5,879 matches
-
vă datorăm pentru răbdarea, tenacitatea cu care ați căutat în tezaurul folclorului românesc. Știm toți câtă bucurie ne-ați adus prin promovarea tradițiilor populare și mai ales prin promovarea unor artiști populari, capabili să pună în valoare piesele din tezaurul folcloric românesc. Permiteți-mi să vă mulțumesc în numele românilor și al meu personal."” A fost diagnosticată în 2008 cu cancer de sân, suferind două intervenții chirurgicale și mai multe ședințe de chemoterapie. Însă boala a recidivat după o vreme la tiroidă
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
Din cauza bolii a trebuit să se pensioneze. Pe 7 iunie 2013 au apărut știri că ar fi internată în stare gravă la Cluj-Napoca. Marioara Murărescu a decedat la 30 ianuarie 2014. Interviuri - , Montréal-Canada în 1977- Marioara Murărescu și Tezaurul ei folcloric, - interviu, prof. Vania Atudorei, 04 martie, 2105 http://zigzag-online.ro/istorii-nestiute-istorii-uitate/montreal-1997-tezaur-folcloric-marioara-mur-rescu
Marioara Murărescu () [Corola-website/Science/320978_a_322307]
-
servească nevoilor comunității lingvistice și culturale catalane pe Internet. Această comunitate este formată din cei care folosesc limba catalană pentru convorbirile lor online sau pentru a promova online diferite aspecte ale culturii catalane. Hainele tradiționale (astăzi purtate numai la festivitățile folclorice) au inclus barretina și "faixa" pentru bărbați și "ret" pentru femei. Încălțămintea tradițională era reprezentată de espadrile. Catalonia este una dintre cele mai bogate și mai dezvoltate regiuni din Europa de Sud. Barcelona este una dintre metropolele cele mai industrializate
Catalani () [Corola-website/Science/315290_a_316619]
-
literară. Desenele Anei Ruxandra, care sunt realmente o etapă de laborator și de tatonare a picturilor sale, îmi par croite precum scenele orelor din turnurile cu ceas medievale. Au acea mișcare sacadata care anima un panoptic uman coborât din xilogravurile folclorice. Portretele artistei par făcute dintr-o materie tare, care suporta răbdător martelarea și decupajul. Farmecul lor asupru vine din simularea naivității hitre și din inventivitatea recuzitei. Imaginarul medieval al saltimbancilor, deja știuți la Ana Ruxandra, și-a găsit un nou
Ana Ruxandra Ilfoveanu () [Corola-website/Science/317283_a_318612]
-
la curtea regelui Jungjong. Sub conducerea să facțiunea Sărim a inițiat o serie de reforme cum ar fi stabilirea unui sistem de autoguvernare locală numit Hyang'yak, răspândirea convingerilor confucianiste pe scară largă în rândul poporului, asociindu-le cu versiuni folclorice, reducerea numărului de sclavi și a urmărit repartizarea terenurilor în mod egal, limitând cantitatea de terenuri deținute de bogați. Jo a crezut că orice om talentat, inclusiv sclavii, trebuie numit într-o funcție oficială, indiferent de poziția socială. De exemplu
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
1975), Teatrul popular pentru tineret (1985), Corul de cameră „Voces Bucovinae” (1970), Formația de muzică ușoară „Ethos”, formații de dans modern și clasic, plus alte cenacluri și cercuri literar-artistice. În prezent, în sălile sale se organizează spectacole de muzică (ușoară, folclorică sau clasică), de balet sau de teatru, discotecă, expoziții de fotografie, pictură și sculptură, proiecții de filme, conferințe etc.
