5,954 matches
-
după cum au arătat exemplele din discuția despre "efectul Rambo". Imaginile paleosimbolice de femei violente și posesive, precum figurile vampirice din Fatal Attraction sau Basic Instinct pe care le voi discuta în cele ce urmează, sau femeile monstruoase din filmele de groază pot determina apariția unui sentiment de teamă față de femei. Tot astfel, pornografia sau scenele în care femeile sînt degradate, brutalizate sau mutilate pot determina acte de violență împotriva femeilor. Cultura media produce imagini și scene cu efect puternic de identificare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru a explica diferite curente istorice, conflicte, posibilități și anxietăți ale epocii contemporane 1. Concepția mea cu privire la studiile culturale contextuale și ideea de critică de diagnoză vor fi ilustrate în acest capitol mai întîi prin studiul asupra unor filme de groază și unor povești care exprimă anxietățile sociale ale indivizilor aparținînd clasei muncitoare și clasei de mijloc într-o perioadă de nesiguranță economică atît în Statele Unite, cît și în întreaga lume. În capitolul al doilea, am adus în discuție modul în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale pot folosi metodele specifice pentru a analiza evenimentele, discursurile și curentele sociale la toate nivelele, propunîndu-și să definească atît evenimentele și orientările politice ale momentului, cît și structura vieții cotidiene. Voi demonstra că pelicula Poltergeist și alte filme de groază exprimă spaima provocată de o mișcare decadentă apărută în epoca prezentă și construiesc alegorii ale anxietății sociale cu privire la pierderea locului de muncă, a căminului, a familiei. Voi aduce apoi în discuție situația actuală a tineretului prin analiza filmului Slacker și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
situației indivizilor din diferitele clase și grupuri sociale, a tineretului între altele. Ca urmare, fantezia și divertismentul pot reprezenta vehicule ale unor diagnoze extrem de serioase asupra erei contemporane, pe care studiile culturale trebuie să le analizeze și interpreteze. Filme de groază și diferende de sex și clasă în epoca lui Reagan și Bush În ultimele două decenii, genul filmelor de groază cu tentă ocultă a reprezentat unul din cele mai de succes genuri cinematografice de la Hollywood 3. Filmele de groază s-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale unor diagnoze extrem de serioase asupra erei contemporane, pe care studiile culturale trebuie să le analizeze și interpreteze. Filme de groază și diferende de sex și clasă în epoca lui Reagan și Bush În ultimele două decenii, genul filmelor de groază cu tentă ocultă a reprezentat unul din cele mai de succes genuri cinematografice de la Hollywood 3. Filmele de groază s-au bazat în mod tradițional pe temerile universale, primordiale (cum ar fi teama de moarte, de bătrînețe, de decrepitudine, de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de groază și diferende de sex și clasă în epoca lui Reagan și Bush În ultimele două decenii, genul filmelor de groază cu tentă ocultă a reprezentat unul din cele mai de succes genuri cinematografice de la Hollywood 3. Filmele de groază s-au bazat în mod tradițional pe temerile universale, primordiale (cum ar fi teama de moarte, de bătrînețe, de decrepitudine, de violență, sexualitate etc.). În orice caz, cele mai interesante filme de groază contemporane (Exorcistul, The Texas Chainsaw Massacre, Carrie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
genuri cinematografice de la Hollywood 3. Filmele de groază s-au bazat în mod tradițional pe temerile universale, primordiale (cum ar fi teama de moarte, de bătrînețe, de decrepitudine, de violență, sexualitate etc.). În orice caz, cele mai interesante filme de groază contemporane (Exorcistul, The Texas Chainsaw Massacre, Carrie, Alien, Shining etc.) au prezentat, adesea într-o formă alegorică și simbolică, atît temerile universale, cît și anxietățile și ostilitățile cele mai profunde ale societății americane contemporane. În subtextul acestor filme se află
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și culturale, de o frecvență a îmbolnăvirilor de cancer care atinge nivelul s-ar putea spune unei epidemii, de bolile industriale, de SIDA, de instabilitate politică și, mai ales, teama în fața anihilării nucleare. Marea varietate și popularitate a filmelor de groază hollywoodiene apărute după 1970 sugerează faptul că există multe probleme în societatea americană; o analiză a acestor filme poate aduce într-o oarecare măsură lumină în privința surselor angoaselor contemporane. Anii '80 au reprezentat și epoca președinților Reagan și Bush; în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
