6,349 matches
-
ar putea constitui în trăsături specifice ale limbii sau în indicii asupra modului de a gîndi și asupra spiritualității conservate în limbă și relevate prin limbă. Ca atare, marele poet recurge uneori la funcția metalingvistică a limbii, manifestată în limbajul filozofic ca cercetare a trăsăturilor limbii sau a originii cuvintelor, iar în limbajul poetic ca cercetare a impulsului poietic (formativ, inițiator) originar, care a dus la nașterea limbii și a reprezentărilor. La Eminescu, figurile de stil sînt mai întîi structuri de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în situația unei lumi construite poetic (unei substanțialități poetice), iar nu a unei lumi etichetate poetic (unei interpretări poetice), ca la alți scriitori. Este, deci, o lume de idei, iar nu de impresii, căci viziunea poetului are la bază idei filozofice, încît discursul său se învecinează cu cel speculativ, permițînd și cultivînd contaminarea reciprocă. Despre limbă, Eminescu nutrea o concep-ție asemănătoare aceleia formulate mai tîrziu de Martin Heidegger, bazată pe "sălășluirea în limbă", căci valorificînd realitățile și posibilitățile limbii, el valorifică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și posibilitățile modului de a gîndi care întemeiază limba română în diferite momente, în diferite zone geografice sau în diferite registre stilistice. Dacă poetul nu ar fi avut propensia cultivării expresivității chiar și atunci cînd realiza texte (traduse) cu conținut filozofic, el ar fi urmărit asigurarea unui aspect total diferit al textelor filozofice în raport cu cele literare, dar fiindcă nu a urmărit acest lucru, prin folosirea cuvintelor vechi −cu semantism bogat și sugestive−, textul filozofic eminescian oferă aspecte particularizante din acest punct
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
momente, în diferite zone geografice sau în diferite registre stilistice. Dacă poetul nu ar fi avut propensia cultivării expresivității chiar și atunci cînd realiza texte (traduse) cu conținut filozofic, el ar fi urmărit asigurarea unui aspect total diferit al textelor filozofice în raport cu cele literare, dar fiindcă nu a urmărit acest lucru, prin folosirea cuvintelor vechi −cu semantism bogat și sugestive−, textul filozofic eminescian oferă aspecte particularizante din acest punct de vedere. Prin preferarea cuvintelor indigene în locul împrumuturilor neologice "reci" și inexpresive
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
atunci cînd realiza texte (traduse) cu conținut filozofic, el ar fi urmărit asigurarea unui aspect total diferit al textelor filozofice în raport cu cele literare, dar fiindcă nu a urmărit acest lucru, prin folosirea cuvintelor vechi −cu semantism bogat și sugestive−, textul filozofic eminescian oferă aspecte particularizante din acest punct de vedere. Prin preferarea cuvintelor indigene în locul împrumuturilor neologice "reci" și inexpresive sau în paralel cu acestea, se produce o atenuare a granițelor care delimitează stilurile, fie printr-o extindere funcțională a cuvintelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
milenară a românei îi sugera însă lui Eminescu o bogăție de esență, fundamentată pe o experiență de viață apreciabilă, care să-i dea posibilitatea înnoirii prin ea însăși, în primul rînd a înnoirii prin conținuturi noționale din domeniul științific și filozofic. După Eminescu, "limba noastră veche trezește în suflet patimile vechi și energia veche"370 și, ca atare, această limbă trebuia primenită prin propriile mijloace din perspectiva cunoașterii științifice și filozofice, căci este "fericit" momentul în care propriile resurse ale limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rînd a înnoirii prin conținuturi noționale din domeniul științific și filozofic. După Eminescu, "limba noastră veche trezește în suflet patimile vechi și energia veche"370 și, ca atare, această limbă trebuia primenită prin propriile mijloace din perspectiva cunoașterii științifice și filozofice, căci este "fericit" momentul în care propriile resurse ale limbii sînt puse la contribuție, fără ca limba să fie nevoită să primească elemente prin influența altor limbi, oricît de benefică ar fi o asemenea influență 371. Fiind dominată de efortul perfecționării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
premisa de natură romantică ce stipula faptul că limba istorică (populară) reprezintă tezaurul ideologic al comunității care o vorbește, tezaur ce dezvăluie, prin cercetare, o formă de existență, de cunoaștere și de participare la viața cosmică. Ca atare, unele spirite filozofice românești din perioada interbelică, precum Lucian Blaga, au integrat capitole despre limba română în lucrările lor de filozofie cu tematică mai amplă, iar alții, precum Mircea Vucănescu și Constantin Noica 372, au realizat lucrări ce porneau aproape exclusiv de la fenomene
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
