5,776 matches
-
tubului se găsește focala prin care privește observatorul, în cealaltă extremitate, o fantă. 2. Spectroscopul cu rețea difractantă (de difracție) Un spectru prin difracție este generat de o plăcuță fină pe care au fost gravate fante minuscule paralele. Când lumina incidentă lovește acestă plăcuță, ea este difractată. Se observă un curcubeu. În interiorul tubului se află o lentilă cât și o serie de trei sau cinci prisme alăturate și constituite din două tipuri diferite de sticlă care alternează în așa fel încât
Spectroscop () [Corola-website/Science/312441_a_313770]
-
este o tehnică folosită pentru a studia materia, prin bombardarea cu electroni a unei probe și observarea șablonului de interferență rezultat. Acest fenomen are loc din cauza dualității undă-particulă, conform căreia, o particulă de materie (în acest caz electronul incident) poate fi descrisă ca o undă. Din acest motiv, un electron poate fi văzut ca o undă, ca sunetul sau undele de pe suprafața apei. Această tehnică este similară cu difracția razelor X și difracția neutronilor. este cel mai adesea folosită
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
Fizică în 1937 pentru aceste experimente. Spre deosebire de alte tipuri de radiație utilizate în studiile de difracție, cum ar fi razele X și neutronii, electronii sunt particule încărcate electric și interacționează cu materia conform legii lui Coulomb. Aceasta înseamnă că electronii incidenți simt influența atât a nucleilor atomici, încărcați pozitiv, cât și a electronilor care înconjoară nucleii. Prin comparație, razele X interacționează cu distribuția spațială a electronilor de valență, iar neutronii sunt împrăștiați de nucleii atomici prin intermediul forțelor tari. În plus, momentul
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
este poziția unui atom formula 7 în celula unitate, și formula 8 este puterea de împrăștiere a atomului, numită și "factor atomic de formă". Suma este calculată peste toți atomii din celula unitate. Factorul de structură descrie felul în care o rază incidentă de electroni este împrăștiată de atomii unei celul unitare dintr-un cristal, luând în considerație puterea de împrăștiere diferită a elementelor prin intermediul termenului formula 8. Deoarece atomii sunt distribuiți spațial în celula unitate, va exista o diferență de fază când se
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
avea marginea irizată în violet și o altă poziție extremă pentru irizația în roșu. Există o poziție intermediară pentru care pata va avea suprafața minimă, în care caz vom avea o regiune de concentrare maximă a luminii albe. Dacă fasciculul incident pe lentilă este cilindric și paralel cu axa optică, pata este circulară, iara raza acesteia este luată ca măsură a aberației cromatice, purtând numele de aberație cromatică transversală principală și are expresia: unde: Pentru caracterizarea aberațiilor cromatice ale lentilelor, se
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
u1 este foarte mic atunci O'1 este proiecția gaussiană, iar O'2 se numește aberația longitudinală, iar O'1R aberația laterală a razelor cu deschiderea u2. Dacă raza cu unghiul u2 este cea de maximă aberație între toate razele incidente considerate, atunci într-un plan perpendicular pe axa O'1 există un disc de confuzie de raza O'1R, iar într-un plan paralel O'2 un altul de raza O'2R2. Între acestea este situat discul de minimă confuzie
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
acestea este situat discul de minimă confuzie. Dacă distanța obiect tinde la infinit, toate razele primite de prima componentă a sistemului sunt paralele și intersecțiile lor după trecea prin sistem, variază în funcție de distanța față de axă (perpendicularele pe axă). Dacă razele incidente din O (Fig1) sunt concurente, nu înseamnă că punctele vor fi concurente și într-un plan perpendicular în O pe axa optică. Cu o deschidere considerabilă, punctul N va fi proiectat dar cu aberații comparabile în mărime cu ON. Aceste
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
deschidere considerabilă, punctul N va fi proiectat dar cu aberații comparabile în mărime cu ON. Aceste aberații sunt evitate, conform lui Abbe, dacă condiția sinusului (sin u'1/sin u1=sin u'2/sin u2) este valabilă pentru toate razele incidente în O. Dacă distanța obiect tinde la infinit u1 și u2 sunt înlocuite cu pi și h2, înălțimea incidentă. Astfel, sin u'1/h1=sin u'2/h2. Un sistem care îndeplinește această condiție se numește aplantic. Acest cuvânt a
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
