5,728 matches
-
Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 / 295 Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 / 343 Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007) / 334 Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 / 345 Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) / 349 Tabel 34. Evoluția opiniei publice românești cu privire la evaluarea fostului regim comunist, N=7.064 / 397 Tabel 35. "Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?", N
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
își descopereau sinele național și românitatea lor inerentă. În postbelic, regimurile socialiste au instrumentalizat la rându-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de orientări analitice prin două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în perioada interbelică. Scena politică interbelică se radicalizează prin apariția partidelor de extremă dreapta și stânga. Partidul Comunist din România (PCdR) este înființat în 1921, iar în 1927 ia ființă Legiunea Arhanghelului Mihail comandată de "Căpitanul" Corneliu Zelea Codreanu. Legionarismul va marca politica românească, pe toată lungimea perioadei interbelice, ajungând chiar să instituie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitar a ocazionat o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept "fanatism naționalistic", o hiperbolizare a elaboratului ideologic naționalist de la sfârșit de secol XIX. Pe de altă parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologic naționalist de la sfârșit de secol XIX. Pe de altă parte, filtrat prin criticismul junimist, mesajul difuzat prin literatura didactică formează un bloc discursiv caracterizabil printr-un "naționalism critic". Vorbim, așadar, de existența unei dualități discursive, ale cărei bifurcații definesc extremele discursului naționalist: fanatismul naționalistic a evoluat înspre "statul etnocratic" ortodoxist al cărui "constituție ideologică" a fost redactată de N. Crainic, în timp ce naționalismul critic, deși îmbrățișează, fără îndoială, preceptele ideologice presupuse de ideea națională, încearcă, cel puțin pe terenul istoriografiei, un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei lucrări. Ne vom mărgini la a urmări scopul mult mai modest de a extrage coordonatele definitorii ale avangardei reflecției ideologice interbelice. Lucrarea de referință în bibliografia politico-culturală a interbelicului rămâne Anii treizeci. Extrema dreaptă românească (1996) semnată de Z. Ornea. Volumul reușește să creeze o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care a evoluat gândirea autohtonismului românesc în perioada interbelică. Anii treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Z. Ornea. Volumul reușește să creeze o vastă panoramare a ceea ce am numit "fanaticism naționalistic", poziția înspre care a evoluat gândirea autohtonismului românesc în perioada interbelică. Anii treizeci au cunoscut irumpția gândirii socio-politice românești într-o adevărată deflagrație intelectuală de extrema dreaptă. Filonul extremismului de dreapta, propunător de soluții politice radicale, este reperabil încă din perioada antebelică. Cuzismul doctrina socio-politică închegată de A.C. Cuza a cărei forță motrică era alimentată exclusiv de ideea antisemitică inaugurează discursul extremist pe scena ideilor politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă românească nu doar că a devenit un fenomen
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă românească nu doar că a devenit un fenomen ponderos, îmbrățișat cu fervență frenetică de o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX. Pe plan cantitativ, extrema dreaptă românească nu doar că a devenit un fenomen ponderos, îmbrățișat cu fervență frenetică de o masă critică de intelectuali interbelici, ci s-a și ramificat în diverse fire care, împletite, alcătuiau textura discursivă din ce în ce mai densă a extremei drepte. Pe lângă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plan cantitativ, extrema dreaptă românească nu doar că a devenit un fenomen ponderos, îmbrățișat cu fervență frenetică de o masă critică de intelectuali interbelici, ci s-a și ramificat în diverse fire care, împletite, alcătuiau textura discursivă din ce în ce mai densă a extremei drepte. Pe lângă doctrinele deja tradiționale care erau impregnate cu idei patrimoniale ale extremei drepte, ale cărei origini coboară până în antebelic, anii douăzeci-treizeci au văzut apariția altor patru curente radicale: i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format mare parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îmbrățișat cu fervență frenetică de o masă critică de intelectuali interbelici, ci s-a și ramificat în diverse fire care, împletite, alcătuiau textura discursivă din ce în ce mai densă a extremei drepte. Pe lângă doctrinele deja tradiționale care erau impregnate cu idei patrimoniale ale extremei drepte, ale cărei origini coboară până în antebelic, anii douăzeci-treizeci