7,586 matches
-
ex falso)" (Catarina Dutilh Novaes, "Contradicția: autentica provocare filosofică pentru logica paraconsistentă", în op. cit. p. 494). 807 Iancu Lucica, op. cit., p. 29. 808 Jean-Yves Béziau, "Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 283. 809 Ibidem. 810 Jean-Yves Béziau, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 31. 811 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., pp. 491-498
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Logica paraconsistentă", studiu anexă la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 283. 809 Ibidem. 810 Jean-Yves Béziau, "Prefață" la Newton da Costa, Logici clasice și logici neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, Editura Tehnică, București, 2004, p. 31. 811 Cf. Catarina Dutilh Novaes, op. cit., pp. 491-498. 812 După Gilles Gaston Granger, există trei sensuri ale consistenței, departajate de către A. Church în cartea sa Introduction to Mathematical Logic: 1) Un sistem este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că sistemele de logică paraconsistentă sunt inconsistente în sensul 1), dar consistente în sensul 2), care exprimă, în fond, proprietatea non-trivialității (Gilles Gaston Granger, L'irrationnel, p. 140). 813 Ibidem. 814 Newton da Costa, Logici clasice și neclasice: eseu asupra fundamentelor logicii, p. 238. 815 Ibidem, p. 244. 816 Ibidem, p. 246. 817 Ibidem, p. 255. 818 Ibidem, p. 254. 819 Graham Priest, Richard Routley, "Semnificația filosofică și inevitabilitatea paraconsistenței", în vol. Ex falso quodlibet: studii de logică paraconsistentă, pp. 269-283
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
morală ar putea constitui baza criteriilor în procesul de decizie, în sensul determinării acelor condiții care ar putea face ca o ființă sau o entitate să fie obiectul unor considerații morale. Prin urmare, pe scurt, avem aici o problemă de fundamente, în sensul că toate ipotezele constitutive ale filosofiei morale sunt puse în dezbatere, altfel spus, este vorba nu doar de etică, ci și de metaetică 19. Care sunt atunci noutățile pe care le aduce etica mediului și care fac diferența
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
stabilitate și diversitate. În concluzie, strategia acceptabilă pentru extinderea sferei moralității se bazează pe redefinirea noțiunii de comunitate morală și punerea ei în relație de coextensivitate cu comunitatea biotică. Pivotul acestei extinderi este noțiunea de interes în sens biologic, iar fundamentul este asigurat de științele vieții. Totuși, dacă la o privire critică putem identifica temeiuri ale acceptabilității raționale ale unui asemenea demers, recunoaștem că îi putem asigura coerența doar într-un mod limitat, mai cu seamă de la atingerea pragului cuprinderii mediului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
din perspectiva dezvoltării științei. Toate aceste obiecții duc la căutarea unei alternative. Drept alternativă la utilitarismul hedonist al lui Bentham, nejustificat de vreme ce este ilegitimă trecerea de la criteriul biologic naturalist al durerii la principii etice, Sober 86 ia în considerare ca fundament al teoriei mediului utilitarismul preferințelor. Potrivit acestei concepții, un obiect dobândește statut etic dacă are interese, nevoi sau preferințe. Stone 87 consideră că obiecte naturale precum pajiștile, lanțurile de munți, ori speciile, ne pot indica prin felul lor de a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
despre eugenie, viața fără familie, în 3.416d-417b despre proprietatea privată și abolirea ei, toate văzute din perspectiva unui interes comun care este prioritar față de interesele individuale. Am găsi, așadar, după Callicott, în filosofia platoniciană o primă discuție teoretică despre fundamentele unei teorii holiste și un prim asemenea proiect 111. Cred că întoarcerea la vechii greci este o propunere bună, însă Callicott se întoarce unde nu trebuie. Filosofia socială și morală a lui Platon poate fi un bun exemplu de holism
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
localizați într-o lume policentrică, adică recunoaștem diverse localizări culturale. Suntem localizați, nu centrați, ci policentrici. Ca urmare, eurocentrismul este acompaniat, între altele, de afrocentrism. La fel stau lucrurile și cu feminismul. Structura conceptuală a centrismului se bazează pe un fundament dualist, pe trasarea unei distincții care duce la o discontinuitate între centrul privilegiat și ceilalți, între Eu și Ceilalți. O perspectivă interesantă propune Gary Varner 130. Acesta, respingând holismul, formulează teza că numai organismele vii considerate în mod individual au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea strategie se originează în diverse demersuri de tip antropologic care pornesc de la specificul ființei umane ca ființă culturală, reflexivă, socială și politică. În fine, întrucât elaborarea eticii mediului este uneori corelată cu un fundament constituit din credințe de tip religios, analizez și această dimensiune a constituirii unui discurs etic despre mediul natural. 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" Argumentele în favoarea eticii mediului depind, desigur, de ceea ce înțelegem prin etică. Unii autori
