8,326 matches
-
pentru Emilia, sora Ipolitei, pe care o zăresc prin fereastra închisorii, cântând într o grădină. Arcita este eliberat, însă i se pune condiția de a părăsi Atena și a nu se mai întoarce. După un an, nesuportând depărtarea de ființa iubită, el revine deghizat, purtând acum numele Penteo, și se angajează în slujba lui Tezeu. Emilia îl recunoaște, dar păstrează tăcerea, însă când Palemone este înștiințat, cuprins de gelozie, evadează din închisoare. Se întâlnește cu Arcita, pe care îl descoperă dormind
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poem clasic. Trimiterile sale alegorice și descrierile în maniera Dulcelui Stil Nou îl aduc aproape de literatura medievală. Încă din introducere naratorul ne invită la o lectură alegorică, mărturisind că își aduce aminte cu bucurie de clipele minunate petrecute alături de femeia iubită, pe care a pierdut-o însă, pentru 727 Thomas G. Bergin, Giovanni Boccaccio: Overview, în Reference Guide to World Literature, 2nd edition, edited by Lesley Henderson, St. James Press, 1995, p. 1. (trad. n.) 728 Giovanni Boccaccio, Teseida, a cura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
9. 199 totdeauna, de aceea relatarea unor povestiri de dragoste nu poate decât să facă vie imaginea femeii adorate, care găsea delectare în ascultarea unor astfel de istorisiri. În două dintre personajele sale este drapată figura sa și a persoanei iubite, pe care o consideră inteligentă în a le identifica. În cele din urmă invocă zeița dragostei pentru a o investi din nou cu forța pasiunii pe aleasa inimii sale. O confirmare în plus că este vorba, în primul rând, despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
erau mult prea stabile, de neclintit, asemănătoare sentimentelor ei față de Arveragus, de aceea ar fi fost mai bine să renunțe la speranțele lui deșarte.838Aurel este un violator în intențiile sale, căci știe că nu va cuceri niciodată inima femeii iubite, s-ar mulțumi măcar cu trupul ei, în ciuda opoziției Dorigenei, utilizând înșelăciunea. Soțul își permite să o schimbe ca pe o marfă, iar concluzia povestirii este că lumea patriarhală are cutumele ei ce nu pot fi deturnate. Femeia acceptă în cadrul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
încadrată în tipologia donnei demonicata. Prostituția este aspru incriminată, femeile care se vând pentru bani reprezintă ținta unor atacuri puternice, trezind dezgustul celor care înainte le admirau sincer. Gulfardo, protagonist în prima povestire a zilei a opta, la cererea femeii iubite de a-și oferi plăcerile pentru două sute de florini de aur, trăiește o veritabilă transformare, o redirecționare a sentimentelor dinspre admirație spre dușmănie: „când văzu ce lacomă-i femeia pe care el o socotea o doamnă vrednică de cinste, scârbit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
e ca frunza-n vânt.” 953 Tocmai aceste trăiri contradictorii pe care personajul feminin le resimte o fac mult mai umană, mai credibilă, mai dorită de bărbații din universul ei, îndepărtând-o de prototipurile abstracte, modele de perfecțiune ale femeilor iubite în tradiția literară a vremii. Criseida este un personaj feminin care l-a impresionat decisiv pe Geoffrey Chaucer, de aceea s-a oprit asupra figurii ei într-un poem, de data acesta mult mai amplu decât cel al maestrului său
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îi aducea pe cei nobili în poziții mai mult decât umilitoare. Poemul chaucerian trebuia să fie „o tragedie a dragostei”960, eroul urmând să cadă din pasionalitatea cea mai intensă în abisul suferinței și al deznădejdii pricinuite de trădarea femeii iubite. „Povestea lui Troilus, dacă este o tragedie, reprezintă, în același timp, o tragedie a destinului și o tragedie a personajului. Poate fi amândouă în același timp deoarece pentru Chaucer natura înseamnă destin. [...] Pentru scriitorul englez și pentru contemporanii săi, natura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ceea ce nu Înseamnă că Îl prezintă pe un anume zeu, folosindu-se de tot felul de oameni, pentru indiferent ce, ci În măsura În care insul se arată util În conformitate cu talentele și cu facultățile sale spirituale ștechnai kai dynameisț. Nu-ți dai seama, iubite Diogenianus? Când vrea să-i convingă pe ahei, Atena recurge la Odiseu; când dorește să rupă Înțelegerea dintre ahei și troieni, Îl caută pe Pandaros; dacă este nevoie ca troienii să fie puși pe fugă, se adresează lui Diomedes, (B
