KorAP: Find »[drukola/base=evanghelie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...226 227 228 ...287 >

7,156 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

economice, sociale și politice. Acest principiu a fost consacrat de "Constituția pastorală" privitoare la Biserica în lumea contemporană (Gaudium et spes), care prevedea faptul că "Biserica are îndatorirea de a cerceta semnele timpurilor și de a le interpreta în lumina evangheliei, astfel încât să poată răspunde într-un mod adaptat fiecărei generații, la întrebările oamenilor"97. Biserica și-a asumat rolul de a oferi sensuri și explicații noilor transformări culturale și sociale care s-au petrecut în epoca contemporană, cu scopul de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prisma învățăturii bisericești. Biserica a oferit răspunsuri la întrebări precum: "Unde se situează omul contemporan, sfâșiat de atâtea conflicte și dezechilibre?"; Unde este credința lui?"; "Cum se manifestă ea?". Răspunsurile (cuprinse în documentele Bisericii) au fost concrete și în conformitate cu valorile evangheliei, chiar dacă societatea actuală înglobează numeroase valori "ne-prietene" Bisericii, precum: individualismul, egoismul, consumismul etc.98. La toate problemele contemporane, Biserica a oferit modele și seturi de valori, răspunsuri și exemple. Preocuparea manifestată pentru mass-media are o dublă cauzalitate: în primul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întotdeauna printr-o intenție protectoare determinată de un anumit moment istoric. Informarea maselor a început să fie un domeniu de imixtiune pentru Papi cu multe secole în urmă, chiar înainte de invenția tiparului. De când au început să fie copiate și răspândite Evangheliile și tălmăcirile lor în primele secole ale creștinismului, Biserica a fost prezentă în manifestările culturale ale fiecărei epoci, prin intermediul artei, sculpturii, teatrului, literaturii, filozofiei. Totuși, intervențiile Magisteriului în aria mijloacelor de comunicare nu au fost plănuite, ci au ținut mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care comunicarea liberă a ideilor era permisă mai multor organisme și partide, însă nu și instituției pe care o reprezenta. În scrisoarea sa Inter gravissimas 108 a prezentat faptul că preoților din Marele Ducat al Toscanei le fusese interzisă predicarea Evangheliei, în timp ce erau permise atacurile publice îndreptate către Biserică 109. Din acest motiv, era mai preocupat de scrierile pamfletare și de cărți decât de publicații în sens strict, pentru că le considera asemănătoare cărților; în consecință, s-a adresat ziariștilor, intelectualilor și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
îndrumarea Suveranului Pontif, se urmărea mai intâi o unitate a catolicilor dintr-un anumit stat și apoi a tuturor catolicilor, de pretutindeni. Argumentarea implicării Bisericii în fenomenul mass-media avea la bază misiunea ei de a aduce oamenilor mântuirea, prin propovăduirea Evangheliei și prin folosirea mijloacelor de comunicare; în plus, urmărea să-i învețe pe oameni "folosirea dreaptă a acestor mijloace"156. Existau informații și dispoziții speciale care vizau toate mijloacele de comunicare. Se preciza că trebuiau încurajate în general toate publicațiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
săptămânală (mai precis, în ziua de duminică) și să fie distribuită credincioșilor înainte de participarea la liturghie. Gazeta avea doar patru pagini, fiecare împărțită pe câte două coloane. Conținutul revistei era structurat în patru capitole. Prima pagină era ocupată de textul Evangheliei duminicale și al predicii din ziua respectivă (de aceea distribuirea se realiza înainte de participarea la slujbă). Pe următoarea pagină apărea o scurtă prezentare a unui sfânt și un articol despre doctrina bisericească, sau despre morala creștină. A treia pagină conținea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lume catolică, dar și informații din arhidieceza de București. Ultima pagină cuprindea anunțurile parohiilor și ale organizațiilor catolice. Acest proiect a constituit structura efectivă a revistei timp de mai mulți ani426. Colaboratorii revistei aveau următoarele atribuții 427: prima pagină (cu evanghelia duminicală) era redactată de monseniorul Joseph D'Ester, pagina a doua de episcopul R. Netzhammer iar paginile trei și patru de monseniorul Auner, care era redactorul și administratorul revistei 428. Un alt motiv al editării revistei, enunțat încă din primul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În articolul-program, publicat în primul număr după reapariție, s-a menționat existența unei alte reviste de limbă germană: Jugenfreund, ca fiind o publicație "mensuală de limbă germană ce suplinise parțial golul lăsat de revista Bukarester katholisches sonnatagsblatt"452. Omilia pentru evanghelia duminicală era redactată de părintele Iosif Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif". Structura revistei a rămas neschimbată, iar redactor a continuat să fie monseniorul Carol Auner. Un eveniment deosebit s-a petrecut în anul 1924, când episcopul Raymund Netzhammer și-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Textul explica datoria părintelui de a-și învăța și educa copiii în spiritul vieții creștine, dar și necesitatea determinării acestora din urmă să respecte legile lui Dumnezeu, a trăirii conform acestor legi. Această înțelepciune spunea autorul putea fi găsită în Evanghelia predicată de Sfânta Biserică: "Părinților, creșteți-vă copiii în credința și în învățătura Domnului". Argumentele prezentate constituiau pasaje din Biblie, explicate apoi de către autor: "Căutați mai întâi de toate Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, căci la ce i-ar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
721. Autorul articolului expunea deschis scopul apariției buletinului, care consta în dorința de a face o "politică cuceritoare, nu însă de teritorii, de coroane, de tronuri, ci este numai un Partid cuceritor de suflete"722. Misiunea lui consta în propovăduirea Evangheliei și predicarea ei în familii și în societate prin intermediul presei. Primul număr a cuprins materiale precum: "Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-a comentat Epistola [din Scrisoarea Sf. Paul către Romani cap. 11, vers. 33-36] și Evanghelia (Sf. Matei, XXVIII 18-20) cu ocazia sărbătorii Prea Sfintei Treimi. Versetul "O adâncire a bogăției, a înțelepciunii și a cunoașterii lui Dumnezeu: cât de nepătrunse sunt judecățile tale și cât de necercetate sunt căile tale" a fost interpretat în felul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
omului prin propriile puteri și salvarea lui numai datorită harului lui Dumnezeu. Explicația a fost oferită într-un limbaj mai elevat și s-a adresat unor cititori cu o oarecare lectură biblică și teologică. Analiza acestor probleme teologice și a evangheliilor nu era originală, ci s-a bazat mai mult pe traduceri din străinătate 725. În aceeași manieră, au fost interpretate și cuvintele Sfântului Matei. Un alt material publicat în revista Curierul aducea în discuție existența îngerilor din Vechiul Testament 726. Articolul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la fel și limbajul în care ele au fost scrise. Acest fapt s-a explicat prin educația publicului căruia s-au adresat și a acelora care au scris aceste materiale. Au existat și elemente comune tuturor publicațiilor catolice; odată cu explicarea Evangheliilor și a Bibliei, s-a expus punctul de vedere al Bisericii Catolice. Toate publicațiile catolice au fost supuse unei cenzuri bisericești realizate de episcopi și de conducătorii ordinelor misionare (în cazul revistelor ce aparțineau acestor ordine). Articolele publicate au fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
162 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, p. 267. 163 "Întrucât Biserica Catolică a fost instituită de Cristos Domnul pentru a aduce mântuirea tuturor oamenilor și de aceea este presată de necesitatea de a le vesti Evanghelia, ea consideră de datoria ei să predice vestea mântuirii și cu ajutorul mijloacelor de comunicare socială și să-i învețe pe oameni folosirea dreaptă a acestor mijloace. Biserica are așadar dreptul înnăscut de a folosi și de a poseda orice mijloc

