7,158 matches
-
de Onoare" în grad de Cavaler. Din poziția de Șef al Marelui Stat Major l-a sfătuit pe Regele Carol ÎI să accepte Dictatul de la Viena, deoarece, desi armata era dornică să lupte, dotarea să lasă de dorit, iar numărul inamicilor era prea mare (Ungaria și URSS). După venirea lui Ion Antonescu la putere, generalul de divizie Gheorghe Mihail, considerat ca aparținând vechiului regim, a fost trecut în rezervă și i s-a stabilit domiciliul forțat la Sinaia. În divergențele dintre
Gheorghe Mihail () [Corola-website/Science/304989_a_306318]
-
mai bine primită de critici, unul dintre aceștia considerând-o „cea mai bună lucrare de felul acesta de la Mendelssohn încoace”. Asemenea aprecieri erau rare, în special după ascensiuunea lui Mahler în postul de director al Operei din Viena. Principalii săi inamici din oraș foloseau presa antisemită și conservatoare pentru a denigra aproape toate reprezentațiile lucrărilor lui Mahler; de aceea a Treia simfonie, primită bine de critici după reprezentația din Krefeld în 1902, a fost tratată de critica din Viena cu dispreț
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
nu pot străpunge liniile poloneze. Atât ofensiva sovietică, cât și contraatacul polonez au fost declanșate în același timp. În aprilie, sovieticii au cucerit orașele Grodno și Wilno, dar au fost respinși de contraofensiva poloneză. Armata poloneză s-a dovedit un inamic mult mai greu de învins decât își închipuiseră comandanții sovietici. Deși obiectivele atacului sovietic nu au fost schimbate, planurile Armatei Roșii au devenit rapid perimate, odată cu creșterea rezistenței poloneze și cu contraofensiva din aprilie. Incapabile să-și îndeplinească obiectivele, unitățile
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
de la numele zeiței. Circe era fiica lui Helios, zeul soarelui, iar mama ei fiind Perseis, o oceanidă. Era așadar sora lui Eetes, regele Colchidei, și a soției lui Minos, Pasiphae. Se spune că Circe avea puterea de a-și transforma inamicii în animale prin intermediul unor poțiuni magice. În "Odiseea" lui Homer, Circe locuia într-un palat strălucitor aflat în mijlocul unei păduri din insula Aeaea. În jurul palatului mișunau lei și lupi, victime preschimbate de farmecele ei. Când o parte din echipajul lui
Circe () [Corola-website/Science/305051_a_306380]
-
fost deseori criticat pentru impulsivitatea și avântul său uneori necugetat. Este de notorietate faptul că mareșalul era incapabil să citească o hartă și nici nu se obosea să care cu el una. Pe câmpul de bătălie era deseori observat de inamic, din cauza ținutelor sale extravagante și țipătoare, dar talentele sale de spadasin și vigilența escortei sale îl făceau dificil de capturat sau de ucis. În ceea ce privește relația sa cu Napoleon, s-a spus pe bună dreptate că Murat a fost loial atâta timp cât
Joachim Murat () [Corola-website/Science/305050_a_306379]
-
ucis. În ceea ce privește relația sa cu Napoleon, s-a spus pe bună dreptate că Murat a fost loial atâta timp cât acesta înregistra doar victorii și lipsit de loialitate în momentele cele mai grele. Dincolo de toate acestea, Murat a fost admirat atât de inamicii săi, care l-au numit "primul comandant de cavalerie al Europei", cât și de cei pe care i-a comandat. In calitatea lui de Mare Duce de Clèves și Berg, în cadrul Confederației Rinului, Murat a avut ocazia să promoveze căsătoria
Joachim Murat () [Corola-website/Science/305050_a_306379]
-
ceasuri de buzunar până la începutul secolului 20. Primii bărbați care au purtat ceasuri de mână au fost oameni militari, spre sfârșitul secolului 19, atunci când a devenit importantă sincronizarea tacticilor în timpul războiului, fără a folosi semnalizări care ar fi atras atenția inamicului dezvăluind astfel planurile. Primul ceas simplu făcut a fost cu siguranta numai un băț simplu înfipt în pământ, oameni puteau astfel să folosească "ceasul solar" pentru a vedea cum se mută umbră în jurul lui și face o umbră diferită în funcție de
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
ierni a blocadei și foametea devenit un fenomen omniprezent, în același timp „roșiii” trebuind să facă față luptelor foarte grele cu „albii”. Lenin și guvernul său aveau controlul numai asupra unei zone din Rusia centrală, încercuită din toate părțile de inamici interni sau externi foarte puternici, care interziceau accesul bolșevicilor la lumea exterioară. Chiar dacă bolșevicii ar fi dorit să-și atace vecinii apuseni, nu ar fi avut putința să o facă din motive practice evidente: nu aveau contact direct cu acești
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