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pentru mantică slăbesc. Este Întru câtva explicația cea mai apropiată de realitățile consemnate și de Filostrat În Viața lui Apollonios din Tyana, autor contemporan cu Eusebiu. Adelina Piatkowski Despre părăsirea oracolelortc "Despre părăsirea oracolelor" 1. (409) După o tradiție mitologică, iubite Terentius Priscus 1, (E) vulturi sau lebede, plecate de la marginile pământului pentru a ajunge la centrul lui, s-au Întâlnit la Pytho, lângă ceea ce se numește azi omphalos 2. Mai târziu Epimenide din Phaistos 3(F) a pus la Încercare
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și afinitate cu alte substanțe; B) un exemplu: bobul șkyamosț, amestecat cu purpura, sau salpetrul 1, amestecat cu șofranul, par laolaltă să sporească procesul de colorare și, așa cum spune Empedocle: «inul prinde strălucirea roșului aprins»2. De altfel, și tu, iubite Demetrios, când ai pomenit de Kydnos și de cuțitul sacru al lui Apollo, care se află la Tarsos, ai remarcat șcă apele fluviului Kydnosț nu curăță nici o altă lamă de fier decât pe aceea a cuțitului divin. Tot așa, la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
absurd a nega unui zeu (E) sau unei providențe originea și statornicirea acestor Întâmplări benefice, pentru a le atribui În schimb hazardului și norocului. Iată deci câteva obiecții, spuse el, pe care Îl rog pe Lamprias să le lămurească. Totuși, iubite Filip, mai ai puțin timp?”. - „Desigur, zise acesta și, Împreună cu mine, toți cei de față. Intervenția ne-a captat interesul În mod deosebit.” 47. Atunci i-am zis așa:„În ceea ce mă privește, Filip, toate aceste păreri nu numai că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
într-o spațioasă sală a Căminului cultural special amenajată rolului pe care îl îndeplinește, am fost impresionat de atmosfera plăcută din sala de lectură. Volumele frumos orânduite în rafturi înalte cât pereții, vitrina în care sunt expuse cărțile pentru concursul „Iubiți cartea”, felul atent în care sunt serviți și îndrumați cititorii, sunt lucruri care țin loc de invitație pentru cel ce vine pentru prima oară cu scopul de a deveni cititor al bibliotecii. O plăcută impresie o lasă și împrejurimile localului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe bărbat, îl determina să se perfecționeze, să-și depășească limitele, fie ca luptător, nevoit să-i aducă ei, prin victoriile repurtate, onoare sau să-și câștige un renume propriu care ar fi putut să-i atragă cavalerului bunăvoința femeii iubite, fie în calitate de curtean, să dea dovadă de rafinament în cucerirea inimii iubitei, de talent în alcătuirea acelor cântece de dragoste care să o sensibilizeze sau, cel puțin, de 23 Ibidem, p. 129. 24 Ibidem, p. 130. 25 Ibidem. 26 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
valoare reală, în primul rând pe criteriul apartenenței la sexul slab și al sexualității pe care o afișează.77 În societatea patriarhală, așa cum ea este surprinsă în operele lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer, soțul era stăpân, nu iubit. Femeia era educată în spiritul supunerii, al obedienței totale față de acesta. Instituția căsătoriei nu este condamnată în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury, așa cum făceau scriitorii misogami, percepându o ca pe un purgatoriu, însă uneori este ironizată sau parodiată. Personajele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în cauze ale unor adevărate tragedii (IV, 4). Sunt mai rare cazurile când bărbatul este neînțeles, nefericit că nu poate primi un răspuns afirmativ, insistă mai mult, suferă cumplit, își dă chiar viața pentru a demonstra imposibilitatea supraviețuirii fără ființa iubită (IV, 8). Rămânând rece, femeia își dezvăluie un întreg potențial practic, pragmatic, de puternică ancorare în real. În calitate de inițiator al unei legături amoroase, personajul masculin se poate dovedi și prefăcut, de o viclenie remarcabilă (IV, 2), însușiri ce sunt mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima în privința alegerii viitorului soț, oficiază un ritual 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu uri, pudibonderii sau timidități artificiale nici din partea eroilor care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viziunii renascentiste, este modelul feminin activ, implicat nu doar în problemele personale, cărora încearcă să le ofere o soluționare, ci și în instaurarea unui nou cod de evaluare umană. Sinuciderea este privită ca singura șansă de a fi alături de tânărul iubit, devine