claselor superioare. Clasa muncitoare era prezentată ca o amenințare la adresa modului de viață al clasei de mijloc și, după cum voi încerca să dovedesc în cele ce urmează, era adesea prezentată într-o manieră negativă în genuri cinematografice precum filmul de groază. O privire generală asupra filmelor de groază atestă o revenire a elementului ocult în societatea contemporană, fapt ce sugerează că individul nu mai simte că deține controlul asupra vieții de zi cu zi. Cînd individul simte acest lucru considerînd că
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o amenințare la adresa modului de viață al clasei de mijloc și, după cum voi încerca să dovedesc în cele ce urmează, era adesea prezentată într-o manieră negativă în genuri cinematografice precum filmul de groază. O privire generală asupra filmelor de groază atestă o revenire a elementului ocult în societatea contemporană, fapt ce sugerează că individul nu mai simte că deține controlul asupra vieții de zi cu zi. Cînd individul simte acest lucru considerînd că existența îi este controlată de forțe aflate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
orientare ideologică eficace, care contribuie la explicarea unor circumstanțe neplăcute sau de neînțeles prin apelul la mitologiile religioase sau supranaturale. În timpul crizei din societatea germană, după Primul Război Mondial, de exemplu, s-a putut remarca o proliferare a filmelor de groază; în America, primul val de astfel de filme a apărut în timpul crizei economice din '30. După explozia bombei atomice, declanșarea războiului rece și a cursei înarmărilor, s-a înregistrat un nou val de filme de groază și despre fenomene oculte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
proliferare a filmelor de groază; în America, primul val de astfel de filme a apărut în timpul crizei economice din '30. După explozia bombei atomice, declanșarea războiului rece și a cursei înarmărilor, s-a înregistrat un nou val de filme de groază și despre fenomene oculte în care apăreau imagini ale unor animale și ale unor ființe umane mutante sau imagini ale unui holocaust apocaliptic. De-a lungul anilor, cultura media a acumulat un tezaur reprezentativ de astfel de imagini, iar în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formă de exprimare simbolică, formă ce a servit adesea ca vehicul pentru anumite ideologii reacționare în filmul contemporan (trilogia Exorcistul, trilogia Prevestirea (The Omen) și o multitudine de filme cu monștri, demoni, cu oameni posedați și altele). În vreme ce filmele de groază de nuanță conservatoare oferă fantezii liniștitoare în care autoritățile și instituțiile existente au capacitatea de a elimina răul, multe din filmele de groază contemporane nu mai oferă această asigurare că forțe ale răului în varianta lor universală sau cu o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Omen) și o multitudine de filme cu monștri, demoni, cu oameni posedați și altele). În vreme ce filmele de groază de nuanță conservatoare oferă fantezii liniștitoare în care autoritățile și instituțiile existente au capacitatea de a elimina răul, multe din filmele de groază contemporane nu mai oferă această asigurare că forțe ale răului în varianta lor universală sau cu o anumită specificitate istorică pot fi controlate sau suprimate. În schimb, aceste filme revelează o societate aflată în plină criză, o societate în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rasă, sex și clasă în societatea contemporană. Voi da o interpretare alegorică acestor filme, întrucît ele dau glas unor temeri adînc înrădăcinate ce sînt explorate mai degrabă în acest tip de filme decît în cele de tip realist. Filmele de groază pot fi considerate un gen reacționar întrucît ele plasează vina pentru fenomenul de dezintegrare socială și pentru o viață scăpată de sub controlul rațiunii asupra forțelor oculte, deturnînd astfel atenția de la sursele reale ale problemelor sociale. Aceste filme oferă însă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de sub controlul rațiunii asupra forțelor oculte, deturnînd astfel atenția de la sursele reale ale problemelor sociale. Aceste filme oferă însă și oportunitatea unei critici radicale prin prezentarea suferinței și a oprimării drept produse ale unor instituții care trebuie reformulate. Filmele de groază ale anilor '70, de exemplu, prezentau familii în care apăreau tot felul de monștri; aceasta poate fi considerată o critică socială, exprimarea în limbaj cinematografic a criticilor aduse familiei în cadrul mișcărilor politice din anii '60. Filme precum The Texas Chainsaw