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Editura Academiei Române, București, 2005. 426 Damel Banner, op. cit., p. 175. 427 Privitor la argumentarea conținutului și structurii revistei, redactorul ei, monseniorul Auner, afirma: "De vreme ce planul de mântuire se bazează pe cuvântul lui Dumnezeu, prima pagină a revistei va fi dedicată evangheliei, răspândirii cuvântului lui Dumnezeu în scris. A doua pagină va fi dedicată vieții unui sfânt, deoarece ei sunt modele demne de urmat pe calea ce duce spre cer" (Bukarester katholisches sonntagsblatt, an I, nr. 1, 16 martie 1913, p. 1

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

un punct de vedere comun”. Cuvântarea cardinalului Willebrands rostită la aniversarea Patriarhiei Române era o pledoarie pentru unitate, care însă nu ascundea „divergențele” și „dificultățile” “încă existente”: „Avem aceeași predică apostolică la originea Bisericilor noastre. Bisericile noastre propovăduiesc aceeași unică Evanghelie și săvârșesc același Botez. Ele oficiază aceeași Sfântă Euharistie, unicul sacrificiu al lui Hristos, prin aceeași preoție transmisă de la Sfinții Apostoli. Oare această comuniune profundă pe care o stabilește între noi participarea la aceleași taine n-ar trebui ea să

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

extinderea lumii grecești, aduce o nouă pierdere de 84 85 sens a textului homeric. Al doilea moment este cel al nașterii creștinismului. Hermeneutica biblică, preluând metodele filologico-retorice, justifică Noul Testament prin prefigurarea lui în Vechiul Testament și prin continuitatea dintre ele: mesajul evangheliilor împlinește textele mai vechi iudaice. Hermeneutica este deci mereu angajată într-un proces de secularizare: momentul ei este cel secundar, al recuperării, aducerii în prezent a unui trecut mitic religios care e pe cale să fie înlocuit sau depășit de prezent

