16,377 matches
-
dată când încerca ceva nou și reușea. Era dinamică și își dorea pentru Ionuț o viață frumoasă, cu liniște, înțelegere și cu multă iubire. Autobuzul scârțâia din toate încheieturile, lăsând în urmă o pâclă densă de praf. Ionuț stătea la geam privind cu interes cum defilau casele, apoi copacii și încet - încet, ochii i se închiseră, cazând într-un somn profund, așa cum numai copii o pot face. Huruitul motorului, zdrăngănitul fiarelor, când mașina prindea câte o groapă, îi secondau respirația ritmică
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
altul). - Tu nu ai vrea ca să ne fie bine ?! Și eu să nu mai fiu încornoratul ?! Să fii tu vântul iară eu furtună (sau adierea frunzei de pe ram). În loc să îmi alergi ca o nebună Iar amintiri să ne arunci pe geam ?! Noi ne-am jurat să facem cu credință Chiar un altar iubirii nepătate. Dar am ajuns curând la suferință Și despărțirea asta, din păcate. Mângâie-mi răni și vindecă de dor Speranța asta ce e-nverșunată. Că fără tine simt că
ÎMBRĂȚIȘARE FINALĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378324_a_379653]
-
Sau este vântul frunza ce o rupe. Vreau să-ți citesc târziu dintr-un ziar Ce tâlcul nesperat ar vrea s-asculte. Cad pleoape grele mestecându-mi ferm Priviri cu gene triste și-obosite. Iar luna curge veșnic pe un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva
OCHII TĂI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378331_a_379660]
-
cale, fie și între nori, sau poate mai departe. Sărutul dimineții, e prizonier și el, a buzelor tale, frumoase și fierbinți, moi și pline de... dulceața anilor trecuți, conturate cu linii solare, clare și perfecte, zărindu-le parcă, pe sticlă geamului, pe care l-am deschis, știind că n-am să te mai văd, că n-ai să vrei, să te întorci, și știu de ce. Orchestră de alături, mă face parcă, să plâng, a suferință, a neputința, ce-mi cuprinde, paloarea
SĂRUTUL DIMINEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378380_a_379709]
-
2090 din 20 septembrie 2016. Eu ,,nu mă mir în astă noapte De ce nu scot nici un cuvânt", Că tu îmi ești mult prea departe Și-i liniște ca de mormânt. Aud doar inima cum bate Și ploaia cum lovește-n geam; Mă ia cu friguri peste toate Mă strâng ca frunza de pe ram. Degeaba umbrele din vară, Degeaba vin în așternut, În toamna asta-s o povară, Mă tot frământ, parcă-aș fi lut. Încerc s-adorm, poate-n visare Voi
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
aștept să vii de nicăieri. Citește mai mult Eu ,,nu mă mir în astă noapteDe ce nu scot nici un cuvânt",Că tu îmi ești mult prea departeși-i liniște ca de mormânt.Aud doar inima cum bateși ploaia cum lovește-n geam;Mă ia cu friguri peste toateMă strâng ca frunza de pe ram.Degeaba umbrele din vară,Degeaba vin în așternut,În toamna asta-s o povară,Mă tot frământ, parcă-aș fi lut. Încerc s-adorm, poate-n visareVoi întâlni iar
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
nr. 1787 din 22 noiembrie 2015. Mi-e sete izvorul e secat... de rouă, nici vorbă, iar toamna totul a uscat și vântul geme în a lui gene... privesc și mă frământ cum să-l alint că-n zori de geamul meu o frunză s-a lipit tăcerea ei mi-a dat fiori visul mi-a risipit. Candori... Citește mai mult Mi-e seteizvorul e secat...de rouă, nici vorbă,iar toamna totul a uscatși vântul gemeîn a lui gene...privesc
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
ei mi-a dat fiori visul mi-a risipit. Candori... Citește mai mult Mi-e seteizvorul e secat...de rouă, nici vorbă,iar toamna totul a uscatși vântul gemeîn a lui gene...privesc și mă frământcum să-l alintcă-n zoride geamul meuo frunză s-a lipittăcerea ei mi-a dat fiorivisul mi-a risipit.Candori...... XXXI. NICIODATĂ N-AM FOST MAI BOGATĂ, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015. Niciodată n-am fost mai bogată ca
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
o carte (Biblische Geschichte Altes Testament) și acesta refuzând, băieții îl îmbiară să doarmă cu ei într-o chilie, unde-i spuseră că s-ar fi spânzurat un călugăr. Peste noapte, cu o sfoară legată din vreme, începură să zgâlțâie geamul, în vreme ce unul, vorbind într-o cofa goală, ca un strigoi, zicea: "Eminowicz, Eminowicz, warum kaufst du nicht Biblische Geschichte?" (Eminovici, de ce nu cumperi cartea?). Apoi îi puseră plapuma în cap și-l loviră cu sfeșnicul, până ce acesta, tremurând de spaimă
