6,132 matches
-
aleg servitorii? 7 Ninsoarea încetase când Vitellius coborî în curte, escortat de gărzile lui de corp. Urcă repede în lectică, după ce dădu în șoaptă un ordin comandantului gărzii. Mai târziu, cu chipul pe jumătate ascuns de mantie, intra într-un han, departe de zidurile orașului și aproape de Rhenus, la marginea pădurii. Hanul era pustiu. Mirosul de carne prăjită plutea în aer. Apăru hangiul, care făcu mai multe plecăciuni - îl recunoscuse imediat pe guvernator în omul care înainta șchiopătând, lacom de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de gărzile lui de corp. Urcă repede în lectică, după ce dădu în șoaptă un ordin comandantului gărzii. Mai târziu, cu chipul pe jumătate ascuns de mantie, intra într-un han, departe de zidurile orașului și aproape de Rhenus, la marginea pădurii. Hanul era pustiu. Mirosul de carne prăjită plutea în aer. Apăru hangiul, care făcu mai multe plecăciuni - îl recunoscuse imediat pe guvernator în omul care înainta șchiopătând, lacom de mâncare și de informații. Vitellius îl îndepărtă cu mâna pe hangiu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
zise Vitellius cu gura plină. Cel puțin așa sper, pentru binele tău, adăugă pe un ton amenințător. — Știu doar că, de când gladiatorul tău a reușit să scape de oamenii tăi, i-am pierdut urma. Nici unul dintre călătorii care trag la hanul meu n-a putut să-mi spună ceva despre el. Un vânzător de oale s-a informat într-un sat aflat foarte departe de aici, unde se pare că locuiește fratele lui... Însă gladiatorul tău nu a fost văzut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
personalități politice și scriitori.ʺ Ziarul „Curentulʺ din 12 ianuarie 1931 îi și nomi naliza pe unii din cei prezenți la sărbătorire: Ion Petrovici, Gr. Trancu - Iași, D.R.Ionițescu, Gr.Gafenco, foști minișt ri, colegul senator I Pizant, sculptorul O.Han, scriitorii Ion Minulescu, G. Tutoveanu, Scarlat Froda, Sergiu Dan, Martini , reprezentantul Ștefani și ai ziarului „Corierre de la Serraʺ, dnii Georgescu - Bârlad, deputat Al.Radian, Gussi, nominalizân d și pe cei care, la șampanie, „au ridicat toasturi și au vorbit despre
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
soldații de pază nu știa u „nici scrie, nici ceti”, trebuiră să aștepte până se sculă func țion arul, adică până „aproape de răsăritul soarelui.” Așa că, pe la 5 după amiază ajunseră la Bârlad, cinci poște depărtare de Focșani. Găzduiră la un han confortabil. „Orașul, ca mai toate târgurile moldovenești, este așezat pe o câmpie întinsă. Are zece mii locuitori. Biserica principală este descrisă ca având trei turle, acoperită cu tinichea și cu cruci foarte frumoase. Fiind duminică, dimineața o petrecu ră a casă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care le sărutară în semn de venerațiune.. Ni se spune că oaspeții au plecat din Bârlad a doua zi dimineață, după ce au cumpărat de la hangiu o icoană reprezentând pe Christos pe cruce, înconjurat de draci. Pe drum, la un alt han, văd o altă icoană, a Maicii Domnului, cu rama pli nă de candele. Dincolo de oraș, lângă un lac mic, un stâlp îl reprezenta pe Sf. Petru cu cheile. Mori de vânt și fântâni de piatră, după moda turcească. La amiază
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
icoană, a Maicii Domnului, cu rama pli nă de candele. Dincolo de oraș, lângă un lac mic, un stâlp îl reprezenta pe Sf. Petru cu cheile. Mori de vânt și fântâni de piatră, după moda turcească. La amiază ajung la alt han: Tatomirești. Pentru că erau în misiune, stau de vorbă cu evreii în trecere. Pe unul îl lecuiesc, zic. Cu altul discută despre Biblie și Talmud. „Cu cât înaintăm, cu atât priveliștea devenea mai int eres antă. Înainte de a ajunge la Vaslui
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Talmud. „Cu cât înaintăm, cu atât priveliștea devenea mai int eres antă. Înainte de a ajunge la Vaslui, o minunată vale deschisă, cu livezi pe dealurile-i împădurite. Noaptea târziu au ajuns la Vaslui. Abia au gă sit adăpost la un han plin de evrei, aflați în drum spre Iași , pentru serbarea Ispășirii. Pe la 2 noaptea plecară din Vaslui spr e Iași. Peisajul le devine încântător, dimineața. „O vale închisă între dealuri acoperite cu păduri și livezi de pomi - aluni, meri, pruni
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
