5,780 matches
-
după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nocturn, frecvent în repaus; condiții de dispariție: nu dispare la nitroglicerină, ci doar la administrarea de opiacee; semne de acompaniament: paloare, transpirații, agitație psihomotorie dată de senzația morții iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, grețuri și vărsături (mai ales în infarctul inferior), stare de colaps cardiogen. La examenul fizic se constată cianoza buzelor, paloarea tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dată de senzația morții iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, grețuri și vărsături (mai ales în infarctul inferior), stare de colaps cardiogen. La examenul fizic se constată cianoza buzelor, paloarea tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv pentru se impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul la 45°, și prezentă polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă acută de insuficiență cardiacă stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut. * Palpitațiile Palpitațiile reprezintă perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se ridică suspiciunea de insuficiență cardiacă cronică; în cazul unui pacient cu pomeții roșii ce contrastează cu paliditatea restului tegumentului (frumusețe mitrală) se ridică suspiciunea de stenoză mitrală; în cazul unui pacient anxios, cu dureri exacerbate se ridică suspiciunea de infarct de miocard sau embolie pulmonară; în cazul unui pacient cu jumătatea superioară a corpului normal reprezentată și cu membrele inferioare foarte subțiri, ce contrastează, se ridică suspiciunea de coarcație de aortă. Atitudinea adoptată de pacient în timpul examinării vine de asemenea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția cu picioarele atârnând la marginea patului este adoptată de pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare; pacientul anxios, ce nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și vârfului nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală; faciesul cianotic, edemațiat este evident la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică; facies cianotic este observat la pacienții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
loc medicinei științifice. Organele principale erau: inima, ficatul, plămânii, splina și rinichii, sediu al elementelor fecundate. Acestor organe le corespund și alte reflexe fizico-psihice. Reținem, în legătură cu rinichii, că medicii chinezi recomandau reducerea cantității de sare, generatoare de edeme și de infarct. Etiopatogenia afecțiunilor neuro-psihice era diversificată iar terapeutica varia de la procedurile oculte, magice, la cele dietetice sau a calmării cu apă rece în cazul epilepsiei, pe care o considerau de cauză materială. în mileniul I al erei noastre, chinezii au început
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ei. Cunoaște tot ce s-a realizat anatomo-clinic din Antichitate, mai ales din Renaștere. Laënnec face metoda anatomo-clinică de neînlocuit, aplicând-o sistematic în toate bolile interne. Laënnec studiază detaliat bolile inimii, organelor abdominale, peritoneului, dar mai ales maladiile pulmonare: infarctul pulmonar, pleurezie, emfizem, edem pulmonar, astm, pneumonie, gangrenă, pneumotorax, ftizia. Duce mai departe rezultatele colaborării sale cu colegul Bayle, descrie semne fizice, simptome, căi de prevenire și metode de vindecare. Nosologia sa e dusă până spre detalii. Orientarea generală ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu embolie pulmonară pot prezenta unul dintre tipurile de tablou clinic descrise de West în 2007 (16):de tip sindrom confuzional (confuzie la care se asociază adesea febră inexplicabilă, wheezing, semne de insuficiență cardiacă dreaptă, aritmie inexplicabilă);dispnee cu tahipnee;infarct pulmonar (durere toracică de tip pleuritic, tuse, hemoptizie, asociată cu pleurezie și infiltrat pulmonar);IC dreaptă asociată cu dispnee și tahipnee;colaps cardiovascular cu hipotensiune arterială și sincopă. Conform meta-analizei realizate de Masotti și colaboratorii săi, cel mai frecvent simptom
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
risc pentru embolia pulmonară la vârstnici, este necesară profilaxia primară a bolii utilizând la acești pacienți la risc atât măsuri mecanice,cât și farmacologice. 32.3.6. Prognostic Embolia pulmonară este a treia cauză de deces prin afecțiuni cardiovasculare, după infarctul miocardic și bolile cerebrovasculare. Conform studiului PIOPED, mortalitatea în spital prin embolie pulmonară la pacienții cu vârsta mai mare de 65 de ani a fost de 21%, iar la un an a fost de 39% (85,86). În plus, conform
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
considera că hipertensiunea arterială nu este o boală în sine, ci o condiție patologică ce evoluează spre complicații grave, însoțite de speranță de viață scăzută, dintre care menționăm insuficiența cardiacă, cardiopatia ischemică și rupturile vasculare (ce conduc la hemoragie și infarct, cu importanță deosebită în termeni de morbiditate, complicații și mortalitate, atunci când se produc la nivel cerebral și renal). Una din metodele clasice folosite pentru inducerea experimentală a hipertensiunii arteriale, ce arată clar importanța echilibrului volemic și a implicării renale în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unei paciențe de 67 ani, găsită căzută în baie, cu suspiciunea clinică de TCC Grad I, contuzie cervicala, HTA în puseu. S-a practicat în prespital de echipajul SMURD imobilizare, monitorizare, abord venos, ECG pe care se ridică suspiciunea de infarct miocardic. S-a efectuat reevaluarea în departamentul de urgență: clinică, ECG, probe biologice, UȘ. Rezultate. Examinarea clinică în departamentul de urgență surprinde o perioadă de AEP la pacienta cu cianoza perioronazală și se încep manevrele de resuscitare. În timpul resuscitării, UȘ