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai departe 182. Dar este oare practicabil un asemenea extensionalism holistic?183 Au fost construite diverse teorii ale mediului bazate pe o perspectivă religioasă 184. Se susține că ecologia poate fundamenta o religie a naturii care să cuprindă toate speciile. Fundamentul unei asemenea construcții, după W. Rogers, îl reprezintă un set de legi, și anume, legea diversității, legea interdependenței și legea resurselor finite. Puterea unui ecosistem constă în diversitatea lui, toate speciile sunt interdependente și în dezvoltarea unei specii într-un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru muncă, animalele folosite pentru distracție și animalele folosite pentru experimente. Se pornește de la principiul egalității între animale și sunt definite abuzul, cruzimea și genocidul. Recunoaștem aici principalele teme pe care organizațiile societății civile le vor aborda în mod militant. Fundamentul teoretic și filosofic al mișcării pentru drepturile animalelor îl reprezintă câteva principii filosofice, unele dintre ele deja menționate anterior. Cele mai importante sunt următoarele: • Toate viețuitoarele aparțin aceleiași comunități a vieții și sunt, în acest sens, egale. Chiar dacă evoluția le-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de a fi liber și argumentează că o asemenea afirmație poate fi susținută științific. De asemenea, Rolston corelează ideea de drepturi naturale cu teza recunoașterii valorii intrinseci și susține că sursa drepturilor naturale o reprezintă valoarea intrinsecă a individului 227. Fundamentul științific al recunoașterii acestor drepturi îl reprezintă cercetarea comportamentului animalelor superioare. Aceste comportamente sunt expresia unor interese. Dar, admite Rolston, drepturile pornesc de la interese. Putem vorbi despre interese biologice și putem chiar ierarhiza animalele pe baza acestor interese, deși toate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar fi refuzul viciului, dar și o anume intoleranță. Astăzi l-am putea considera virtuos pe cel ce protejează mediul. MacIntyre propune o înțelegere stadială a conceptului de virtute pornind de la dezvoltarea sa logică, iar fiecare stadiu are un anumit fundament conceptual. Astfel, primul stadiu este acela al vieții practice, în sensul că virtuțile sunt exercitate în cadrul unei practici, cel de-al doilea constă în luarea în considerare a ordinii narative a unei singure vieți omenești, în fine, al treilea presupune
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
evaluarea unei intervenții biologice. Acest argument corelează moralitatea și caracterul natural al unei entități. Unii consideră că cel puțin crearea de himere este o acțiune contra naturii, un demers nefiresc. Răspunsurile la această obiecție vizează chiar împărțirea pe specii și fundamentele teoretice ale unei taxonomii. Mai mult decât atât, însăși speciile evoluează, au loc fuziuni sau fisiuni. Adaug și faptul că bacteriile și virușii transferă în mod natural gene de la o ființă umană la alta. O altă discuție este aceea dacă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
perspectiva filosofiei occidentale de orientare individualistă în care individul contează cel mai mult din punct de vedere etic, social și politic, iar o asemenea schimbare a priorităților prin recunoașterea primatului comunității asupra individului este respinsă. Alte obiecții pot viza chiar fundamentul filosofic al conceperii cosmosului după modelul sinelui sau relația dintre creație și distrugere într-un asemenea univers. Putem lua în discuție felul în care budismul rezolvă această problemă a devenirii sistemului prin relația triadică dintre Brahma, Vișnu și Shiva, dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Ajungem astfel la teoretizarea nevoii unei etici profunde, la promovarea unei schimbări teoretice de genul celei propuse de Arne Naess. Așa cum am precizat mai sus, eticienii mediului consideră că propun nu o simplă etică aplicată, ci o modificare la nivelul fundamentelor, o extindere a sferei moralității, pornind de la noțiunea de valoare intrinsecă. Corespunzător extinderii sferei moralității se propune și o extindere a domeniului reglementărilor juridice. În mod tradițional, legiferăm pentru oameni, în sensul că omul este scop al reglementărilor juridice. Potrivit