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
dar și pentru a căuta subiecte pentru cărțile sale. După instaurarea regimului comunist, începând din anul 1950, în această clădire a funcționat Casa de Cultură a orașului Hârlău, evoluând pe scena sa formații de teatru, de muzică ușoară, de muzică folclorică, teatru de păpuși, diferite cercuri (literar, artă plastică, filatelic, de învățare a unor instrumente, de dansuri). Printre formațiile care au activat aici amintim renumita formație de dansuri populare “Sârba cu năframă”, constituită sub îndrumarea fostului șef al Casei de Cultură
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
a literaturii populare nescrise: Literatura populară scrisă se împarte, după E. Hodoș, în:<br> În rubrica "Dări de seamă" care apărea în revista "Luceafărul", E. Hodoș îsi expune părerile legate de literatura populară, face aprecieri și arată scăderile unor culegeri folclorice cu observații atât din punctul de vedere al conținutului lor, cât și din punct de vedere lingvistic. Astfel referindu-se la culegerea lui Pompiliu Pârvulescu "Hore din Cartal" (sat din Dobrogea, unde s-a făcut culegerea), E. Hodoș observă, pe lângă
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
cu un pronunțat caracter patriotic și militant, inspirându-se din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare socială și unitate națională. În operele lor s-au oglindit frumusețile patriei și s-a manifestat un puternic spirit popular, preluat din neprețuitele creații folclorice românești. Satirizarea viciilor orânduirii feudale și evocarea realităților sociale constituie alte caracteristici ale literaturii pașoptiste, scriitorii ironizând cu severitate moravurile societății, condamnând cu fermitate abuzurile și nedreptățile manifestate în epocă. Din punct de vedere compozițional, operele scriitorilor pașoptiști împletesc romantismul
Poezia pașoptistă () [Corola-website/Science/316923_a_318252]
-
mare muzician, un artist desăvârșit.. Florian Lungu, la Festivalul de Jazz de la Sibiu '78, după ce a ascultat compoziția "Nuntă" scrie: : "reușită creație vădește maturitatea gândirii muzicale și aplomb în vehicularea mijloacelor de exprimare". Deasemenea au fost apreciate compozițiile cu influențe folclorice "Lăutăreasca", "Muguri sub zăpadă" și "Bătută", menționate în articole de către Doru Constantiniu și Mihai Berindei În ziarul Rondul - Sibiu, melodia "Păpușarii" e descrisă că o piesă ce creează o atmosferă de pace și dragoste: "linea melodica, precum și mesajul acestei piese
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
apare în producția cinematografică "„Doamna de la etajul II”", unde a lansat două șlagăre scrise de compozitorul Max Halm, " Doua inimioare și patru pereți" și "Te iubesc". În 1940 tot Petrică Moțoi a avut prima încercare de a forma un ansamblu folcloric mai mare de 60 instrumentiști (o bună parte din acești instrumentiști rromi, scăpând astfel de deportarea în Transnistria prin acte false prin care erau prezentați drept etnici români). Petrică Moțoi a alcătuit un ansamblu de 70 de instrumentiști țigani și
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
("Bunicile din Buranovo"), în limba rusă : "Бура́новские Бабушки", în limba udmurtă: "Брангуртысь Песянайёс", sunt un grup folcloric din regiunea Udmurtia, satul Buranovo, Rusia care cântă în udmurtă. Acest grup este compus din 8 bunici, așa cum indică și numele grupului. Ele se numesc: Natalia Pugaciova (76 ani), Ekaterina Șkliaeva (74 ani), Valentina Piatcenko (74 ani), Galina Koneva (73
Buranovskie Babușki () [Corola-website/Science/325955_a_327284]
-
ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
-le astfel disponibile publicului din occident prin intermediul cărților și prelegerilor sale. Mai multe din cărțile lui Shah îl au ca protagonist pe Mullah Nasruddin, uneori având ilustrații realizate de . În interpretarea lui Shah poveștile cu Mulla Nasruddin, considerate fiind parte folclorică a culturii musulmane, erau prezentate drept parabole sufite. Nasruddin a apărut în documentarul "Dreamwalkers" care a rulat la BBC în 1970. În cadrul acestuia apare și interviul cu Richard Wiliams despre filmul de animație cu Nasrudin care nu a fost dus
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