au văzut apariția altor patru curente radicale: i) naeionescismul, în cadrele căruia s-a (de)format mare parte din crema intelighenției interbelice românești (Mircea Eliade, Emil Cioran, Constanin Noica, Mihail Sebastian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Mihail Manoilescu ca armătură organizatorică a statului totalitar de inspirație fascistă; iii) gândirismul patronat de Nichifor Crainic, a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar fi mântuit ca rezultat al "împăcării României cu Dumnezeu" după expresia "Căpitanului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au înveninat relațiile dintre artizanii principali ai acestor formule, toate cele patru împărtășeau "credința fanatică" în "ideia națională" (Goga, 1927, p. 26). "Crezul generației" (Marin, 1977) [1937] se împărtășea din fanatismul naționalistic, care constituia pecetea ideologică supremă a doctrinelor de extremă dreapta a interbelicului românesc. Această "credința fanatică în patrimoniul specific al neamului" (Goga, 1927, p. 26) era ranforsată de alte trei elemente constitutive: i) anti-pașoptism; ii) antidemocratism; iii) antiraționalism (Ornea, 1996). Este oportun de subliniat că falanga radicală a extremei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
extremă dreapta a interbelicului românesc. Această "credința fanatică în patrimoniul specific al neamului" (Goga, 1927, p. 26) era ranforsată de alte trei elemente constitutive: i) anti-pașoptism; ii) antidemocratism; iii) antiraționalism (Ornea, 1996). Este oportun de subliniat că falanga radicală a extremei drepte românești Legiunea Arhanghelului Mihail, cu al său paravan politic Garda de Fier diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paravan politic Garda de Fier diagnostichează patru "boli" cronice care cangrenează trupul românesc 19. Maladiile care atentează la sănătatea ființei românești sunt "evreii, comunismul (bolșevismul), politicianismul și democrația" (Mihu, 1995a, p. 18). Ca întrupare a formulei celei mai radicale a extremei drepte românești, legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de toate elementele care îl pângăneau. Țelul suprem, finalitatea ultimă vizată de doctrina legionară, urmărea mântuirea neamului românesc (un obiectiv aferent soteriologiei spirituale), iar metoda predilectă pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic alcătuit din "raționalism, democrație, europenism" (cf. Ornea, 1996, p. 62). Împotriva autohtonismului autarhic propovăduit de adepții extremei de dreapta ca singura soluție de salvare a sufletului românesc de la damnarea sa istorică, același M. Ralea afirma în contra curentului: "Începând a fi buni europeni, vom sfârși a fi buni români. Românismul se învață prin europenism. Așa a fost în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1996, p. 63). Ecouri ale acestui mesaj au început să se reverbereze în conștiința românească abia peste multe decenii, în postcomunism, când societatea românească s-a reangajat în refacerea nodurilor cu Europa occidentală. Replici caustice la adresa exceselor periculoase ale retoricii extremei drepte au fost formulate și în frământatul mediu gazetăresc al interbelicului românesc. Un astfel de exemplu este recenzia corozivă venită de la stânga spectrului convingerilor politice care a luat în primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță din care s-au împărtășit toate formulele de extremă dreapta a fost "ideia națională", care, desfăcându-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe al naționalismului fanatic românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în biruința legionară", Mircea Eliade (1937) profetiza antropologic asupra creării omului nou de către revoluția spirituală dezlănțuită de Mișcarea legionară. ("Mișcarea legionară va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legionară va aduce cu sine nu numai restaurarea virtuților neamului nostru, o Românie activă, demnă și puternică, ci va crea un om nou, corespunzând unui nou tip de viață europeană". Declarații similare pe tema creării omului nou abundă în literatura extremei drepte românești.) Antropogenia spirituală a omului nou, printr-un act de recreație culturală, s-a numărat neîndoielnic nu doar în rândul "bătăliilor mistagogului" cum l-a caracterizat T. Vedinaș (2008) pe Mircea Eliade ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ortodoxia, sădită de divinitate în forma națională eternă a românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii culturale: " Noi putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume" (p. 93). Extrema naționalistă a interbelicului continuă în literatura didactică unele axiome centrale în dogmatica identitară elaborată în sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșită în avangarda reflecției social-istorice interbelice legate de spiritualitatea românilor, cum ar fi teza "creștinismului genetic" (care exaltează vechimea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]