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și noapte cu noapte reprezintă reperele unei succesiuni care nu aparține cronologiei mundane. De remarcat că facerea nu e posibilă fără desfacerea de orice ar putea îngrădi libertatea de creație. Căci de unde crește Turnul dacă nu din însăși exfundarea oricărui fundament? Turnul este dubla figură a suspensiei: a evacuării și a înălțării. Ceea ce e fără fundament (în suspensia timpului și a spațiului) este, pe de o parte, facere nefondată, nefundamentată, în aparentă derivă. Pe de altă parte, fondează el însuși prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
că facerea nu e posibilă fără desfacerea de orice ar putea îngrădi libertatea de creație. Căci de unde crește Turnul dacă nu din însăși exfundarea oricărui fundament? Turnul este dubla figură a suspensiei: a evacuării și a înălțării. Ceea ce e fără fundament (în suspensia timpului și a spațiului) este, pe de o parte, facere nefondată, nefundamentată, în aparentă derivă. Pe de altă parte, fondează el însuși prin simplul fapt că apare și semnifică, se arată la înălțime, la nivelul de survol până la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a slavei, "scânteia inimii", synderesis (scintilla animae sau apex mentis)64, fiind expresia fondului increat al sufletului: "Ce inimă domnească-mi visam!/ Doamne, atinge-te de ea, să s-aprindă, ori să n-o mai am"65. Fondul nu e fundamentul; el nu fundamentează nimic, întrucât nu e o determinație cauzală a vreunui orizont fenomenal și cu atât mai puțin a unuia sentimental (ceea ce ne-ar îndreptăți să vorbim despre un așa-zis "sentiment" al fondului, cum face Dufrenne)66; el
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Inaparentă în sine, lumina e starea care subîntinde ceea ce se poate vedea și înțelege, hypostasis a posibilității imaginii. În câteva din poemele lui Nichita Stănescu (atât în cele timpurii, cât și în cele târzii) actul ipostazierii se developează revelator, ca fundament al manifestării poetice. Dacă, așa cum precizează Jung, "ipostaza semnifică faptul că există dedesubt ceva care este material și pe care se sprijină altceva", atunci "a face o ipostază înseamnă a inventa un subiect care e suspendat în aer, fără bază
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
zidirii, căci unde am putea zidi ceva durabil dacă nu pe solul ferm care susține, dă loc creșterii? Pe de o parte, așadar, " Lenea materiei ademenind/ visul zidirii/ mai puternic decât betonul armat/ decât moartea". A face, pornind de la acest fundament, pune natura în posibil, în pozitivul arătării. Ceea ce se face și crește din materie devine în vizibil, apare din necesitatea imperioasă a manifestării. Dacă lenea ademenește visul, aceasta în virtutea disponibilității sale, nu de a face, ci de a se da
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nestinsă "arde-n colțul unde te adoram" (CCIII, 49, 1955), "Sonetul meu e cuget și patimă,-mpietrite./ Cu inima ciocnește-l, că scapără, s-aprinde" (CLXXIX, 25, 1955), în op. cit., pp. 301, 277. 66 Explicând "ideea fondului ca suport al fundamentului", Mikel Dufrenne are dreptate când spune că "trebuie să săpăm mai mult, ca sub fundament să descoperim fondul", dar nu și când adaugă că "fondul nu poate fi căutat în direcția acestui cer", adică în sensul Dumnezeului creștin care nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
patimă,-mpietrite./ Cu inima ciocnește-l, că scapără, s-aprinde" (CLXXIX, 25, 1955), în op. cit., pp. 301, 277. 66 Explicând "ideea fondului ca suport al fundamentului", Mikel Dufrenne are dreptate când spune că "trebuie să săpăm mai mult, ca sub fundament să descoperim fondul", dar nu și când adaugă că "fondul nu poate fi căutat în direcția acestui cer", adică în sensul Dumnezeului creștin care nu ar putea fi fondul pentru că "se ține la distanță" (Poeticul, Editura Univers, București, 1971, pp.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se bucure de ajutorul expert al forurilor competente. Carența de introspecție autodefinitorie era deja considerată, la nivel central, drept o nevoie a lor (deși mai mult atribuită decât liber asumată), pe care echipa de arhitecți versați în depistarea și consolidarea fundamentelor venise să o articuleze în detaliu. Adăpostită între munți de documente citețe, curate, bine clasate și gramatical exprimate, tabăra activismului social de înalt nivel își făcea un blazon din rezolvarea cât mai promptă a unor redutabile probleme de conviețuire. Nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ce te invidiez!" "Tu vorbești? Auzi la ea! Timpul toarce pisicește în poala ta, dresoareo de feline!" Rostirea suplini generos carențele fapticului; căci ce altceva e-o declarație de dragoste decât o convingere oferită în dar fără a avea un fundament solid? Nu pentru că n-ar fi sinceră, ci pentru că a rămâne cantonat în convingeri înseamnă doar a avea greață de descinderea mai departe în abisul incertitudinii ecranat de ele. Și de-o parte, și de cealaltă, o pletoră de asemenea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]