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentate familii decente atacate de monștri; asemenea filme funcționează drept o pledoarie ideologică în favoarea familiei tipice clasei de mijloc care codifică în limbaj cinematografic discursurile conservatoare ale anilor '80. Cu toate acestea, o interpretare diagnostică arată că și filmele de groază de orientare conservatoare dezvăluie anxietățile contemporane legate de familie, de regres, de sărăcie într-o economie nesigură și o ordine socială care se deteriorează tot mai mult. În interpretările ce vor urma, voi aduce în discuție filmele din seria Poltergeist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tot mai mult. În interpretările ce vor urma, voi aduce în discuție filmele din seria Poltergeist ca fiind indicatori ai anxietății și dezintegrării sociale în societatea americană contemporană. Poltergeist și anxietatea socială Apărut printre primele în cadrul valului de filme de groază și despre fenomene oculte, Poltergeist (1982) regizat de Tobe Hooper și avîndu-l ca producător și co-autor pe Steven Spielberg 6, prezintă un interes deosebit întrucît exprimă spaimele subiacente ale noii clase de mijloc în perioada mandatului Reagan. Împreună cu filmul lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
declarații de dragoste și dovezi ale strînselor legături de familie. În special mama apare ca centrul moral și fizic al familiei și se dovedește gata să-și riște viața pentru copiii ei, păstrîndu-și întotdeauna curajul în fața adversităților. Spre deosebire de filmele de groază tipice, în care personajele provoacă dezastrul din greșeală, în Poltergeist, personajele acționează rațional, sînt cooperante și curajoase. Tatăl se duce la Stanford și convoacă un grup de parapsihologi, care vin să investigheze fenomenele; aceștia recurg, la rîndul lor, la serviciile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
film în manipularea publicului: spectatorii se pot ușor identifica cu această familie foarte obișnuită, aparținînd păturii mijlocii, aflată într-o casă care le dă mereu de lucru și pe care, în final, o pierd. Aceasta este, de fapt, povestea de groază pentru toți posibilii proprietari, dintre care mulți și-au pierdut realmente locuințele în epoca lui Reagan și Bush. Orizontul social al filmului Poltergeist este, așadar, pierderea locuinței și dezmembrarea familiei într-o perioadă de insecuritate economică și fragmentare socială în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decizii a companiei imobiliare (la care este angajat și tatăl) de a-și realiza proiectul de construcție pe terenul unui cimitir, îndepărtînd pietrele funerare fără a lua însă și corpurile. În scene cu cadavre vii, ce amintesc de filme de groază clasice precum The Night of the Living Dead, cadavrele se ridică din morminte și terorizează cartierul de locuințe. Pelicula se adresează, așadar, temerilor că agenții de îmbunătățiri funciare vor distruge mediul și vor tulbura delicatul echilibru ecologic o altă spaimă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dojenește blînd pe acest muncitor ce pare amenințător și pe care îl numește "Bluto" (un nume ciudat, provenit după toate aparențele de la personajul amenințător din Popeye); un nume însușit și de personajul John Belushi din filmul Casa animalelor. Filmele de groază scot, așadar, la iveală teama de celălalt și trasează linii de demarcație între normalitate și anormalitate, între bine și rău. Calitatea de "bun" se traduce prin apartenența la normalitatea familiei din clasa de mijloc, iar "celălalt" reprezintă clasa muncitoare sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sexualității adolescenților, filmul adoptă o poziție liberală față de această problemă, o atitudine îngăduitoare de toleranță și acceptare 12. Poltergeist expune, așadar, teama primordială de decădere fizică și de moarte, dar și angoasele mai specifice ale epocii prezente. Toate filmele de groază speculează sentimentul de anxietate provocat de schimbările rapide în urma cărora acesta devine imposibil de controlat și fie se reproduce și suferă mutații într-un ritm foarte rapid, fie se dezintegrează și se descompune cu o rapiditate și intensitate înspăimîntătoare. Filmele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sentimentul de anxietate provocat de schimbările rapide în urma cărora acesta devine imposibil de controlat și fie se reproduce și suferă mutații într-un ritm foarte rapid, fie se dezintegrează și se descompune cu o rapiditate și intensitate înspăimîntătoare. Filmele de groază prezintă imagini terifiante ale unei vieți scăpate de sub control și manipulează teama individului de boală, de decădere fizică și de moarte. O secvență remarcabilă din film prezintă în mod alegoric o versiune contemporană a spaimei universale de mutații fiziologice: teama
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mod alegoric o versiune contemporană a spaimei universale de mutații fiziologice: teama de cancer într-o epocă în care unul din patru oameni cad pradă acestei boli și unul din cinci va muri din cauza ei. Multe dintre filmele de groază contemporane speculează tocmai această teamă, prezentînd corpuri care se degradează rapid, descompunîndu-se și suferind transformări aberante. Frecvența cu care apar aceste imagini ale mutațiilor fizice în peliculele mai recente, după părerea mea, reprezintă, în mod simbolic, cancerul în evoluția sa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]