conform lui Abbe, dacă condiția sinusului (sin u'1/sin u1=sin u'2/sin u2) este valabilă pentru toate razele incidente în O. Dacă distanța obiect tinde la infinit u1 și u2 sunt înlocuite cu pi și h2, înălțimea incidentă. Astfel, sin u'1/h1=sin u'2/h2. Un sistem care îndeplinește această condiție se numește aplantic. Acest cuvânt a fost prima dată folosit de Robert Blair, profesor de astronomie la Universiatea din Edinburgh, pentru a caracteriza un acromatism
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
obținută cu o deschidere mare, mai rămâne de corectat curbarea suprafeței imagine, mai ales dacă sistemul trebuie proiectat pe o suprafață plană, ca în fotografie. În cele mai multe cazuri suprafața este concavă față de sistem. Dacă imaginea este acum destul de clară, razele incidente de la fiecare obiect întâlnindu-se într-un punct imagine de exactitate satisfăcătoare, se poate întâmpla ca imaginea să fie deformată. Această eroare constă în faptul că diferite părți ale obiectului sunt proiectate, dar mărite la diferite valori. De exemplu, mărirea
Aberație cromatică () [Corola-website/Science/309027_a_310356]
-
mai mari, și are o adâncime de penetrare mult mai mare, producând astfel imagini care sunt o bună reprezentare tridimensională a probei. În plus, există și microscoape electronice cu reflexie (MER). Ca și MET, această tehnică implică raze de electroni incidente pe o suprafață, dar în loc să folosească electronii transmiși, sau cei secundari, se detectează raza reflectată. MEST combină înalta rezoluție a MET cu funcționalitățile MES, permițând folosirea unei game de tehnici de analiză imposibil de atins cu MET convenționale.
Microscop electronic () [Corola-website/Science/310490_a_311819]
-
distanță de coastă, valurile de acest gen se numesc „brizanți". În cazul coastelor abrupte și cu adâncimi mari, precum și în cazul construcțiilor hidrotehnice, valurile se lovesc de peretele vertical al acestora și apoi se reflectă și, combinându-se cu valurile incidente dau naștere unor valuri cu amplitudine mare, a căror forță de izbire este considerabilă și a căror creastă se ridică la înălțimi mari (chiar până la 60 m). În unele sectoare, coastele sunt supuse unor distrugeri uriașe provocate de aceste valuri
Val () [Corola-website/Science/310511_a_311840]
-
bine îmi pare!" În cadrul unei fraze pot fi două sau mai multe propoziții principale coordonate între ele, sau o propoziție principală și una sau mai multe propoziții subordonate acesteia. În acest caz, propoziția principală este regentă, numită și supraordonată. Propoziția incidentă face parte dintr-o propoziție independentă sau o frază, dar nu este legată sintactic de ea. Reprezintă o comunicare marginală, vorbitorul respectiv este diferit de cel al restului (de exemplu povestitorul față de un personaj), sau este același, introducând un element
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
de atitudine, de explicație etc. Exemple: "Întâmplarea sau - dacă vrei - norocul m-a adus aici", "Ți-am adus ziarul, zise el, ca să citești și tu", "E bolnav de două zile (cel puțin așa declară familia) și nu poate veni". Propozițiile incidente sunt marcate în vorbire prin pauze și schimbarea intonației, iar în scris prin linii de pauză, virgule sau paranteze. Două propoziții coordonate au același statut una față de cealaltă, adică amândouă sunt sau principale sau subordonate față de altă propoziție sau alte
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
o parte a radiației terestre în infraroșu este reținută de atmosfera terestră. Efectul se datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi această radiație. În figura alăturată sunt prezentate fluxurile termice în atmosferă, în regim stabilizat. Din radiația solară incidentă, de 342 W/m cota de 107 W/m este reflectată de atmosferă și sol. Restul este reținut în atmosferă sau ajunge pe sol. Din totalul de 559 W/m (67 + 24 + 78 + 390) din atmosferă, 235 W/m sunt
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
energia dE este integral reflectată și reprezintă energia emisă în direcția -n în unghiul dΩ; dar la echilibru termic, distribuția energetică a radiației este aceeași dacă există oglinda sau nu, ceea ce demonstrează egalitatea anunțată. Fie acum -n direcția unei raze incidente pe oglindă și n aceea a razei reflectate. Ca mai sus, deducem că la echilibru termic, I(M,-n) = I(M,n) = I(M,n). Date fiind acum două direcții arbitrare n și n, putem alege orientarea oglinzii astfel incât
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
n) = I(M,n). Date fiind acum două direcții arbitrare n și n, putem alege orientarea oglinzii astfel incât normala n la ea să fie proporțională cu (n+n)/2 (adică astfel incât -n și n să fie direcțiile razelor incidente și reflectate). Deducem că I(M,n) = I(M,n) și deci că radiația în echilibru termic este izotropă: I(M,n) = I(M). Arătăm acum că I(M) nu depinde de fapt nici de alegerea punctului M: pentru aceast