Biserica Sfântu Petru din Roma, Italia) unde compune imnuri și cântece pentru a le trimite pe tot pământul. Klausner apreciază că este numai de o citire superficială a acestei lucrări pentru a ne da seama că este doar o lucrare folclorică, în care se amestecă confuz zvonuri și legende timpurii și târzii despre Iisus, din "Talmud" și "Midraș", răstălmăciri defăimătoare din Evanghelii, alte legende populare. Klausner concluzionează că "nu neagă niciodată nimic: schimbă pur și simplu răul în bine și binele
Toledoth Yeshu () [Corola-website/Science/323534_a_324863]
-
și târzii despre Iisus, din "Talmud" și "Midraș", răstălmăciri defăimătoare din Evanghelii, alte legende populare. Klausner concluzionează că "nu neagă niciodată nimic: schimbă pur și simplu răul în bine și binele în rău". Samuel Krauss etichetează relatările din "" drept "motive folclorice". Josh McDowell & Bill Wilson - "El a umblat printre noi" (denumire originală "He walked among us"), Societatea Misionară Română, Editura Here's life, Oradea, 1994, pag. 64
Toledoth Yeshu () [Corola-website/Science/323534_a_324863]
-
dar restul populației a rămas aici. În sat funcționează o grădiniță și o școală în limba poloneză, construite cu sprijinul autorităților din Polonia, precum și o Casă Polonă (Dom Polski), ridicată pe locul vechiului Cămin Cultural. Aici își desfășoară activitatea ansamblul folcloric Mała Pojana. Noul complex școlar (școală cu clasele I-VIII și grădiniță) a fost construit în urma unei unui proiect de 1,5 milioane de euro finanțat de Senatul Poloniei, fiind inaugurată la 9 octombrie 2009 de către vicepreședintele Senatului Republicii Polonia
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
să fie editat pe disc de către Electrecord, succesele sale culminând în 1965 fiind numit dirijorul proaspăt înființatei secții de folclor a Teatrului de Estrada „Ion Vasilescu”, realizând o serie de spectacole la granița între cafe-concert și folclor, așa-numita „estradă folclorică”. În perioada 1968 - 1971 lucrează în cadrul Filarmonicii „George Dima” din Brașov, ca dirijor al orchestrei de muzică populară „Miorița”. Lucrează în paralel cu mai multe formații artistice de amatori din Brașov cu care participă la diverse festivaluri în țară și
Ion Albeșteanu () [Corola-website/Science/323359_a_324688]
-
Festivalului de Toamnă de la Dijon. Din 1970 începe să colaboreze cu cântăreața Romica Puceanu, iar în perioada 1971-1975, înregistrează discuri cu cobzarul Marin Cotoanță, acordeoniștii Marcel Budală, Gheorghe Ghițică sau Victor Gore. În 1994 artistul participă la un spectacol „Tezaur folcloric” prezentat de Marioara Murărescu. Acolo Ion Albeșteanu interpretează 4 melodii și anume: "Pe valea Neajlovului", "La calu' bălan", "Spune, spune moș bătrân" și "Ursitoare, ursitoare", melodii cântate și înregistrate mai târziu în Franța la Paris pe doua discuri. Moare în
Ion Albeșteanu () [Corola-website/Science/323359_a_324688]
-
25 de cărți de autor și co-autor, ediții îngrijite și peste 700 de studii, eseuri, articole, cronici de carte și de concert. Profesor de muzică, dirijor de cor. Compune muzică corală și cântece pentru copii. Culege circa 2000 de piese folclorice, texte și melodii, din aria de investigație a etnografiei și folclorului autohton, în principal din zonele Târnave, Țara Bârsei și Covasna. Elaborează studii și lucrări de muzica bizantină (în notație cucuzeliană și hrisantică), existentă în manuscrisele din Șcheii Brașovului, București
Constantin Catrina () [Corola-website/Science/323392_a_324721]
-
1940-1944) și-a continuat-o la Școală Normală din Cluj (1945-1952), desăvîrșindu-și-o la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1953-1957). În anul 1957 este angajat la colectivul de folclor al Institutului de Lingvistică din Cluj. Lucrează la alcătuirea Bibliografiei folclorice românești (1891-1918), devenind, mai tîrziu, colaborator pentru România la Internaționale Volkskundlische Bibliographie, Bonn (1979-1984). Bursier al Fundației Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971). Secretar științific al Centrului de Științe Sociale al Filialei Cluj a Academiei Române (1968
Ioan Taloș (etnolog) () [Corola-website/Science/324054_a_325383]
-
ratări, entuziasme, filozofii, morți sufletești, aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Proza de inspirație indică relatează experiențe inspirate de șederea autorului în India, deschizându-se către o lume magică îndepărtată de spiritualitatea europeană. Autorul experimentează în primele sale nuvele
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]