6,288 matches
-
apoi îl salvează pe negrul nevinovat, totul petrecîndu-se pe fundalul unor imagini impresionante de cruci în flăcări (referire la răul reprezentat de bigotismul organizației Ku Klux Klan-ului), de lumînări și alte elemente de iconografie religioasă. În secvențele ce țin de fantezie, Madona poartă un furou negru semnificînd somnul, oniricul și erotismul, exploatînd astfel puternicul simbolism și efectele estetice ale culorii negre. Imaginile promovează ideea integrării și armoniei între negri și albi; astfel, Madona cîntă alături de un cor de negri într-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și hotărîtă trebuie să fie a ta și nu obișnuita mînă de ajutor venită din partea unui bărbat. În videoclip, Madona inversează în mod constant relațiile de forță și dominație dintre sexe, prezentînd imagini social construite de femei, dar arătînd și fanteziile masculine care produc asemenea imagini ale femeii și sexualității. Utilizînd drept cadru pentru videoclipul său filmul lui Fritz Lang, Metropolis, Madona răstoarnă tema umanist liberală a filmului după cum susține Morton (în Schwichtenberg, 1992). Filmul lui Lang reprezenta conflictul dintre muncitori
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postùri masculine, arătînd astfel că toate reprezentările sexelor sînt constructe artificiale care pot fi însușite sau abandonate, după dorință. Imaginea cea mai ofensatoare din punct de vedere feminist, și anume aceea a Madonei ca sclavă, poate fi interpretată drept o fantezie a bărbatului capitalist care o proiectează pe un ecran video, în lanțuri și cu un inel gros de metal în jurul gîtului. Trebuie spus că are o importanță crucială faptul că această scenă este prezentată ca o fantezie a capitalistului patriarhal
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
interpretată drept o fantezie a bărbatului capitalist care o proiectează pe un ecran video, în lanțuri și cu un inel gros de metal în jurul gîtului. Trebuie spus că are o importanță crucială faptul că această scenă este prezentată ca o fantezie a capitalistului patriarhal din videoclip care își pune monoclul pentru a-și desfăta ochii cu imaginea Madonei ca sclavă proiectată pe un ecran video. Imaginile acestea cochetează fără îndoială cu concepția despre cinema care aparține bărbatului care privește și sugerează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca sclavă proiectată pe un ecran video. Imaginile acestea cochetează fără îndoială cu concepția despre cinema care aparține bărbatului care privește și sugerează faptul că asemenea imagini în care femeile sînt transformate în obiecte sînt proiecții ale bărbaților care în fanteziile lor văd femeia ca pe un obiect al dorinței sexuale. Din această perspectivă, Madona expune modul în care puterea și fantezia masculină transformă femeia în obiect, imaginîndu-și-o ca sclavă, ca animal sau ca un frumos obiect al poftei masculine și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și sugerează faptul că asemenea imagini în care femeile sînt transformate în obiecte sînt proiecții ale bărbaților care în fanteziile lor văd femeia ca pe un obiect al dorinței sexuale. Din această perspectivă, Madona expune modul în care puterea și fantezia masculină transformă femeia în obiect, imaginîndu-și-o ca sclavă, ca animal sau ca un frumos obiect al poftei masculine și al dorinței de dominație 10. În toată această defilare de imagini masculine, Madona apare deodată îmbrăcată într-un costum, cu monoclu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ambelor direcții 13. Aceste videoclipuri sînt adevărate "festine" de imagini meșteșugit îmbinate și care pot fi abordate la mai multe nivele de grupuri diferite de spectatori: adolescenții, fete și băieți, vor interpreta muzica și imaginile în mod diferit, conform propriilor fantezii; criticii muzicali sau culturali mai sofisticați se pot confrunta cu polisemismul textelor moderniste și utilizarea ocazională a unor strategii postmoderniste; iar cei ce studiază cultura populară pot încerca să descopere cum și de ce este Madona atît de populară. O dată în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și legătură de metal care se rupe repede (după cum mi-a spus directorul unei librării care mi-a arătat cîteva cărți înapoiate de cumpărători din această cauză). Imaginile S&M sînt în special plictisitoare și predictibile, iar textul, relatînd aparent "fanteziile sexuale ale Madonei", este banal și lipsit de erotism 16. Moda prezentă în aceste opere intenționează să șocheze și să producă excitarea libidinală, dar imaginile de genul acesta sînt deja comune și lipsite de noutate. În ultimul său videoclip muzical
