6,717 matches
-
de 9 zile se reduce la o cantitate suficientă pentru parcurgerea a 20 km. Mazda a echipat modelul său RX-8 cu motor Wankel (piston rotativ) ce funcționează cu combustibil hibrid benzină sau hidrogen dezvoltând 184 kW (255 hp). Avantajele utilizării hidrogenului la motoarele cu ardere internă: Pilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimică ce produc energiei electrică utilizând drept combustibil hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză, iar ca oxidant oxigen, clor, bioxid de clor, peroxid de hidrogen etc. Tensiunea la
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
motor Wankel (piston rotativ) ce funcționează cu combustibil hibrid benzină sau hidrogen dezvoltând 184 kW (255 hp). Avantajele utilizării hidrogenului la motoarele cu ardere internă: Pilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimică ce produc energiei electrică utilizând drept combustibil hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză, iar ca oxidant oxigen, clor, bioxid de clor, peroxid de hidrogen etc. Tensiunea la bornele pilei de combustie cu hidrogen, teoretic, este de 1,23V dar practic se atinge 0,5-1V din care motiv sunt
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
hp). Avantajele utilizării hidrogenului la motoarele cu ardere internă: Pilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimică ce produc energiei electrică utilizând drept combustibil hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză, iar ca oxidant oxigen, clor, bioxid de clor, peroxid de hidrogen etc. Tensiunea la bornele pilei de combustie cu hidrogen, teoretic, este de 1,23V dar practic se atinge 0,5-1V din care motiv sunt legate în serie și paralel în grupuri de obicei mai mari de 45 pile. Randamentul ajunge
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
Pilele de combustie sunt dispozitive de conversie electrochimică ce produc energiei electrică utilizând drept combustibil hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză, iar ca oxidant oxigen, clor, bioxid de clor, peroxid de hidrogen etc. Tensiunea la bornele pilei de combustie cu hidrogen, teoretic, este de 1,23V dar practic se atinge 0,5-1V din care motiv sunt legate în serie și paralel în grupuri de obicei mai mari de 45 pile. Randamentul ajunge până la de 72% pe celulă (62% pe sistem) în funcție de
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
sistem) în funcție de tip, energia netransformată în current electric este disipată sub formă de căldură. Pilele de combustie se utilizează în: Ca sursă de energie electrică sub formă de pilă de combustie miniaturală poate înlocui acumulatoarele în aparatele portabile. Tehnologia stocării hidrogenului în cantități mici nu este pusă la punct. Pilele de combustie pot fi utilizate pentru generarea de curent electric, iar căldura disipată (până la 50% din energia ânmagazinată în hidrogen) pentru încălzire și prepararea apei calde. În proiectul JET cu ajutorul camerei
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
de combustie miniaturală poate înlocui acumulatoarele în aparatele portabile. Tehnologia stocării hidrogenului în cantități mici nu este pusă la punct. Pilele de combustie pot fi utilizate pentru generarea de curent electric, iar căldura disipată (până la 50% din energia ânmagazinată în hidrogen) pentru încălzire și prepararea apei calde. În proiectul JET cu ajutorul camerei toroidale Tokamak s-a realizat la 9 noiembrie 1991 prima reacție de fuziune cu un amestec de 86:14 deuterium-tritium, iar în anul 1998 s-a atins un Q
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
de 500 secunde arzând un amestec de circa 0.5g D + T în spațiul de ~840 m3 al camerei reactorului. Primele rezultate sunt așteptate pentru anul 2016. Continuare acestui proiect în caz de success va fi un reactor de 3000-4000MW Hidrogenul poate reacționa cu oxizii metalelor preluând oxigenul din aceștia. Va rezulta apă și metalul al cărui oxid a intrat în reacție. Acest procedeu este utilizat în industria metalurgică pentru a obține metale cu o puritate mai ridicată. În procedeul Haber-Bosch
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
rezulta apă și metalul al cărui oxid a intrat în reacție. Acest procedeu este utilizat în industria metalurgică pentru a obține metale cu o puritate mai ridicată. În procedeul Haber-Bosch din gaz metan, prin reformare în trei faze, se obține hidrogen care mai apoi reacționează cu azotul din aer la o presiune de 300 bar și o temperatură de 450°C. Rezultă amoniac utilizat la fabricarea îngrășămintelor și explozivilor. Datorită temperaturii și presiunii mari, fabricarea amoniacului necesită un consum de energie
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
amoniacului necesită un consum de energie ce reprezintă 1,1% din producția mondială. Există două procedee mai cunoscute în care prin hidrogenarea cărbunelui se obțin hidrocarburi: Din cărbune amestecat cu ulei greu la 300bar și 450-500 °C, cu adăugare de hidrogen, în cuptoare speciale rezultă uleiuri grele, medii și benzină. Din gazul de sinteză (CO/H) în prezența catalizatorului de cobalt sau fier la 20 - 40 bar și 200°C - 350°C rezultă uleiuri și benzină. Aceste procedee devin competitive la
