6,156 matches
-
acționarea comenzii Borders and Shading din meniul Format. Aplicarea oricărei metode necesită selectarea celulei, liniei, coloanei sau tabelului, după cum se dorește stabilirea liniaturii (chenarului). Afișarea caroiajului de ghidare este controlată de comanda Gridlines din meniul Table. Pentru o mai bună estetică a tabelului este necesar să se redimensioneze liniile și coloanele acestuia.Se recomandă ca această operațiune să aibă loc după ce s-a completat informația esențială din tabel, mai ales pentru că înălțimea liniilor este ajustată automat după informația conținută. Dimensionare din
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
Pretexte pentru o dramaturgie românească (1936). Dramaturgul este îndrumat spre modelul clasic, care e bine să-și tragă sevele din substanța legendelor, a credințelor populare; un alt izvor ar fi ortodoxia. În Limitele artei (1939), A. se aventurează pe tărâmul esteticii idealiste. E un pact febril cu iraționalismul, de unde și limbajul abscons. Dacă arta este „deformarea lumii fizice prin duh”, a plăsmui înseamnă a prilejui „o logodnă între natural și supranatural”. Studiul său Shakespeare (1938) este prima monografie consacrată, la noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca "gotic moldovenesc" opus esteticii și modernismului de pe poziții etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un complex al provinciei oarecum diferit de cel din județele nord-moldovenești din Vechiul Regat. După unire, categoria profesional-intelectuală a scriitorilor bucovineni manifestă un sentiment al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de pedagogie. Este autor al volumelor Istoricul Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu, Viața lui Ciprian Porumbescu. 62. Eugen Pohonțu (1897-1992), ofițer, absolvent al Liceului Laurian din Botoșani și al Școlii de ofițeri în rezervă de la Dorohoi, cu studii de istoria artei, estetică, psihologie, la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, profesor la Liceul militar din Cernăuți și la Școala Voievodului, publică studii de istorie literară și critică de artă în Junimea literară. Este autor al lucrărilor L'activité patriote d'Héle
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
politicienii prezenți în grup, Sauvan nu putea accepta "să-i vadă confundînd sistemul politic și finalitatea umană. Este evident că pentru ei, o doctrină politică e în același timp definiția moralei supreme sau, mai bine zis, după cum spune Laborit, a esteticii omului. E însă clar că o doctrină politică nu poate fi decît un mijloc și, ca atare, aplicarea sa trebuie ajustată în timp. Să vrei venirea la putere a socialismului, marxismului ori a oricărei alte doctrine coerente mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
faptul că ele sunt "mereu semnificative" pentru el, care a ales să "se îndepărteze de nonsensul, de absurditatea lor". (Idem.) E vorba aici de o altă formă de contaminare etnică a imagina rului limbii franceze prin imaginarul limbii române. În estetică a cuvîntului creator de univers stabil, potrivit logicii aristotelice, a terțului exclus. În vreme ce pentru limba română, actualul și virtualul conotațiilor cuvintelor, înghețate în rostire, au o forță egală și ace eași valoare ontologică, fără să joace separat sau opozitiv. În
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai complexă și nuanțată de întrepătrunderi și influ ențe reciproce. În citatul de mai sus, cuplul opozitiv calamitate / neconsolat nu anulează vanitatea intrinsecă a vieții, dar introduce privirea subiectivității, singura capabilă să altereze modul în care o suportăm. În această estetică a distanței față de sine, de Dumnezeu, de lume, pe care o practică Cioran, accentul personal al ambiguității sale este tocmai incongruitatea apropierilor pe care le operează și care acționează cu forța catarctică a decalajului, a acelui altfel, fără de care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al unui comparatism eliberat de mecanismul europocentrist al „influențelor”, ca și de fetișismul estetizant al istoriografiei literare. Discipol al unor specialiști români precum Adrian Marino, Alexandru Duțu, Paul Cornea, C. este pasionat, în același timp, de deschiderea teoretică inițiată, prin estetica receptării, de Școala de la Konstanz, pe care, inclusiv prin traduceri și comentarea unor texte fundamentale ale lui Hans Robert Jauss, o introduce, printre cei dintâi, în orizontul teoretic al studiilor literare din România. Între istorie și hermeneutică, cultivate ca principale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