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
atare înainte de apariția lui Mesia și care se numesc "typoi". Această orientare,care s-a numit, mult mai târziu, tipologie, îl îndeamnă să considere că Scriptura trebuie înțeleasă în primul rând în sens spiritual. Extinderea metodei și la Noul Testament, la Evanghelii, și excesul folosirii ei se află, poate, printre motivele care fac ca Origene să fie unul din rarii Părinți ai Bisericii necanonizați. Fericitul Augustin vede în Scriptură un text în care se poate găsi, prin hermeneutică, tot ceea ce este necesar

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
dintre conducătorii maniheeni, formulează câteva reguli practice de interpretare: 1. Orice scriptor are o manieră de a gândi și o intenție proprie; 2. Autorul ce nu a fost martor direct la evenimente nu e creditabil. în această privință, cele trei Evanghelii sunt diferite, căci nici un evanghelist nu a fost martor la interogatoriul luat lui Iisus de Pilat; 3. Pentru a fi creditat, autorul care a fost martor direct trebuie confirmat de un alt autor-martor. în absența credibilității autorului, contextul social și

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Contextul istoric determină sensul unui verset polemic. Din aceste reguli se poate deduce care e corpusul de texte și care e partea sacră valabilă din Noul Testament. Este vorba despre: Marcu 1,1, Prologul Evangheliei după Ioan, predicile lui Iisus din Evanghelia după Matei, crucificarea după Luca și unele epistole pauline (9+4). Toate acestea diferă de Noul Testament, reprezentând produsul interpretativ al unei erezii. (vezi6/II) Exegeza islamică, aplicată Coranului, consideră că acesta, ca orice carte revelată, se lămurește pe sine prin

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
care el s-ar putea raporta pentru a o evalua. Consecința ultimă este eliberarea omului de orice scop sau greșeală, de orice teamă sau reproș și plasarea lui de drept în inocența existenței. Discursul lui Zarathustra, "cea de-a cincea Evanghelie", este tentativa de a răsturna Supraomul trecutului, Dumnezeul-Om, care, după "moartea lui Dumnezeu", nu face decât să se afunde în neantul nihilismului, și de a face omul asemenea cu caracterul universal al vieții. Unul dintre cei mai buni exegeți

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712

dar mai ales urmările acestuia, au contribuit pentru o lungă perioadă la modificarea destinului întregii generații viitoare. Textul jurământului, reprodus verbal, suna astfel: “Eu cel gios iscălit, mă făgăduiu și mă jur întru totul atât Puternicului Dumnezeu, înaintea Sfintei Sale Evanghelii pentru aceasta: cum că voiesc și datoriu sunt împărăției Sale Măriri, celui adevărat al mieu și legitim, prea milostiv, mare Domn Împărat Alexandru Pavlovici, singur stăpânitorul a toată Rusia” și se încheie: “și în sfârșitul acestui jurământ al mieu, sărut

DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea (2015) [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524

lui Roman Tolici, picturi în ulei, de mari dimensiuni. Roman Tolici Are 34 de ani, sa născut în Ghetlova, lucrează în București, unde a absolvit Universitatea Națională de Artă. Câteva dintre cele mai recente expoziții personale: - 2007, MNAC, București - 2006, Evanghelia după Moș Crăciun, H’art Gallery, București - 2006, Desene recente, Galeria Posibilă, București Roboții lui Daniel Knorr Ștefan Tiron Legile Roboticii au produs la Daniel Knorr o serie de mașini gata să îndeplinească totul pline de dedicație, dar a căror

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

întâmplat și cu lumea iudaică în timpul secolului II d.Hr. Modificările survenite în interiorul religiei mozaice prin dispariția clericilor și apariția unei clase de rabini care nu parazita economia și societatea au dus la un avânt economic. ,,Iudaismul rabinic era o evanghelie a muncii, întrucât cerea evreilor să-și folosească harurile dăruite de Dumnezeu cât mai mult cu putință. Se cerea din partea lor acea capacitate și disponibilitate de a fi sârguincios și generos, nu în ultimul rând pentru a putea să îndeplinească

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
fericite deși starea lor materială nu le-ar îndreptăți la asemenea asumare. Mai ales popoarele orientale dețin un mod de a fi bazat pe o religie, o conexiune cu Dumnezeu de o natură diferită decât a noastră, a occidentalilor. În Evanghelia după Matei 97 aflăm: Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea lui și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra". Credința îl desparte pe om de această lume și atitudinea sa în fața celor lumești se modifică în mod

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]