semnul devoțiunii ei supreme, căci nu înțelege să trăiască altfel decât în iubire, în libertate de alegere și de gândire. Guvernând ca regină ziua a cincea, zi ce cuprinde istorisiri de dragoste care au un deznodământ fericit, așadar o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Troiolo, cade într-o depresie profundă în timp ce așteaptă sosirea lui Panfilo. Chiar și personajele secundare au roluri asemănătoare: confidenta Fiammettei ia locul lui Pandaro. Dar pe când opera din prima perioadă de creație se încheie ferm, decisiv, Troiolo conștientizează că femeia iubită, Criseida, l-a trădat și se grăbește să-și găsească moartea, Fiammetta este nesigură, menținânu se pe o linie de plutire doar prin posibilitatea introspecției; un sfârșit inteligent a făcut astfel loc unei deschideri psihologice cum este cea din finalul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
genuri și specii, nu erau individualități. Cea mai înaltă dintre forme, femeia, nu s-a putut sustrage acestei invazii a universalilor, și a rămas un ideal mai mult divin decât omenesc; un chip frumos, dar chip al înțelepciunii, mai mult iubită decât iubitoare, și iubită mai puțin ca femeie decât ca treaptă spre cele cerești. Astfel s-au născut Beatrice și Laura.” 581 Deși admiratori ai înaintașilor lor iluștri, atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer optează pentru un alt tip
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
erau individualități. Cea mai înaltă dintre forme, femeia, nu s-a putut sustrage acestei invazii a universalilor, și a rămas un ideal mai mult divin decât omenesc; un chip frumos, dar chip al înțelepciunii, mai mult iubită decât iubitoare, și iubită mai puțin ca femeie decât ca treaptă spre cele cerești. Astfel s-au născut Beatrice și Laura.” 581 Deși admiratori ai înaintașilor lor iluștri, atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer optează pentru un alt tip de imaginar feminin, mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în pragul nebuniei, se roagă Junonei, care i-l trimite pe Ceyx în vis, pentru a-și mărturisi singur dispariția din rândul celor vii. Apelativele legate de soția sa, pe care Ceyx le folosește, dezvăluie dragostea profundă între cei doi: „iubită soțioară”, „scumpă mult”. Nesuportând crudul adevăr, Alciona va muri. 634 Kay Gilliland Stevenson, The Book of the Duchess: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991, text disponibil la adresa http://www
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dispariție Fortuna i-a luat „tot ce-i mai bun”646, dar și noblețea și grația pe care pasiunea lor nu a uitat niciodată să le cultive. Ceea ce este interesant ține de faptul că durerea pierderii și a plângerii femeii iubite duce la rememorarea unor imagini din trecut încărcate de bucurie 647. „Ampla descriere extrem de laudativă a ducesei, deși în mare măsură tributară convențiilor literare medievale, pare să fie veridică. Blanche, spun mărturiile vremii, a moștenit caracterul integru și bunătatea tatălui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și-l avea/ Spre a domni întru lumină”663. Simbolistica numelui este mai mult decât sugestivă: Dalba este metaforă a purității, a inocenței și a gingășiei. Portretul nu are doar valoare estetică în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
adevărată călăuză și protectoare, cum de altfel ne și așteptăm de la o donna angelicata: „În anii tinereții mele/ Ea m-a cârmit în toate cele.”667 Pletora de calități nu putea cunoaște un climax decât în această transcendere a ființei iubite, angelizarea, eterizarea ei, ridicarea pe un piedestal al perfecțiunii morale și al frumuseții absolute: „Cea mai frumoasă și mai bună,/ Desăvârșirilor cunună”668. Pierderea acestei minuni, prin moartea care răpește femeia iubită, duce la tânguirea neconsolată și tragică a îndoliatului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un climax decât în această transcendere a ființei iubite, angelizarea, eterizarea ei, ridicarea pe un piedestal al perfecțiunii morale și al frumuseții absolute: „Cea mai frumoasă și mai bună,/ Desăvârșirilor cunună”668. Pierderea acestei minuni, prin moartea care răpește femeia iubită, duce la tânguirea neconsolată și tragică a îndoliatului cavaler, ce se simte, după edenica existență alături de Dalba, lipsit de orice reper, de orice sprijin, nu mai poate da un sens propriei existențe. Donna angelicata care era Dalba dispare și odată cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]