spirituale a omului și anume: nevoia, setea de frumos - Frumosul făcând parte, în antichitatea greacă, din „trinitatea valorică”, alături de Adevăr și Bine - și nevoia de nou. Cea dea doua condiție a unui discurs eficient - noutatea - este și ea, alături de cea estetică, o condiție necesară, pentru că un enunț metaforic, oricât de garnisit, ornamentat și plăcut ar fi din punct de vedere estetic, repetat de prea multe ori devine banal, „metaforă moartă”, ba chiar doar o haină de sărbătoare pentru a „ieși cu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare în estetică și filosofie. Răspunsurile vin de la Tudor Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante pentru direcțiile de gândire din anii ‘30: polemica dintre Vladimir Streinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
tiparului și câteva secvențe inedite din tragedia Ioanițiu. Craiul românilor de A.I. Odobescu. „Revista faptelor literare” și „Cărți” surprind și întrețin dinamismul spațiului publicistic al epocii. Fenomenul cultural românesc, și nu de puține ori cel european, înregistrat în formula unei „estetici a lucidității” (Vladimir Streinu), se reflectă permanent în paginile revistei. I.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
Grupului ’63 de superficialitate și ineficiență. Vechiului avangardism al „generației lui Vulcan” (metafora îi aparține lui Umberto Eco), eșuat în gesturi și atitudini nihiliste și în sterilitate, îi este contrapus experimentalismul „generației lui Neptun”. Urmărind ideile grupului din perspective complementare - estetică, lingvistică, sociologică, ideologică -, I. pune în lumină atât conținutul novator, cât și punctele slabe ale manifestelor neoavangardiste, datorate unor abordări sociologizante dogmatice, tributare esteticilor marxiste ale lui Georg Lukács și Antonio Gramsci, ca și caracterului vag și efemer al teoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
delimitează în profunzime, ci coexistă, în mod paradoxal, pe același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, Mateiu I. Caragiale, Emil Botta, Pascal și Dante. Palimpsestul vizează, în modul în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
căutare a identității, o proliferare și aglomerare a sensurilor care să dea naștere, prin implozie, „soarelui negru” alchimic, acelui „sens ascuns” la care trimit textele obscure ale lui Heraclit. Analiza prozei lui Mateiu I. Caragiale este exemplară în această perspectivă: estetica scriitorului este o estetică apofatică (structurată de categorii negative), în care existența lui Aubrey de Vere este o operă de artă „a cărei noimă este de nepătruns” cu ajutorul gândirii logice. Misterul existenței personajului se constituie însă nu prin ascunderi succesive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
proliferare și aglomerare a sensurilor care să dea naștere, prin implozie, „soarelui negru” alchimic, acelui „sens ascuns” la care trimit textele obscure ale lui Heraclit. Analiza prozei lui Mateiu I. Caragiale este exemplară în această perspectivă: estetica scriitorului este o estetică apofatică (structurată de categorii negative), în care existența lui Aubrey de Vere este o operă de artă „a cărei noimă este de nepătruns” cu ajutorul gândirii logice. Misterul existenței personajului se constituie însă nu prin ascunderi succesive, ci prin supradeterminare semantică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
în trăirea simplității și limpezimii naturale ca „artificiu”. Început ca analiză a unui text de doar câteva pagini (e vorba de proza Remember), palimpsestul critic urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
rezultată în urma verificării la capătul liniei de producție; calitatea asigurată, calitatea care rezultă pe baza unui program unitar cuprinzând toate activitățile de control ale calității (prevenire, măsurare și acțiune corectivă); calitatea totală, în care se integrează gradul de utilitate, economicitate, estetică, etc. În concluzie, calitatea reprezintă ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie să ofere produse sau servicii