un administrator. Și în anul 1929 ei puse în vînzare primii decalitri de spirt. În 1940 sovieticii au naționalizat fabrica de distilare și producere a spirtului, iar la retragere, în 1944, au pîngărit-o ca ”să nu cada averea în mîinile inamicului”. Totuși, peste un an, devenită proprietatea statului român, fabrica din Bardar, administrata de Sergiu Chendru, a fost pusă în funcțiune. Pe atunci purta denumirea ”Podgorie”, producea zilnic circa 40 dal. După reocuparea Basarabiei de Armata Roșie in 1944, fabrica de
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
grupă de mitraliere. Din toate dramele petrecute pe front, cea care m-a impresionat cel mai mult s-a petrecul la sfârșitul lunii iulie în preajma satului Mateuți. După ce în perioda 11-18 iulie 1941 regimentul nostru a dus lipte grele cu inamicul pe valea râului Răut, în zona 30 km este de Bălți, respingând toate atacurile acestuia, puternic sprijinite de artilerie și de aviație, am trecut noi la atac și am alungat inamicul spre Nistru. După trei zile de urmărire inamicul înfrânt
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
iulie 1941 regimentul nostru a dus lipte grele cu inamicul pe valea râului Răut, în zona 30 km este de Bălți, respingând toate atacurile acestuia, puternic sprijinite de artilerie și de aviație, am trecut noi la atac și am alungat inamicul spre Nistru. După trei zile de urmărire inamicul înfrânt a dispărut din fața noastră, astfel că regimentul a continuat înaintarea, cu avangarda în față, fără a mai fi în contact cu acesta. În capul regimentului, după avangardă, urma compania 1 pușcași
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
cu inamicul pe valea râului Răut, în zona 30 km este de Bălți, respingând toate atacurile acestuia, puternic sprijinite de artilerie și de aviație, am trecut noi la atac și am alungat inamicul spre Nistru. După trei zile de urmărire inamicul înfrânt a dispărut din fața noastră, astfel că regimentul a continuat înaintarea, cu avangarda în față, fără a mai fi în contact cu acesta. În capul regimentului, după avangardă, urma compania 1 pușcași care era întărită cu un pluton de mitraliere
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
ambelor flancuri ale acestei subunități s-a declanșat un foc năprasnic de arme automate care a provocat numeroase victime. Față de cele petrecute, comandantul regimentului, colonelul Mateeș, a ordonat să se încercuiască zona din apropierea localității pe unde trecuse coloana, pentru capturarea inamicului care declanșase focul. Au fost capturați peste 900 de civili, de naționalitate evrei. Din cercetările făcute a rezultat că trupele sovietice nu au permis acestor evrei să treacă la est de Nistru și le-a spus: Dacă vă trebuie Basarabia
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
care nu a putut fi pus în aplicare datorită opoziției Partidului Național la prezența în structura noii formațiuni a lui Constantin Stere, acuzat de trădare națională, deoarece în timpul primului război mondial a rămas în teritoriul ocupat și a colaborat cu inamicul . În cele din urmă, fuziunea dintre cele două partide a fost realizată în anul 1926. Congresul de aprobare a fuziunii a avut loc la 10 octombrie 1926 în sala „Amiciția” din București, moment de la care s-a constituit Partidul Național-Țărănesc
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
După lupte grele, locotenent-colonelul A. Gheorhoiu, comandantul regimentului a reușit cu oamenii săi să ajungă pe înălțimea ce domină localitatea Mărăști. Acest lucru a fost posibil deoarece 2 companii s-au desprins din corpul regimentului cu sarcina de a fixa inamicul în localitate creând astfel premizele că forțele germane să fie încercuite. Sesizând situația, inamicul a părăsit în grabă pozitile deținute în sat. Succesul acțiunii regimentului 22 infanterie a favorizat ocuparea dealului Mânăstioara de către regimentul 30 infanterie, în al carui sector
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
ajungă pe înălțimea ce domină localitatea Mărăști. Acest lucru a fost posibil deoarece 2 companii s-au desprins din corpul regimentului cu sarcina de a fixa inamicul în localitate creând astfel premizele că forțele germane să fie încercuite. Sesizând situația, inamicul a părăsit în grabă pozitile deținute în sat. Succesul acțiunii regimentului 22 infanterie a favorizat ocuparea dealului Mânăstioara de către regimentul 30 infanterie, în al carui sector datorită luptelor grele se progresa mai lent. Ajungând pe acest alinimament, divizia 3 infanterie
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
inamic și o spărtura a frontului pe o lungime de 10 km. , 2000 de prizonieri, importante capturi de armament și muniție. Despre prima zi de ofensiva arhiducele Iosif notă următoarele: „ La 11 iulie, după cea mai vie pregătire de artilerie (...), inamicul cu o superioritate de forțe de infanterie pleacă la atac pe întegul front al diviziei 218. (...) În lupta disperată, linia noastă subțiata este respinsă. Pe un teren foarte greu și sub presiunea celui mai tare foc de artilerie inamic, contraatacurile