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sisteme de semnificații. Ea urmează uneori interdicția lui David Byrne: "Stop Making Sense" și realizează în schimb spectacole care sînt doar atît: spectacole. În vreme ce Madona cîntă și dansează în lumea familiară, de zi cu zi (sau explorează spațiul utopic al fanteziilor sexuale), Anderson își poartă spectatorii în lumi noi total diferite în ce privește imaginile, sunetele, logica. Cu Anderson intrăm într-un nou peisaj postmodern în care oamenii sînt supuși unei implozii tehnologice, în care aparatele familiare produc zgomote ciudate, transformate pe cale electronică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un interviu din 1990 din Nightline, Madona apără statutul de artă a videoclipului "Justify My Love", arătînd că este "expresie artistică" și afirmînd: " Cred că arta tocmai asta înseamnă, a experimenta, iar aceasta este o expresie, expresia mea artistică" (cu privire la fanteziile sexuale). Ea a recunoscut că a "forțat limitele a ceea ce este îngăduit". În Truth or Dare, ea menționează că a refuzat să facă compromisuri în privința "integrității artistice" a creației sale atunci cînd a fost amenințată de poliția din Toronto, care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care privesc lumea, a atitudinii lor față de politică, a diferențelor în privința stilului și a atitudinii, scriitorii ce aparțin curentului cyberpunk au în comun un anume tip de sensibilitate și o profundă legătură cu mediul hightech. În loc să se lase purtați de fantezii despre soarta unor imperii din alte galaxii, ei preferă să înfrunte realitatea imediată a lumii noastre. Stilul lor presupune o acumulare de imagini de mare intensitate și descrieri extrem de vii, subiecte complicate și personaje bizare și violente angajate în luptă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care combină genurile, amestecînd literatura științifico-fantastică cu povestirea polițistă sau chiar cu cea de genul "crime-noire", cu cărțile de aventuri ce includ elemente tehnologice, cu genul western (eroul este descris drept un cowboy al informaticii), cu drama, mitul și fantezia. Romanul se bazează pe viziunea de tip Raymond Chandler a unei societăți corupte în care personajele încearcă să-și păstreze caracterul uman și integritatea. Ca în proza de scandal, intriga cuprinde elemente de roman de dragoste punctat de decepții, cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
stradă, prostituatele întreținute de gangsteri și femeile viclene cu o moralitate dubioasă, cu elemente specifice culturii punk și altor subculturi de opoziție, cu prezentarea unor complicate structuri de corporații, cu drame ale unor familii incestuoase și pînă la elemente de fantezie științifico-fantastică, precum IA (Inteligența artificială), ce încearcă să obțină supremația mondială, și computere care creează "realitatea" în cyberspațiul informatic. Intriga relatează aventurile lui Case, un hoț de informații și de date pe calculator ale cărui celule nervoase au fost atacate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
nostalgie față de trecut și sentimentele specific umane 17 . Mai mult chiar, scriitorul își dezvăluie temeri referitoare la urmările unei tehnologii scăpate de sub control și la înlăturarea omului din poziția de stăpîn al universului. Într-un anume sens, Neuromancer este o fantezie pe tema preluării controlului de către computere. În final, se dovedește că IA numită Wintermute se află în spatele întregului complot și că aceasta dorește să fuzioneze cu IA Neuromancer pentru a produce o nouă sinteză de ROM și RAM, de informație
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prinde viață și duplicarea oamenilor (Dixie Flatline și Case) în lumi ale cyberspațiului care dobîndesc un fel de imortalitate cibernetică. Dacă obiectele ar controla oamenii și ar produce spațiul unei alte realități, atunci istoria ar dispărea cu totul o altă fantezie baudrillardiană sugerată de opera lui Gibson. Și o dată cu apariția finitului în transcendența morții, oamenii ar dispărea cu siguranță, deoarece cele mai profunde sentimente umane sînt legate de teama de moarte și ura îndreptată împotriva celor care ne amenință viața. Mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în cartea sa, a unei mentalități retrograde; el obține satisfacții din călătoria în viteză la volanul automobilului său, experiență declarată chiar de el însuși ca fiind depășită 32. Aceste mitologii ale vitezei, automobilului și deșertului pot chiar da naștere unor fantezii arhaice, "udate" cu whisky, ca în fragmentul următor: "Death Valley arată uriașă și misterioasă ca totdeauna. Foc, căldură, lumină: sînt aici prezente toate elementele sacrificiului. Ajuns în deșert, trebuie să aduci cu tine ceva ce poate fi sacrificat, ce poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cyberpunk, aceștia nu se adresează nevoii prezente de valori spirituale și nu se interesează de problema dezintegrării familiei, dependenței de alcool, de droguri și tutun sau de sex. În loc să răspundă întrebărilor contemporaneității referitoare la valori și sens, literatura cyberpunk oferă "fantezii despre putere, producînd același fior lipsit de semnificație ca și jocurile pe calculator și filmele de mare succes precum Rambo și Aliens. Ea consideră natura ca fiind moartă, acceptă lăcomia și violența ca fenomene inevitabile și promovează cultul singuraticului"39
