6,153 matches
-
02 01 01 nămoluri provenite din spălare și curățare 02 01 02 deșeuri de țesuturi animale 02 01 03 deșeuri de țesuturi vegetale 02 01 04 deșeuri din materiale plastice (cu excepția ambalajelor) 02 01 06 excremente, urină și gunoi de grajd (inclusiv paiele murdare), efluenți colectați separat și tratați în afara locului respectiv 02 01 07 deșeuri provenite din silvicultură 02 01 08* deșeuri agrochimice cu conținut de substanțe periculoase 02 01 09 deșeuri agrochimice, altele decât cele menționate la rubrica 02
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
conținând părți de vânat sălbatic cu pene; (iv) ouă destinate consumului uman, provenite de la vânat viu sălbatic cu pene; (v) trofee de vânătoare netratate, obținute de la orice specie de păsări; (vi) pene și părți de pene netratate; (vii) gunoi de grajd neprelucrat, obținut de la păsări de curte sau de la alte păsări. Articolul 2 (1) Prin derogare de la articolul 1, statele membre autorizează importurile de produse menționate la litera (b) punctele (i), (ii) și (iii) din articolul menționat, în cazul în care
32006D0247-ro () [Corola-website/Law/294761_a_296090]
-
2.9. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Ștei»; 2.10. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță «Sapoca»; 2.11. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare; 2.12. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni Grajduri; 2.13. Spitalul Clinic de Psihiatrie «Socola»; 2.14. Spitalul de Psihiatrie Gătaia; 2.15. Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni; 2.16. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș; 2.17. Spitalul Județean de Urgență Ploiești
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalații, echipamente și altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereții și acoperișul, indiferent de materialele din care sunt construite; ... c) clădire-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri, pivnițe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje și altele asemenea; ... d) clădire cu destinație mixtă - clădire folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial; ... e) clădire nerezidențială - orice clădire care nu este rezidențială; ... f) clădire rezidențială - construcție alcătuită din una sau
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activități specifice, complementare funcțiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcțională distinctă. În categoria anexelor gospodărești, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite și altele asemenea. În mod similar, sunt asimilabile noțiunii de anexe gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele asemenea. ● Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole Construcțiile situate în zone izolate în extravilan și îndepărtate de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
200 mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații, cu o suprafață de până la 200 mp și deschideri până la 6 m; ... g) dependințe și anexe gospodărești: garaje, bucătării de vară, grajduri, șuri și altele asemenea; ... h) construcții cu caracter provizoriu. ... ● Construcții cu caracter provizoriu Construcțiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existență
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activități specifice, complementare funcțiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinței, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcțională distinctă. În categoria anexelor gospodărești, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite și altele asemenea. În mod similar, sunt asimilabile noțiunii de anexe gospodărești și garajele, serele, piscinele și altele asemenea. ● Anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole Construcțiile situate în zone izolate în extravilan și îndepărtate de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
200 mp și cu deschideri până la 6 m; ... f) hale și ateliere pentru activități meșteșugărești care nu generează vibrații, cu o suprafață de până la 200 mp și deschideri până la 6 m; ... g) dependințe și anexe gospodărești: garaje, bucătării de vară, grajduri, șuri și altele asemenea; ... h) construcții cu caracter provizoriu. ... ● Construcții cu caracter provizoriu Construcțiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul funcțiunii adăpostite ori datorită cerințelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de existență
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
această nouă epidemie ținând doar câteva zile. După trecerea tuturor necazurilor a început imediat refacerea localității. S-a construit un pod stătător peste gâtul Iezerului, pod ce a facilitat accesul spre Silistra; s-au ridicat două clădiri, dintre care un grajd mare pentru 20 de cai, iar pentru evitarea ciumei și a holerei s-a construit un local imens de carantină, acordându-se astfel o mare atenție măsurilor sanitare. Toate aceste lucruri au determinat schimbarea aspectului general al Călărașiului, care semăna
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
mai mare decât românii. Este cazul serviciilor de poștă și telegraf, care în anul 1932 aveau posturile ocupate cu funcționari minoritari (60%) și cu funcționari români (40%). În anul 1927 orașul Gherla avea 1.200 de case și 300 de grajduri, iar în anul următor 1.207 case și 315 grajduri. Majoritatea caselor erau construcții vechi, ridicate înainte de 1918 și foarte puține după această dată. Între anii 1913-1927 au fost clădite în oraș 40 de case. Precizăm că din cauza Primului Război Mondial între
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