capitole despre limba română în lucrările lor de filozofie cu tematică mai amplă, iar alții, precum Mircea Vucănescu și Constantin Noica 372, au realizat lucrări ce porneau aproape exclusiv de la fenomene de limbă, interpretate și prezentate ca fundamente de construcție filozofică. Și în-tr-un caz și în celălalt însă se pune problema dacă și în ce măsură cercetarea limbii poate conduce la identificarea sau la crearea unei filozofii. Sociologul Traian H e r s e n i373, apreciază că limba este în primul rînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o limbă de alte idiomuri. Printr-o astfel de între-prindere, foarte tentantă cînd contactul cu spiritul științific este refuzat, s-au realizat în cultura română multe dintre lucrările ce se prezentau ca întemeietoare ale unor sisteme de gîndire de factură filozofică. Despre statutul real al unor astfel de lucrări s-a exprimat Eugen C o ș e r i u375, care a arătat mai întîi că o limbă ca atare nu este filozofie, ci o cunoaștere intuitivă, fiindcă ea nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
își aleg cuvintele care le convin potrivit ideilor lor și nu interpretează orice cuvînt, deși, pentru vorbitor, toate cuvintele au același statut. Totuși, concede acest lingvist, "există într-o limbă anumite cuvinte care pot fi dezvoltate și interpretate în sens filozofic" și de la care se poate pleca în abordarea filozofică, dar aceasta nu înseamnă că ele însele sînt filozofice și nici că dacă se pornește de la ele se creează în mod necesar filozofie. Ca formă culturală, limba este anterioară posibilității de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și nu interpretează orice cuvînt, deși, pentru vorbitor, toate cuvintele au același statut. Totuși, concede acest lingvist, "există într-o limbă anumite cuvinte care pot fi dezvoltate și interpretate în sens filozofic" și de la care se poate pleca în abordarea filozofică, dar aceasta nu înseamnă că ele însele sînt filozofice și nici că dacă se pornește de la ele se creează în mod necesar filozofie. Ca formă culturală, limba este anterioară posibilității de a crea filozofie, deoarece filozofia interpretează ceea ce limba prezintă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvintele au același statut. Totuși, concede acest lingvist, "există într-o limbă anumite cuvinte care pot fi dezvoltate și interpretate în sens filozofic" și de la care se poate pleca în abordarea filozofică, dar aceasta nu înseamnă că ele însele sînt filozofice și nici că dacă se pornește de la ele se creează în mod necesar filozofie. Ca formă culturală, limba este anterioară posibilității de a crea filozofie, deoarece filozofia interpretează ceea ce limba prezintă și delimitează în lumea înconjurătoare, iar dacă filozofia ar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să nu se treacă din registrul rațional în cel ficțional. Dintre limbile moderne, germana s-a impus atenției multora dintre învățații români, întrucît reprezenta, pe de o parte, mijlocul de expresie al unei mari culturi (în care prevala o latură filozofică de o excepțională valoare) și, pe de altă parte, putea realiza inovații lexicale prin combinarea elementelor proprii, încît să poată reda conținuturi de gîndire noi. Acest ultim aspect a făcut din germană un model de limbă ce se bazează pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cel mai reprezentativ este Aron Pumnul, să încerce să exerseze și limba română în construcția de cuvinte noi pornind de la cele existente, iar pe alții de mai tîrziu, precum Lucian Blaga și Constatin Noica, să manifeste nostalgia pentru o terminologie filozofică românească pornind de la materialul indigen (cum procedaseră înaintașii cînd foloseau calcurile), consi-derînd că astfel s-ar putea reconstrui filozofia în spațiul cultural românesc. Această atitudine de apreciere superlativă a mijloacelor interne în exprimarea filozofică pierde din vedere însă un fapt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să manifeste nostalgia pentru o terminologie filozofică românească pornind de la materialul indigen (cum procedaseră înaintașii cînd foloseau calcurile), consi-derînd că astfel s-ar putea reconstrui filozofia în spațiul cultural românesc. Această atitudine de apreciere superlativă a mijloacelor interne în exprimarea filozofică pierde din vedere însă un fapt esențial, acela că în filozofie importante sînt ideile, încît germanul poate folosi, în loc de autohtonul Dinge sau de calcul Gegenstand, neologicul Objekt, în loc de Nichtwir-klichkeit ori Unwirklichkeit, neologismul Irrealität etc. Realizarea de termeni filozofici proprii în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în exprimarea filozofică pierde din vedere însă un fapt esențial, acela că în filozofie importante sînt ideile, încît germanul poate folosi, în loc de autohtonul Dinge sau de calcul Gegenstand, neologicul Objekt, în loc de Nichtwir-klichkeit ori Unwirklichkeit, neologismul Irrealität etc. Realizarea de termeni filozofici proprii în limbi precum greaca sau germana se datorează în primul rînd faptului că în interiorul culturilor reprezentate de aceste limbi s-au creat numeroase concepții filozofice de mare valoare și, în al doilea rînd, faptului că, datorită poziției anterioare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