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
sub senin clar de lună. Iar zilele...oh, zilele-acelea de vară, Pe sub zodii născute din salcâmii în floare, Când, timidă, iubirea încolțea prima oară... E-așa de frumoasă amintirea, că doare... Azi mai e doar parfumul care-mi bate la geam Aromat, dar și dulce, delicat, dar și frust, Din bătrânul salcâm nins de ciucuri pe ram, Și-mi trezeste amintiri, ca madeleina lui Proust. Steluța CRĂCIUN Referință Bibliografică: Au înflorit salcâmii / Steluța Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1939
AU ÎNFLORIT SALCÂMII de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378471_a_379800]
-
Pe un fir curs din vioară Ce m-a prins în mreaja lui Am pătruns într-un trecut, Nu al meu, al nu știu cui! Nedezmeticită în taina Locului în care stam Puteam doar s-aud vioara Și să văd al vieții geam. Iar în muzica divină Și prin coruri îngerești Atingeam cu ochii cerul Și pluteam ca prin povești. Se vedea un soare mare Ce era numai al meu, Iar înaltul îl gustam De pe-un braț de curcubeu. Colorat aveam și
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
crudul verde Viață-n sânge-mi izvora, Iar culori de pretutindeni Ființa-n verde mi-o topea. În nuanțe de tot felul Cu-n penel din flori pictam Sufletu-mi cu al său chip Să îl las pe-al vieții geam. Și-am pictat apoi o toamnă Ce-avea gustul de vioară Și pe-al cărei fir în tremur Mă topeam a mia oară. În miresme mii prin vară Pe sub fluturași zburam Și în flori multicolore Pe sub ei mă așezam. Și
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
câte le implică Acest prea mare tămbălău. Pornii la treabă prin urmare, Cu lista pusă-n buzunar. Am început cu-n brad mai mare, Ales cu grijă pe-un trotuar. Adus acasă la amicul, L-am pus la locu-i, lângă geam Și nu a mai simțit nici frigul, Împodobindu-l, ram cu ram. Apoi m-am dus la o serbare De a nepoatei lui mai mici. Căci își dorea nespus de tare S-o vadă unchiul, chiar aici. A doua zi
AMICUL MEU CORPORATIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378563_a_379892]
-
Sau este vântul frunza ce o rupe. Vreau să-ți citesc târziu dintr-un ziar Ce tâlcul nesperat ar vrea s-asculte. Cad pleoape grele mestecându-mi ferm Priviri cu gene triste și-obosite. Iar luna curge veșnic pe un geam Ce-mi strânge stele ca pe dinamite. Adorm tăcut în vechiul balansoar Cu foc aprins în goala mea odaie. Pâlpâie flacăra furată de un jar Stârnind în urmă mare vâlvătaie. Tot ațipesc ținînd ziaru-n brațe Dar simt covor foșnind cumva
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
nopții. Copilul o auzi ca prin vis. Deschise ochii și privi în jur. Ploaia încetase, cerul era senin, iar camera lui strălucea în razele astrului rotund ca o minge de aur. O scară de lumină cobora din înaltul cerului până la geam. Fără să stea pe gânduri copilul sui pervazul ferestrei, se agăță de fuiorul luminos al razelor, treaptă cu treaptă, sus tot mai sus, până ce atinse globul lunar. Imediat o ușă se deschise în fața lui și băiețelul trecu dincolo de prag. - Bine
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > FEREASTRĂ CĂTRE SUFLETUL MEU Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat, privind prin ea, văzând cum picuri de ploaie se preling pe geam, apoi, peste timp, fulgi de zăpadă, topindu-se în spatele ei, aproape de mine, simțind parcă, focul din inima mea, ce-așteaptă, ca tu să vii. Culori ale timpului, îmi umplu cameră de vise, unde, trăit-am cu tine-alături, simfoniile de iubire
FEREASTRĂ CĂTRE SUFLETUL MEU de COSTI POP în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378609_a_379938]
-
Dărnicie și gând tolerant, de mai bun, Încercăm un cuvânt al părerii de rău O iertare dorită-ntr-un prag de ajun. Un cuvânt iertător, scris în nașteri de Domn, Peste albul din fulg... peste floarea de ger Pusă-n geamul pierdut între noapte și somn, Sărbători... în cuvânt și colinde cu ler. Referință Bibliografică: Sărbători... în cuvânt / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Bunget : Toate Drepturile