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
parte din combustibil este asigurat pe această cale. La fel în SUA și China există astfel de instalații. Aceste procedee contribuie intens la emisia de CO. Prin hidrogenare, în uleiurile vegetale, se saturează legăturile duble din moleculele acizilor grași cu hidrogen. Procesul are loc în prezența catalizatorului din nichel la 120-180 °C și o presiune de 6-7bar. Moleculele rezultate au un punct de topire mai înalt și ca urmare produsul rezultat (margarina) devine consistentă la temperatura camerei. Prin hidrogenare materialele sintetice
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
produsul rezultat (margarina) devine consistentă la temperatura camerei. Prin hidrogenare materialele sintetice se sparg în componente mai mici rezultând produse gazoase și lichide uleioase. În acest scop materialele sintetice se mărunțesc, se spală și la 500 °C, sub presiune, cu ajutorul hidrogenului vor fi transformate. Gazele rezultate vor putea fi utilizate ca și combustibil, cu mențiunea că vor rezulta mai puține reziduuri toxice decât în cazul arderii directe a deșeurilor. Datotită capacității termice mari, hidrogenul este utilizat în centrale și instalații industriale
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
și la 500 °C, sub presiune, cu ajutorul hidrogenului vor fi transformate. Gazele rezultate vor putea fi utilizate ca și combustibil, cu mențiunea că vor rezulta mai puține reziduuri toxice decât în cazul arderii directe a deșeurilor. Datotită capacității termice mari, hidrogenul este utilizat în centrale și instalații industriale ca agent de răcire. De obicei se utilizează H în cazurile în care nu se poate apela la lichide. Avantajul capacității mari se evidențiază în cazurile când viteza de circulație a gazului se
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
ca agent de răcire. De obicei se utilizează H în cazurile în care nu se poate apela la lichide. Avantajul capacității mari se evidențiază în cazurile când viteza de circulație a gazului se cere a fi redusă sau nulă. Deoarece hidrogenul prezintă și o bună conductibilitate termică, se pot utiliza curenți de hidrogen pentru transportul căldurii în rezervoare mari. În astfel de aplicații hidrogenul apără instalațiile de supraîncălzire și mărește eficiența. Hidrogenul lichid având o capacitate termică foarte mare se poate
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
care nu se poate apela la lichide. Avantajul capacității mari se evidențiază în cazurile când viteza de circulație a gazului se cere a fi redusă sau nulă. Deoarece hidrogenul prezintă și o bună conductibilitate termică, se pot utiliza curenți de hidrogen pentru transportul căldurii în rezervoare mari. În astfel de aplicații hidrogenul apără instalațiile de supraîncălzire și mărește eficiența. Hidrogenul lichid având o capacitate termică foarte mare se poate utiliza ca agent de răcire pentru temperaturi foarte mici necesare în cazul
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
evidențiază în cazurile când viteza de circulație a gazului se cere a fi redusă sau nulă. Deoarece hidrogenul prezintă și o bună conductibilitate termică, se pot utiliza curenți de hidrogen pentru transportul căldurii în rezervoare mari. În astfel de aplicații hidrogenul apără instalațiile de supraîncălzire și mărește eficiența. Hidrogenul lichid având o capacitate termică foarte mare se poate utiliza ca agent de răcire pentru temperaturi foarte mici necesare în cazul supraconductorilor, a distilării criogenice, conservării celulelor și organelor, intervențiilor chirurgicale criogenice
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
gazului se cere a fi redusă sau nulă. Deoarece hidrogenul prezintă și o bună conductibilitate termică, se pot utiliza curenți de hidrogen pentru transportul căldurii în rezervoare mari. În astfel de aplicații hidrogenul apără instalațiile de supraîncălzire și mărește eficiența. Hidrogenul lichid având o capacitate termică foarte mare se poate utiliza ca agent de răcire pentru temperaturi foarte mici necesare în cazul supraconductorilor, a distilării criogenice, conservării celulelor și organelor, intervențiilor chirurgicale criogenice. Hidrogenul lichid poate absorbi mari cantități de căldură
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
apără instalațiile de supraîncălzire și mărește eficiența. Hidrogenul lichid având o capacitate termică foarte mare se poate utiliza ca agent de răcire pentru temperaturi foarte mici necesare în cazul supraconductorilor, a distilării criogenice, conservării celulelor și organelor, intervențiilor chirurgicale criogenice. Hidrogenul lichid poate absorbi mari cantități de căldură înainte ca să se observe o variație semnificativă de temperatură rezultând o stabilitate mare chiar și la oscilații mari ale temperaturii exterioare. Primele încercări de utilizare a hidrogenului în scufundare, ca înlocuitor al azotului