verdeață...” Intrară în Iași către apusul soarelui. Pe str ăzi lungi, pline de meseriași, cu case mai sărăcăcioase decât la B ucurești. Evreii tocmai se pregăteau să meargă la sinagogi. Mulți erau chiar în drum. Coborâră în grabă la un han. Vroiau să meargă și ei la serbarea zilei de Ispășire. Au mers însă mai întâi la casa consulului englez Gardner. I a primit cu „multă b unătate” și lea găsit găzduire la hotel „St.Petersburg”. Stabiliment mare ținut de un
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
auzit vreodată vreun copil spunînd cu ochii sclipitori „eroul meu e Bach, Joyce sau Van Gogh sau Da Vinci?”, nu, cum o să fie Bach erou, că nu trăgea cu flinta, toți răspund fără să clipească Alexandru cel Mare, Hannibal, Gingis Han, Iulius Cezar, Napoleon, nu mai lipsește decît Stalin, că l-a bătut pe Hitler. Oskar se mulțumește să primească semnalele lumii și să le trimită Înapoi interpretîndu-le la toba de tinichea. Primul geam pe care-l sparge cu glasul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cînd eroul penetrează prin zid. Apoi personajul se plimbă Împreună cu naratorul, se uită la televizor, Îl latră cîinii (animalele au o atitudine ambivalentă În privința lui), merg amîndoi la cinema. În fiecare zi din cele șapte pe care le petrece la han, DJ Își povestește ziua echivalentă din săptămîna trecută. (Trăsături personaj: orfan, a pierdut pe cineva drag, nu mai știe pe cine. Tăcut. Are un teribil efect asupra tuturor, care vor să-i Îndeplinească orice dorință pe loc, dar și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fluturii și gîndăceii care după ziua de luni Începuseră să-l Îndrăgească, acum Își schimbă comportamentul. Don Juan vrea un walkmen. Apare mașina valetului (un vechi model rusesc). Vorbește șoferul. Monolog de o spectaculoasă stupiditate. Drept urmare, Port Royal e asediat. Hanul este Înconjurat de cele 6 sau 7 femei Îmbrăcate-n alb (unele au venit cu parașuta). Descriere castani, stejari, puf de plopi. RÎndunele. DJ fiind loialitatea În persoană, povestirea se oprește aici, deși „povestea lui nu poate avea vreun sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aflând că am plecat de o zi și nu m-am întors, va spune aceasta inginerului. Aș fi vrut ca Sen să creadă că am murit, să reflecteze puțin asupra celor ce făcuse. În acea zi am mâncat într-un han din apropiere de Ranaghat. Am mâncat orez cu carri și pește fiert, și am mâncat cu mâna, ca un indian, spre uimirea și încîntarea celorlalți comeseni, care mă auziseră, de altfel, vorbind o elegantă bengali. Numai înfățișarea mea le dădea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
facem un plan, Îi spuse Nick Adams. Se uită În susul și-n josul străzii, apoi la cerul pe care treceau norii Înalți și albi de după-amiază și la șepcile albe de pe lac. — Eu aș lua-o prin pădure pînĂ la hanul Ăla de după promontoriu, și acolo să vînd păstrăvii. I-a cerut pînĂ diseară, la cină. În vremurile astea, la cină se mănÎncă mai mult păstrăv decît pui. Nu știu de ce. PĂstrăvii arată bine. Le-am scos măruntaiele și i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de unde-ai făcut rost de ele? Nick se așezase și soră-sa Îi stătea pe genunchi, Îi prinsese gîtul În brațe și-și freca părul proaspăt tuns de obrazul lui. — De la Regina TÎrfelor. Și știi cum Îi zice cîrciumii? — Nu. — Hanul și antrepozitul „Regala Monedă de Zece Dolari din Aur“. — PĂi și ce făceai tu acolo? — Eram asistenta unei tîrfe. — Și ce face asistenta unei tîrfe? — O, Îi ține trena cînd merge și-i deschide ușa la trăsură și o conduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de cuvinte intraductibil. În engleză, men Înseamnă și „oameni“ și „bărbați“. . Companie care se ocupă cu vînzarea mașinilor second-hand. . În engleză cuvîntul pentru noi este we, a cărui pronunție repetată seamănĂ cu sonoritatea unui guițat . Minunat (În germ. În orig.) . Han se pronunță ca și hen, care Înseamnă găină, iar cock Înseamnă cocoș FILENAME \p D:\POLIROM\2008\Noaptea tot.doc PAGE 248
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
că urcau dealul Țicăului cu gânduri curate și dor de viață... Da’ cine n-are dor de viață, dragă ieșene? Da. Dar ei o trăiau altfel... Nu mi-ai răspuns totuși încotro puteau să se îndrepte. Apoi urcau cred spre Hanul lui Topor, care a dăinuit - colea pe Sărărie - până prin 1982. L-au dărâmat edilii târgului - pentru că asta știm să facem noi cel mai bine - spunând că îi zăhăia când au pornit la modernizarea uliții Sărăriei. Întotdeaua s-au găsit motive