SĂRBĂTORI... ÎN CUVÂNT de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378637_a_379966]
-
trei părți principale: pronaos, naos și altar. Am precizat trei părți, pentru că, în alte scrieri, potrivit stilului în care se construiesc diferitele biserici, este enumerat și pridvorul. - Pridvorul este, de obicei, mare, larg, deschis, dar poate fi și închis cu geamuri pentru protejarea monumentului în sine. El poate fi delimitat de arcade sprijinite pe coloane sau stâlpi de piatră, zidărie sau de lemn. Pridvorul precede spațiile de cult propriu zise și poate lipsi ori poate fi adăugat ulterior bisericii. La această
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
acum tabloul toamnei tale, O strălucire ești în fondul arămiu, Te-ai stins ușor cu-a florilor petale Si-ai renăscut în dânsul frunzelor, târziu. E-un vals al frunzelor spre seară, Ce-n zborul lin îmi bat încet la geam, Un vals ce îl dansăm odinioară, Cândva, cănd...frunze mai eram, Cândva când pe același firav ram, În tonuri calde dulci și cristaline, Dansăm, cântam, visăm și ne iubeam... Acele vremuri au trecut, știu bine, Dar eu privesc și azi
TABLOUL TOAMNEI TALE de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378655_a_379984]
-
cu dragostea cum rămâne? - Mai vorbim altădată, zise ea, râzând și se ascunse după Lună. Miercuri am fost un copil care a crezut cu naivitate că tot ce zboară se mănâncă. Și am văzut că nu-i așa! Că pe geamul la care mă uitam cu speranța că se va deschide, se așeză o muscă. Eu am dat cu piatra să o vânez! Și nu știu dacă am nimerit musca, dar geamul l-am spart. Și, prin spărtură, în loc să apară chipul
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378805_a_380134]
-
Și am văzut că nu-i așa! Că pe geamul la care mă uitam cu speranța că se va deschide, se așeză o muscă. Eu am dat cu piatra să o vânez! Și nu știu dacă am nimerit musca, dar geamul l-am spart. Și, prin spărtură, în loc să apară chipul dorit de mine, apăru un bărbat care tocmai se lăsase la vatră și care mă obligă să plătesc stricăciunea. Și nu avui parte nici de cioburi, fiindcă bărbatul lăsat la vatră
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378805_a_380134]
-
Atunci am început să râd atât de tare încât luna a tresărit, și ți-am spus: - Mai vorbim altădată! Dar tu aveai, deja, iubirea mea întreagă! Miercuri, am văzut cum te apostrofa bărbatul care tocmai se lăsase la vatră, pentru geamul spart. Dar să știi că cioburile le-a păstrat doar pentru el, pentru că nu a știut ce să facă cu ele. Joi, am vrut toată ziua să te sun, dar, ba eram supărată pentru că nu m-ai recunoscut, dorind, astfel
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378805_a_380134]
-
de toate condițiile exterioare prielnice contemplației și rugăciunii. Noi, în închisoare, eram lipsiți de frumusețile acestui relief al munților Carpați, numai între patru pereți, unde zeci de ani stăteai între ei și nu vedeai raza soarelui prin crăpăturile zăbrelelor de la geam; iar dacă te urcai cumva să vezi o rază de soare, gardianul era la spatele tău și-ți dădea câte-o pedeapsă de cinci zile la arest sever, încât nu scăpai sănătos de acolo. Ei bine, suferința aceea era adevărata
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
gând cu lacrima,Dumnezeului Cuvânt,ca vrerea să-și recapete suflulși să se prindă în horaalbastrăalături de visuri surori.... XI. DOR DE DUCĂ, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Surâzător îmi bate soarele în geam Și-o rază mică în palma mea petrece, Din miezul nopții prin ramuri auzeam O voce ce-mi șoptea, -Privește, iarna trece! Un dor de ducă în mreje mă cuprinde Nu știu de fapt ce simt sau ce-mi doresc
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
să zbor și să mângâi cuvinte, Dar sunt captiva sorții legată strâns de ieri, Și-ntreb ades uimită prin lacrima fierbinte, De ce-am uitat că-n viață sunt zeci de primăveri? Privesc o frunză ce-mi bate acum în geam Parcă durerea surdă cu zbatere și-o strigă, Îmi zice-ncet și tristă:” Ce verde mai eram, Iar azi aștept ca bruma și gerul să mă-nvingă”. Însă stejarul falnic va merge-n primăvară Cu creanga desfrunzită ce va-nverzi-ntr-o clipă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]