1994) și într-o încercare de a pune în practică unele lecții asupra situației englezești: S. Martin, J. Loughlin și S. Lux, The Free Communes Experiments
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Hendriks, "Gemeenten en hogere overheden", în A.F.A. Korsten en P.W. Tops, Lokaal bestuur in Nederland, Samson, 1998, pp. 122-135. 61 Vezi J. loughlin, "The Regional Question, Subsidiarity and the Future of Europe", în S. Weatherill și U. Bernitz (editori), The role of regions and subnational actors in the European Union (Oxford: Hart Publishing, 2005). 62 Următorii cercetători care aparțin generațiilor "tinere" au efectuat cercetari în acest domeniu: Richard Blame, Bernard Jouve, Patrick Le Galès, Emmanuel Négrier și Andy Smith
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Martelli, op. cit., p. 60. 5 Ibid. 6 G. Duby, The three orders: feudal society imagined (Chicago; London: University of Chicago Press, 1980). 7 C. Tilly, ,,War making and state making as organized crime", în P. Evans, D. Rueschemeyer, T. Skocpol (editori), Bringing the State back in (Cambridge: Cambridge University Press, 1985), pp. 169-187. 8 Câteva dintre cele mai întâlnite sunt: Pouce, aprox. 1 inci, a douăsprezecea parte dintr-un pied. Pied, ceva mai puțin decât un picior englezesc. Aune, aprox. 1
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
greșeală, de vreme ce Galileo, în ciuda tuturor problemelor pe care le-a avut cu autoritatea eclesiastică, pare să fi rămas un catolic credincios până la moarte. 15 "L'homme est né libre, et partout il est dans les fers." 16 Vezi G. Kates (editor), The French Revolution: recent debates and new controversies (London, New York: Routledge, 1998). 17 M. Bouloiseau, La République jacobine: 10 août 1792-1799 thermidor an II (Paris: Editions du Seuil, 1972). 18 "Corporatist", în acest sens, înseamnă să vezi societatea ca pe
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
exact opusul galicanismului și punea accentul pe autoritatea politică și spirituală a papei la Roma. 30 Vezi J. Wright, The regionalist movement in France, 1890-1914: Jean Charles-Brun and French political Thought (Oxford: Clarendon, 2003) și C. Gras și G. Livet (editori), Région et régionalisme en France: du XVIIe siècle à nos jours (Paris: Presses Universitaires de Frances, 1977). 31 Citat în R. Martelli, op. cit., p. 146. 32 P. Bodineau, La Régionalisation (Paris: Presses Universitaires de Frances, 1995), p. 14. 33 J-F
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Flammarion, 1947). 34 Numele derivă din cuvântul provensal ,,félibre" care înseamnă ,,onoare". 35 Alexis de Tocqueville, De la démocratie en Amérique (Paris: Vrin, 1990 [publicată prima dată între 1835-1840]). 36 J. Loughlin ,,Personalism and Federalism in Inter-war France", în P. Stirk (editor), The Context of European Unity: the Inter war Period (London: Francis Pinter, 1988), pp. 188-200. 37 Citat în J-J. Dayries și M Dayries, La Régionalism, ediția a treia (Paris: Presses Universitaires de France, 1986). 38 P. Bodineau, op. cit., pp.17-18
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]