telegraf, care în anul 1932 aveau posturile ocupate cu funcționari minoritari (60%) și cu funcționari români (40%). În anul 1927 orașul Gherla avea 1.200 de case și 300 de grajduri, iar în anul următor 1.207 case și 315 grajduri. Majoritatea caselor erau construcții vechi, ridicate înainte de 1918 și foarte puține după această dată. Între anii 1913-1927 au fost clădite în oraș 40 de case. Precizăm că din cauza Primului Război Mondial între anii 1915-1918 n-a fost clădită nicio casă. Gherla face
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
a trecut la urbanizare accentuată, prin construirea cartierelor de tip dormitor din fostul manej al hergheliei, astăzi cartierul Călărași sau strada Manejului. În perioada anilor '70-'80, orașul a fost sistematizat în partea sudică prin construcția cartierului Hipodrom, peste fostele grajduri ale hergheliei. La începutul anilor '80 s-a dat startul sistematizării în zona actuală a cartierului Obor, a cartierului de locuințe Mihai Viteazu și au avut loc intervenții majore în zona centrală, prin construcția locuințelor colective de pe strada Putnei și
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
În timpul răscoalei Nika din 532, hipodromul a fost grav avariat. Cursele de cai se desfășurau în jurul spinei care se mai păstrează și azi. Hipodromul avea o intrare principala în partea nordică, partea monumentală. De o parte și de altă erau grajdurile unde erau ținuți caii. În momentul în care începea cursa, porțile erau închise. Deasupra intrării monumentale erau cai de bronz auriți. Caii de bronz se află în prezent în Piața San Marco. Demografic, Constantin trebuia să populeze orașul, scutindu-l
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Marele domestic ("mégas doméstikos"). Amiralul-prim al marinei era, până în sec. XII, "Drongarul flotei" (înlocuit apoi de "megadux"). Ceilalți înalți demnitari erau: "protospatharios", care la ceremonii purta spada împăratului; "protovestiarios", administratorul garderobei personale și al tezaurului privat al împăratului; "protostratorios", administratorul grajdurilor basileului; "parakimomenos", șeful eunucilor, paznicul nocturn și adeseori confidentul împăratului; "eparchul", prefectul capitalei, în sarcina căruia rămânea alimentarea populației, conducerea poliției, supravegherea asociațiilor de meșteșugari, etc. În mod cu totul deosebit erau favorizați, în viața Palatului, în administrație și în
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și preot. Pe langă acestea se adăugau 15 camere mari și 3 mai mici pentru soldați. La intrarea în cazarmă era o cameră de gardă și una pentru arest. Avea doua nivele pentru două companii de infanterie, doua pivnițe și grajd pentru 17 cai. Stilul arhitectural era de inspirație germană. Acest corp al plăieșilor, ca instituție, a fost premergătoare celei militare grănicerești, care se înființează în anul 1773 Confiniul militar al Almăjului, cunoscut și sub numele de Granița. Până în anul 1780
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Cetățuii, Picioru Lupului și Slobozia. Comuna se află în vecinătatea sudică a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina. Este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Grajduri, Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Din acest drum, la Lunca Cetățuii se ramifică o șosea de centură a Iașiului (clasificată ca șosea națională cu titulatura DN28D), care duce spre
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
al III-lea-I î.e.n.; situl de la „Siliște” (nord-nord-vest de satul Băiceni) cuprinde așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n., al IV-lea e.n., al VIII-lea-al X-lea și al XV-lea; situl de la „Tarlaua Grajd”, de la marginea de est a satului Bărbătești cuprinde vatra medievală a satului Bărbătești (secolul al XV-lea), precum și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Latène, secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt), secolele al II-lea-al
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Grajduri (în trecut, Valea Satului) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cărbunari, Corcodel, Grajduri (reședința), Lunca, Pădureni, Poiana cu Cetate și Valea Satului. Comuna se află în marginea de sud a județului, la limita cu județul
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Grajduri (în trecut, Valea Satului) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cărbunari, Corcodel, Grajduri (reședința), Lunca, Pădureni, Poiana cu Cetate și Valea Satului. Comuna se află în marginea de sud a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Ciurea și Iași (unde se
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
și Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
se termină în DN28) și spre sud de Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la de locuitori
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,25%), cu o minoritate de romi (8,73%). Pentru 5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,88%). Pentru 5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Valea Satului", făcea parte din plasa Fundul a județului Vaslui și era formată din satele Grajdurile, Valea Satului, Ciocârlești și Cărbunari, plus micile așezări Golia, Cocordel și Lunca, având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
Lunca, având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași iar în 1964, satul Sperieți a primit denumirea de "Poienile". În 1968, a trecut la județul Iași, având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Grajduri sunt incluse în lista
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]