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ce se îndreaptă spre un viitor tehnologic înspăimîntător, dar și mîntuitor în același timp, un nou viitor tehnologic. Desigur, literatura cyberpunk a început să se repete și să se autoparodieze aproape imediat după apariție; e un club al împătimiților de fantezii tehnologice și de extaz subcultural; este o expresie și un răspuns la o perioadă de reacții sociale fără precedent anii Reagan/Bush aparținînd deja domeniului istoriei. Este însă un merit al personalităților cyberpunk faptul că au reușit să surprindă spiritul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perioadă de reacții sociale fără precedent anii Reagan/Bush aparținînd deja domeniului istoriei. Este însă un merit al personalităților cyberpunk faptul că au reușit să surprindă spiritul epocii și să realizeze o imagine clară, extrem de exactă a viitorului. Unele dintre fanteziile cele mai îndrăznețe ale lui Gibson au devenit deja realitate și, fără îndoială, viitorul va depăși prezentul în ceea ce privește viteza tehnologică, surprizele, dar și coșmarurile tehnologiei 40. Mai mult decît atît, deși ficțiunea cyberpunk a cunoscut momentul său de înflorire după
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Haffner și Markoff, 1991 și Sterling, 1992. 20 Baudrillard (1983c: 127) imaginează un nou tip de comunicare interactivă cu mașina și care înlocuiește plăcerea produsă de consumul de droguri, iar Gibson oferă următorul stadiu al acestei evoluții, concretizînd: imaginea acestei fantezii. Un lucru interesant de menționat este faptul că, într-un interviu în revista Rolling Stone, Gibson consemnează faptul că asculta melodia lui Bruce Springsteen "Darkness on the Edge of the Town" cînd a scris Neuromancer și că "mă întrebam dacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opera lui Gibson sau sînt imitații ale unor scriitori precum Burroughs sau Pynchon. 39 Lewis Shiner, "Confessions of an Ex-Cyberpunk", New York Times, XX, 1991. 40 În interviu, Gibson a notat cum fenomenul hackerilor și teama de viruși i-a confirmat fanteziile; el insistă că acestea reprezentau proiecții ale imaginațiilor sale și nu sînt induse de cunoștințele tehnice. CONCLUZII DE LA VIITOR INAPOI LA PREZENT Societățile și culturile capitaliste contemporane care au făcut subiectul acestor studii se află aparent într-o situație de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îndelung visatului acasă. Doar citit în acest mod, finalul deschis al romanului primește sensul unei metafore a reconstrucției identitare. "Dilemateca", anul IV, nr. 37, iunie 2009 Elegie pentru freaks & aliens Cunoscut în primul rând datorită filmelor sale, în care o fantezie convulsiv-barocă generează serii întregi de personaje memorabile, de la Batman, Edward Scissorhands sau Ed Wood, la demonicul Sweeney Todd, Tim Burton este și un poet mai mult decât interesant. Oricine i-a văzut filmele a putut intui poezia intrinsecă straniilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nivel elementar al existenței, ce le condiționează, direct sau indirect, pe toate celelalte. Un subiect care a provocat dezbateri îndelungate în ultimii ani este cel legat de interzicerea avortului în România comunistă. Decretele 770/1966 și 441/1985, generate de fantezia grotescă a unei explozii demografice, livrau româncelor, oricum private de mijloace contraceptive, coșmarul unui avort care putea sfârși tragic, la închisoare sau în moarte. Practicile medicale ilicite s-au soldat nu doar cu aproape 10.000 de victime, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
această carte bizară, cu referințe la teatrul absurdului, fără o miză educativă declarată, li se adresează, de fapt, copiilor, însă probabil ei știu la fel de bine că succesul la acest public ce nu cunoaște compromisul e asigurat de jocul liber al fanteziei textuale și de frumusețea exotică, barocă și suprarealistă a imaginilor. Viața și vremurile pinguinului Apolodor Gellu Naum a scris Cartea cu Apolodor la sfârșitul anilor `50, într-o perioadă în care s-a ocupat mai mult de traduceri, după niște
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
unei lumi plastice mereu măcinată de impulsul invaziei și al contaminării. Aliniate în poveste, spaima, dorința, violența și moartea închid patrulaterul unei istorii fantastice, în care imaginația vizuală sedimentează un construct verbal viu și neverosimil, amestec de basm vicios și fantezie suprarealistă. Când a început să-l scrie, Dorothea Tanning vizita adesea, împreună cu Max Ernst, micul oraș Sedona, din deșertul Arizona; în 1946, s-au mutat acolo pentru câțiva ani. Impresionată de "peisajul diabolic" al locului, la care va reveni mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]