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
celulelor și organelor, intervențiilor chirurgicale criogenice. Hidrogenul lichid poate absorbi mari cantități de căldură înainte ca să se observe o variație semnificativă de temperatură rezultând o stabilitate mare chiar și la oscilații mari ale temperaturii exterioare. Primele încercări de utilizare a hidrogenului în scufundare, ca înlocuitor al azotului și heliului, au fost efectuate de Marina Militară Suedeză. În anul 1945, inginerul suedez Arne Zetterstrőm a investigat pentru prima dată posibilitățile de folosire a amestecului hidrogen-oxigen (HIDROX) în scufundare. Acesta a efectuat o
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
hidrogen-oxigen (HIDROX) în scufundare. Acesta a efectuat o scufundare la 156 m adâncime în Marea Baltică. Din păcate, Zetterstrőm moare într-un accident, pe timpul revenirii la presiunea atmosferică, datorat unei avarii la vinciul de ridicare. După acest eveniment tragic, problema utilizării hidrogenului în scufundare a rămas în suspensie mulți ani. Abia în anul 1968, francezii de la Comex S.A. reiau ideea inițiind programul HYDRA, care a culminat în anul 1992 cu experimentul uman HYDRA X la 701 m adâncime. Amestecul respirator utilizat a
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
Abia în anul 1968, francezii de la Comex S.A. reiau ideea inițiind programul HYDRA, care a culminat în anul 1992 cu experimentul uman HYDRA X la 701 m adâncime. Amestecul respirator utilizat a fost un amestec ternar numit HIDRELIOX compus din hidrogen (29%)-heliu (76%)-oxigen (0,6%). Principalele motive pentru care s-a impus ca necesară utilizarea hidrogenului în realizarea amestecurilor respiratorii destinate tehnologiilor de scufundare sunt: După numeroase experiențe pe animale, efectuate de Brauer în S.U.A., Orhagen în Suedia și
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
anul 1992 cu experimentul uman HYDRA X la 701 m adâncime. Amestecul respirator utilizat a fost un amestec ternar numit HIDRELIOX compus din hidrogen (29%)-heliu (76%)-oxigen (0,6%). Principalele motive pentru care s-a impus ca necesară utilizarea hidrogenului în realizarea amestecurilor respiratorii destinate tehnologiilor de scufundare sunt: După numeroase experiențe pe animale, efectuate de Brauer în S.U.A., Orhagen în Suedia și echipa condusă de H. G. Delauze în Franța, s-a demonstrat că hidrogenul nu este toxic. ca diluant
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
a impus ca necesară utilizarea hidrogenului în realizarea amestecurilor respiratorii destinate tehnologiilor de scufundare sunt: După numeroase experiențe pe animale, efectuate de Brauer în S.U.A., Orhagen în Suedia și echipa condusă de H. G. Delauze în Franța, s-a demonstrat că hidrogenul nu este toxic. ca diluant al oxigenului în amestecuri respiratorii are o dublă perspectivă: Hidrogenul are însă marele dezavantaj fiind violent exploziv când este amestecat cu aer în proporții ce includ prezența a 5,3% oxigen, iar în amestec cu
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
După numeroase experiențe pe animale, efectuate de Brauer în S.U.A., Orhagen în Suedia și echipa condusă de H. G. Delauze în Franța, s-a demonstrat că hidrogenul nu este toxic. ca diluant al oxigenului în amestecuri respiratorii are o dublă perspectivă: Hidrogenul are însă marele dezavantaj fiind violent exploziv când este amestecat cu aer în proporții ce includ prezența a 5,3% oxigen, iar în amestec cu peste 4% oxigen, devine în mod spontan exploziv. Pentru a se evita riscul combinației chimice
Utilizarea hidrogenului () [Corola-website/Science/308015_a_309344]
-
este considerată 1 atm = 101,325 kPa, fără a lua în considerare temperatura. Presiunea standard depinde de concentrație și de puritatea substanței: Pentru presiune se mai poate fornula: Stare standard formula 3 formula 4 formula 3 formula 6 Este valoarea pH (concentrația ionilor de hidrogen (H)) Set de norme recunoscute și aplicate la nivel internațional ce reglementează parametrii tehnici și operaționali de funcționare a sistemelor de sunet pentru avertizare și evacuare vocala în situații de urgență. Exemple: Standard EN60849; BS5839.
Standard () [Corola-website/Science/308033_a_309362]
-
meteoroizii n-au nimic de a face cu steaua, ci sunt resturi provenite de la cometa C/1861 G1 Thatcher. Clasa spectrală a Vegăi este A0V, făcând-o o stea de culoare albăstrie. Principalele elemente care fuzionează în această stea sunt hidrogenul și heliul. Vârsta Vegăi este de un miliard de ani, adică o zecime din vârsta Soarelui nostru. Când raza stelei Vega a fost măsurată cu o mare acuratețe prin intermediul unui interferometru, a rezultat o valoare neașteptat de mare, adică de
Vega () [Corola-website/Science/308074_a_309403]