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
greul luptelor de eliberare a localității Mărăști în prima zi și care în a doua zi a a avut nenumărate angajamente de luptă corp la corp - în colaborare cu regimentele 22 infanterie și 2 vânători au hărțuit și atacat încontinuu inamicul atingând în cursul serii localitatea Valea Sării. Datorită modului energic de acțiune a diviziei 3 infanterie inamicul nu a mai avut posibilitatea să fixeze nici o localitate cu scopul de a o transforma în punct de apărare. Concomitent cu acțiunile armatei
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
a avut nenumărate angajamente de luptă corp la corp - în colaborare cu regimentele 22 infanterie și 2 vânători au hărțuit și atacat încontinuu inamicul atingând în cursul serii localitatea Valea Sării. Datorită modului energic de acțiune a diviziei 3 infanterie inamicul nu a mai avut posibilitatea să fixeze nici o localitate cu scopul de a o transforma în punct de apărare. Concomitent cu acțiunile armatei române, diviziile 14 și 15 ruse din flancul stâng al corpului 2 armata român au atins aliniamentul
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
s-a datorat atât abilitătior tactice ale ofițerilor români , eficacității artileriei române și excelentei colaborări a acesteia cu trupele terestre, deteterminarii și tenacității în lupta a ostașilor români, dar și prețiosului ajutor dat de localnici prin furnizarea de informații despre inamic și prin călăuzirea trupelor române pe poteci de munte spre flancurile și chiar în spatele trupelor inamice. Rezultatele ofensivei pot fi sintetizate astfel: Principalele cauze ale înfrângeii de la Mărăști identificate de arhiducele Iosif și prezentate în raportul său au fost: În timpul
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
piloni mari de beton de secțiune dreptunghiulara pe care au fost amplasate 2 urne în care ardea o flacăra veșnică. Pilonii sunt împodobiți cu ample basoreliefuri de bronz care înfățișează trecerea unui țăran român peste linia frontului cu informații despre inamic și primirea unui general român făcută de locuitorii din Mărăști. Între cei doi piloni, pe un perete de beton, sunt fixate 13 plăci de marmură albă pe care sunt inscripționate numele a 900 de ostași căzuți la datorie. La subsol
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
pe Bourboni în exil. În 1820, asasinarea fiului Contelui d’Artois, Ducele de Berry, la opera din Paris de către un asasin solitar motivate politic , a lansat o polemică a politicii moderate în spațiul public. Regimul nu luase măsuri destule împotriva inamicilor. Asasinatul politic avea să ducă la schimbarea cursului politicii franceze. Această pierdere a devastat nu numai familia, ci a pus continuarea dinastiei Bourbon în pericol căci ducele Angoulême nu avea nici un copil. Parlamentul a dezbătut abolirea legii salice care a
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
împotriva cenzurării presei. Drepturile muncitorilor le sunt recunoscute și sunt create sindicate. Învățământul primar a fost laicizat în timp ce Biserica Catolică susținea restaurația monarhei. Mulți clerici, episcopi și lideri catolici susținători ai Bourbonilor au plecat în exil. Republica devenise clar un inamic al Bisericii. Din 1869, Gambetta vorbea despre separarea Bisericii de Stat. Fetele erau educate în biserica de către învățătoare și învățători din Ordine și Congregații. În anii 1880-1882 au fost adoptate o serie de legi sub mandatul premierului Jules Ferry. Învățământul
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
în politică externă, culturală și economică fiind reglementată prin tratate. După desființarea imperiului colonial, Franța s-a concentrat pe Europa, preocupându-se de dezvoltarea apărării și de consolidarea poziției sale în interiorul comunității. Tratatul franco-german din 1963 a legat strâns foștii inamici. Charles de Gaulle a respins de două ori aderarea Marii Britanii la Comunitatea Economică Europeană, temanduse că această va periclita rolul decizional al Franței în Europa. Retragerea temporară a Franței din NATO a arătat spiritul de independența al statului francez. După
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
din avangarda Diviziei 217 germane (general von Galwitz) a ocupat în după-amiaza zilei de 27 noiembrie satul Prunaru. Pentru a evita încercuirea și asigurarea retragerii forțelor spre o nouă pozitie, generalul Alexandru Referandru (comandantul Diviziei 18 Infanterie) a hotărât atacarea inamicului în zona Dragănești-Vlașca cu Brigada 43 mixtă și Regimentul 2 Roșiori. În dimineața zilei de 15/ 28 noiembrie s-au dat lupte deosebit de crâncene la marginea satului Prunaru de catre avangarda Brigăzii 43 mixte și forțele de ocupație. Profitând de lăsarea
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]