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
Fig.2 pentru notații) Din ecuația (3) cu I independent de θ,φ deducem:<br>formula 10 ecuația (4) duce la p = 0. Radiația electromagnetică exercită o presiune asupra pereților cavității. Considerăm o porțiune dS a suprafeței (Fig.2) și radiația incidentă asupra ei din toate punctele unei hemisfere de rază r mică centrată în dS. Radiația incidentă sub unghiul θ față de normală și care traversează un element de suprafață dA al hemisferei transmite lui dS în dt o cantitate de energie
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
ecuația (4) duce la p = 0. Radiația electromagnetică exercită o presiune asupra pereților cavității. Considerăm o porțiune dS a suprafeței (Fig.2) și radiația incidentă asupra ei din toate punctele unei hemisfere de rază r mică centrată în dS. Radiația incidentă sub unghiul θ față de normală și care traversează un element de suprafață dA al hemisferei transmite lui dS în dt o cantitate de energie <br>formula 11 unde am folosit expresia elementului de suprafață dA in coordonate sferice. Componenta normală a
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
energie emisă în unitatea de timp dt în unitatea de unghi solid împrejurul direcției date de (θ,φ) și pe unitatea de lungime referitor la lungimea de undă. Absorptivitatea (puterea de absorbție) A a unei suprafețe este "fracțiunea" din energia incidentă din direcția (θ,φ) care este absorbită de suprafață: <br>formula 16 Reflectivitatea R(λ,θ,φ,T) este în mod analog "fracțiunea" din energia incidentă sub unghiul (θ,φ) care este reflectată. Cu această definiție, are loc identitatea: <br>formula 17
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
lungimea de undă. Absorptivitatea (puterea de absorbție) A a unei suprafețe este "fracțiunea" din energia incidentă din direcția (θ,φ) care este absorbită de suprafață: <br>formula 16 Reflectivitatea R(λ,θ,φ,T) este în mod analog "fracțiunea" din energia incidentă sub unghiul (θ,φ) care este reflectată. Cu această definiție, are loc identitatea: <br>formula 17 In general, suprafața poate să aibă o structură complicată, astfel incât unda incidentă nu este reflectată ca pe o oglindă, ci "împrăștiată" în mai multe
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
R(λ,θ,φ,T) este în mod analog "fracțiunea" din energia incidentă sub unghiul (θ,φ) care este reflectată. Cu această definiție, are loc identitatea: <br>formula 17 In general, suprafața poate să aibă o structură complicată, astfel incât unda incidentă nu este reflectată ca pe o oglindă, ci "împrăștiată" în mai multe direcții . În această situație este natural să se introducă un coeficient complementar de reflexie R(λ,θ,φ,T) pentru fracțiunea din energia incidentă sub "toate" unghiurile care
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
complicată, astfel incât unda incidentă nu este reflectată ca pe o oglindă, ci "împrăștiată" în mai multe direcții . În această situație este natural să se introducă un coeficient complementar de reflexie R(λ,θ,φ,T) pentru fracțiunea din energia incidentă sub "toate" unghiurile care este reflectată în direcția (θ,φ). Se poate arăta că, dacă fluxul luminos incident este izotrop, atunci R(λ,θ,φ,T) = R(λ,θ,φ,T) ; în general, aceasta nu este adevărat. Considerăm din nou
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
emisivitatea și absorbtivitatea pot avea o dependență unghiulară, aceeași însă pentru amândouă. "Emisivitatea medie" E(λ,T)poate fi obținută integrând E(λ,θ,φ,T) dupa unghiuri. Deoarece absorptivitatea este definită ca un raport între energia absorbită și cea incidentă, este natural sa se definească "absorptivitatea medie" A(λ,T) ca raportul celor doua cantități mediate după unghiuri. În general, raportul cantităților mediate nu mai satisface relația (K). O condiție suficientă pentru aceasta este ca intensitatea luminoasă incidentă să nu
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]
-
și cea incidentă, este natural sa se definească "absorptivitatea medie" A(λ,T) ca raportul celor doua cantități mediate după unghiuri. În general, raportul cantităților mediate nu mai satisface relația (K). O condiție suficientă pentru aceasta este ca intensitatea luminoasă incidentă să nu depindă de unghi. Se poate intâmpla ca funcțiile A și E să nu depindă deloc de unghiuri : o astfel de suprafață se numește "difuză" ; are loc atunci egalitatea simplificată: <br>formula 21 Dacă E(λ,θ,φ,T) = C
Legile lui Kirchhoff (radiație) () [Corola-website/Science/313168_a_314497]