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Alexandra Ioana Gligan-Istic, Marius Catalin Ilea, Adela Golea, Cristina Monica Miclăuş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1094]
-
manevrele de resuscitare. În timpul resuscitării, UȘ decelează un aspect de colaps de ventricul drept, colecție pericardica circumferențială, fără alte colecții peritoneale, pleurale. Analizele biologice au evidențiat anemie severă: 5g/dl și creșterea enzimelor de necroza miocardica. ECG-ul a relevat infarct pe inferior și de ventricul drept. S-au coroborat datele în concluzia diagnostica: infarct miocardic acut cu tamponadă cardiacă, suspiciune leziune VD, TCC grad 1 secundar, contuzie cervicala, anemie severă. Postresuscitare eficientă, cu suport inotrop și transport asistat s-a
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Alexandra Ioana Gligan-Istic, Marius Catalin Ilea, Adela Golea, Cristina Monica Miclăuş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1094]
-
colecție pericardica circumferențială, fără alte colecții peritoneale, pleurale. Analizele biologice au evidențiat anemie severă: 5g/dl și creșterea enzimelor de necroza miocardica. ECG-ul a relevat infarct pe inferior și de ventricul drept. S-au coroborat datele în concluzia diagnostica: infarct miocardic acut cu tamponadă cardiacă, suspiciune leziune VD, TCC grad 1 secundar, contuzie cervicala, anemie severă. Postresuscitare eficientă, cu suport inotrop și transport asistat s-a direcționat pacienta spre Institutul Inimii pentru terapie intervențională. Concluzii. 1.UȘ este metodă de
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Alexandra Ioana Gligan-Istic, Marius Catalin Ilea, Adela Golea, Cristina Monica Miclăuş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1094]
-
16). Principalul obiectiv al prevenției secundare a bolilor cardiovasculare la vârstnici, similar cu alte grupe de vârstă, este reprezentat de prevenirea sau întârzierea progresiei ateroscle - rozei și, implicit, a apariției unor noi evenimentelor cardiovasculare majore, ca de exemplu: angină pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), accidentul vascular cerebral (AVC) sau ischemia critică a membrelor inferioare. Prin prevenția acestor boli cardiovasculare va crește nu doar longevitatea pacienților, dar se va îmbunătăți și calitatea vieții, pacientul vârstnic putându-și desfășura activitatea zilnică și păstrându
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
-ului după 5 ani de urmărire (41). Beneficiile au fost similare indiferent de vârstă. Un alt studiu observațional de cohortă, publicat în 2010 de Gransbo și colaboratorii săi, a inclus 14.907 pacienți cu vârsta peste 80 de ani, cu infarct miocardic în antecedente. Studiul confirmă scăderea mortalității de cauză cardiovasculară sub tratament cu statine (42). Rezultate similare au fost raportate și în studiul LIPID, care a inclus 3.514 pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 65-75 de ani tratați cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
semnificativă a frecvenței cardiace și a TA în primele 24 de ore de la oprirea fumatului-. La un an de la întreruperea fumatului, incidența evenimentelor cardiovasculare ca IMA și accidentele cerebrovasculare este redusă la jumătate comparativ cu subiecții fumători (103). Reducerea incidenței infarctului miocardic după întreruperea fumatului a fost evidențiată atât la subiecții de vârstă tânără (25-49 de ani), cât și la grupele de vârstă 50-64 de ani (104). Strategiile de întrerupere a fumatului cuprind măsuri comportamentale, precum și metode farmacologice. Nu sunt disponibile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
boală cardiovas- culară, dar se recomandă noi trialuri care să confirme/infirme rezultatele disponibile (107). 8.2.7. Factorii de risc psihosociali Anxietatea. Studiul publicat de Shibeshi a arătat o prevalență de peste 40% a acestui simptom la pacienții spitalizați cu infarct miocardic, iar 15-20% dintre subiecți declară prezența anxietății și la un an de la externare. În schimb, vârstnicii au declarat un nivel mai scăzut al anxietății comparativ cu alte grupe de vârstă (108). Stresul psiho-social. S-a demonstrat că acest factor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
compozit de stres a prezentat un odds ratio de 2,67 pentru evenimentele cardiovasculare fatale, comparabil cu al factorilor de risc tradiționali. Deși acești factori de risc tradiționali au prezentat un risc relativ mai mare la subiecții tineri cu un infarct miocardic comparativ cu vârstnicii, parametrul vârstă nu a influențat valoarea prognostică negativă a stresului. Statusul socio-economic și suportul social. Statusul socio-economic reprezintă un cofac- tor important care contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, pre- cum și la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
mare comparativ cu subiecții cu un venit anual mai mare de 40.000 de dolari, independent de izolarea socială și de severitatea bolii (110) . Berkman și colaboratorii săi au realizat un studiu în care au inclus 194 de vârstnici cu infarct miocardic în antecedente, arătând că suportul emoțional anterior dezvoltării evenimentului cardiovascular major a fost cel mai important și semnificativ predictor al supraviețuirii postinfarct. La un an de urmărire, 55% dintre pacienții fără suport au decedat, comparativ cu 27% dintre cei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]