calcul Gegenstand, neologicul Objekt, în loc de Nichtwir-klichkeit ori Unwirklichkeit, neologismul Irrealität etc. Realizarea de termeni filozofici proprii în limbi precum greaca sau germana se datorează în primul rînd faptului că în interiorul culturilor reprezentate de aceste limbi s-au creat numeroase concepții filozofice de mare valoare și, în al doilea rînd, faptului că, datorită poziției anterioare a determinantului în raport cu determinatul, în aceste limbi se pot realiza numeroase cuvinte compuse 377. Limba română este însă de alt tip decît greaca și germana, încît, la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
toate limbile romanice, trebuie să recurgă în mare măsură la împrumuturi pentru a-și înmulți mijloacele în vederea redării ideilor noi. Apoi, și acesta este aspectul esențial, în interiorul culturii reprezentate de limba română, nu s-au creat sisteme, concepții sau doctrine filozofice notabile, încît, chiar dacă româna ar putea crea cu resurse proprii termeni filozofici, aceștia nu ar reda decît tot idei împrumutate și nu ar realiza filozofie prin simpla lor existență. Ca atare, în nici un caz, lipsa unei filozofii românești de anvergură
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a-și înmulți mijloacele în vederea redării ideilor noi. Apoi, și acesta este aspectul esențial, în interiorul culturii reprezentate de limba română, nu s-au creat sisteme, concepții sau doctrine filozofice notabile, încît, chiar dacă româna ar putea crea cu resurse proprii termeni filozofici, aceștia nu ar reda decît tot idei împrumutate și nu ar realiza filozofie prin simpla lor existență. Ca atare, în nici un caz, lipsa unei filozofii românești de anvergură nu se poate pune pe seama "deficiențelor" limbii române. Pe de altă parte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
caz, lipsa unei filozofii românești de anvergură nu se poate pune pe seama "deficiențelor" limbii române. Pe de altă parte, cine crede că filozofia ar putea fi extrasă din limbă sau că folosirea cuvintelor autohtone foarte vechi ar favoriza manifestarea gîndirii filozofice crede implicit că ființarea (faptul de a fi, existența a ceea ce este) se oglindește nemijlocit în cuvînt, idee depășită încă din antichitate, cînd s-a demonstrat deja că nu există legătură între cuvînt și esența obiectului denumit. Formulînd în mod
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
idee depășită încă din antichitate, cînd s-a demonstrat deja că nu există legătură între cuvînt și esența obiectului denumit. Formulînd în mod clar principiul arbitrarietății semnului lingvistic în raport cu realitatea desemnată, Ferdinand de Saussure a desființat teoriile eronate despre construcția filozofică numai sau îndeosebi prin anumite tipuri de elemente lexicale. Limbă și orizont stilistic De obicei, cînd se enunță problema relației dintre limbă și filozofie, intelectualii români se gîndesc imediat la Lucian B l a g a, considerat a fi adus
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
lexicale. Limbă și orizont stilistic De obicei, cînd se enunță problema relației dintre limbă și filozofie, intelectualii români se gîndesc imediat la Lucian B l a g a, considerat a fi adus cea mai mare contribuție la crearea unui sistem filozofic românesc și a fi realizat cea mai fecundă aplicație a speculației metafizice la realitățile culturale românești, pe care le-a proiectat ca valori specifice în ambianța general europeană. Cercetarea limbii din perspec-tiva filozofiei se înscrie la Blaga în efortul îndelungat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
XIX-lea. O primă problemă care se pune în evidențierea resorturilor gîndirii lui Blaga în ceea ce privește limba română este aceea a modului în care vede el că se construiește și se evidențiază orizontul stilistic românesc în și prin această limbă. Filonul filozofic al acestei gîndiri este în mod evident marcat de kantianism, printr-o perpetuă insistență asupra problemei cunoașterii, deși numeroase precizări încearcă o delimitare de acest sistem în varianta lui originară. Este frecventă și încercarea de delimitare față de concepția postkantianului Ernst
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asupra problemei cunoașterii, deși numeroase precizări încearcă o delimitare de acest sistem în varianta lui originară. Este frecventă și încercarea de delimitare față de concepția postkantianului Ernst Cassirer, dar modelul acestuia este detectabil în distingerea formelor culturale și în conceperea investigației filozofice a limbii ca o continuare (și o încununare) a cercetării lingvistice teoretice. Această situare de principiu pe temeiuri scientiste și critice l-a ajutat pe Blaga să urmeze cu metodă și cu realizări treptate un plan menit să fundamenteze o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]