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
s c u. Istoria literaturii române. C o m p e n d i u. Editura pentru Literatură. București, 1968. G e o r g e C ă l i n e s c u. Opere. Vol.15. Principii de estetică. Istoria literaturii române. C o m p e n d i u. Editura Minerva. București, 1979. G e o r g e C ă l i n e s c u. Istoria literaturii române. C o m p e n
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Analiza literară a unui manuscris eminescian, iar ca teză complementară: Opera lui Mihai Eminescu, vol. I, II. Comisia e formată din I. M. Marinescu, M. Ralea, Iorgu Iordan, Octav Botez și O. Tarfali. În octombrie 1937, e numit conferențiar de estetică și critică literară la Universitatea din Iași. Definitivat pe acest post în 1942 (cf. Acad. Iorgu Iordan: G. Călinescu și Universitatea din Iași, R.I.T.L., nr. 3-4, 1965). Apare volumul de Poezii. Academia distinge, în 1936, Opera lui Mihai Eminescu cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și psihologică de solid realism, de un adevăr sufletesc adânc și de nuanțe sufletești revelatoare - Enigma Otiliei se clasează printre operele de întîia mână ale epicei noastre urbane." 1939 Editează cursul de poezie ținut la Universitatea din Iași: Principii de estetică. La 1 ianuarie scoate Jurnalul literar, foaie săptămânală de critică și informație literară. Redacția revistei figura, nominal, la sediul librăriei editoare Ath. Gheorghiu, str. Cuza-Vodă, nr. 54; în fapt, redacția se afla la G. Călinescu acasă, în str. Ionescu, nr.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
consimțire ori de neconsimțire la opera artistică. A spune da ori nu, asta este critica în substanța ei. Subiectivitatea e inclusă, fiind vorba de o simplă mișcare a subiectului, însă subiectivitatea nu înseamnă sentință arbitrară. Kant, oricât de speculativ în Estetica lui, a putut observa cu fineță că verdictul estetic (neconceptual prin definiție și deci particular)1 ajunge la 1 Kritic der Urtheilskraft, Secț. I, C. I, §.1: "Judecata de gust nu este deci o judecată de cunoaștere, adică logică, ci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
produce, o, pianule divin! Frumos ceresc arhanghel! începe dar de cântă, Te pune-acum la piano și cântă în delir, Înalță sus la ceruri armonia-i cea sântă, Și inima-mi și suflet dintr-însa se inspir. Poetul avea noțiuni de estetică, și într-un articol, Principiele criticei, publicat în Revista română, se sprijinea pe Hegel. I. C. FUNDESCU, ROMUL SCRIBAN, N. RUCĂREANU I. C. Fundescu (1836-1904) a lăsat poezii șterse în maniera Bolintineanu (Flori de cîmp), cu aplicațiuni la viața mondenă, și un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moșieri ca Alecsandri și Negruzzi. Chemarea la creație a clasei țărănești și punerea acesteia în contact cu aristocrația este opera "Junimii" în general și a lui Titu Maiorescu în particular, acesta fiind el însuși, în fond, descendent de țărani ardeleni. Estetica lui Titu Maiorescu (1840-1917) e mai ales schopenhaueriană: Frumosul e reprezentarea ideii sensibile; ideea sensibilă este natura absolută a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a problemelor din partea aceluia. În cazul lui Sion, simpla dovadă că acesta nu știe ce este un hexametru ajunge. Gherea, mult mai slobod în lumea ideilor, e "luat de sus", ca unul ce n-are competență a se amesteca în estetică, într-un cuvânt ca autodidact. Lui Duiliu Zamfirescu nu i se putea aduce pe față învinuirea de incultură. Atunci Maiorescu rezolvă tăios problema: poeții nu au căderea să dea opinii critice. Sentimentul de superioritate este desfășurat de Maiorescu, după împrejurări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în scena literară evreii, de altfel alături de cei mai autentici români în căutare de promovări pe căi ideologice. Bântuiți mereu de problema rasei lor și de chestiuni sociale puse totdeauna pe plan internațional, evreii nu puteau accepta indiferentismul maiorescian și estetica artei metafizice. Prin urmare, Nădejde, om foarte inteligent și cultivat, sprijinit pe un grup de simpatizanți evrei, făcu socialism cu cel mai mare efect. Elevii de liceu refuzară să se mai închine "la idoli", alții călcară icoane în picioare. Nădejde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]