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din lungul șir de distrugeri ale vestigiilor acestui oraș prea încărcat cândva cu aduceri aminte. Uite că m-am apucat să scormonesc tocmai acolo unde doare, dragă ieșene. Mai degrabă spune-mi cam ce crezi că făceau ei acolo la han? Odată ajunși la han, cei doi buni și nedespărțiți prieteni se aciuau într-un cotlon liniștit și în fața unei ulcele cu vin sporovăiau uitați de lume, până hăt, târziu, când luna plină și îmbujorată se arăta deasupra mănăstirii Aroneanului sau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
distrugeri ale vestigiilor acestui oraș prea încărcat cândva cu aduceri aminte. Uite că m-am apucat să scormonesc tocmai acolo unde doare, dragă ieșene. Mai degrabă spune-mi cam ce crezi că făceau ei acolo la han? Odată ajunși la han, cei doi buni și nedespărțiți prieteni se aciuau într-un cotlon liniștit și în fața unei ulcele cu vin sporovăiau uitați de lume, până hăt, târziu, când luna plină și îmbujorată se arăta deasupra mănăstirii Aroneanului sau, cum i s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unor boieri satele pe care le-a luat „pentru hainire” de la Vasile Ceaurul, fost mare stolnic, despre care am vorbit. Acum e limpede, ieșene? -Ca lumina zilei. Dar să nu ne lăsăm luați de valurile istoriei și să revenim la Hanul lui Topor, unde moș Creangă și Mihai Eminescu sporovăiau cum numai ei știau... Ascultă numai cum numește un asemenea loc meșterul metaforei, Ionel Teodoreanu, în cartea sa „Masa umbrelor”: „Crâșmă cu zid adânc, ferestre zăbrelite, păreți afumați și plafon boltit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Fii mai limpede. Împotriva celor învățate la școală, că Eminescu ar fi scris această poezie inspirat de dealul Șorogarilor privit din cerdacul Bojdeucii lui Creangă, eu mă ridic și spun că poetul a gândit această poezie stând în foișorul fostului „Han din Bucium”, la poarta căruia ne aflăm. În vremea lui Eminescu, casa aparținea profesorului universitar Constantin V. Ionescu, prieten și coleg cu Ștefan Micle, care îl vizita împreună cu Veronica, fiind însoțiți uneori și de Eminescu. Noaptea și-o petrecea aciuat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mare dreptate avea: „Către Rai mai scurtă cale Alta nu găsești mai bună, Vino drept la Trei Sarmale Și-o să meargă totul strună”. Cu alte cuvinte, bați șaua să priceapă iapa. După umila mea părere, însă o vizită la renumitul han se cuvine a fi făcută când suntem odihniți și nu acum când sufletele noastre se mai țin în două ațe. Drept să-ți spun, dragă ieșene, parcă ai dreptate. Da’ de unde până unde crezi tu că mi-ar fi atât
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pe lângă Plopii fără soț... Aha! Acuma cam știu unde bați. Apoi plopii nu-s departe de “un loc al pierzaniei” bine știut - dacă mă pot exprima așa. Dacă tot ai pomenit de acel “loc al pierzaniei”, care poartă numele de “Hanul Trei Sarmale”, atunci spune-mi ceva despre el, fiindcă numele acesta nu a venit așa peste noapte. Întrebarea-i de unde s-o încep? Începe-o cu începutul și ai să vezi cât de ușor va fi. Întâi aș aminti că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și luminoasă să fie taman în locul unde se întrolocau două drumuri însemnate. Cel ce venea dinspre Țara de Jos, prin Vaslui, cu cel ce curgea de la ctitoria domnească a Bârnovei. Un loc mai potrivit și mai frumos pentru așezarea unui han nici că se putea găsi. Pe aici treceau chervanele încărcate cu mărfuri aduse din porturile Brăilei și Galaților. Pe aici treceau poștalioanele, apoi cotiugaragiii care cărau lemne sau piatră spre târg, și nu în ultimul rând ctitorii Bârnovei cu suita
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
îndreptau spre scaunul Moldovei... Treaba era cu schepsis. Voievozii se opreau aici, trimiteau iscoade în Iași să vadă ce făină se macină pe acolo și să cheme anumiți boieri de taină... Cine mai știe câte nume o fi purtat acest han de-a lungul timpului? La o vreme s-a chemat “Hanul Armenesc”. Asta o aflăm din niște documente ale Bisericii Armenești din Iași, care spun că prin anii 1675-1680 în fața parohului acestei biserici au ajuns doi negustori armeni care se
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]