9,370 matches
-
echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca Prutului. Plecasem de la moș Gavril destul de târziu, căldura se făcea tot mai mare și pe câmp, spre Lunca Banului, începuse să tremure apa morților. Câinele se ținea mai mult în umbra căruței. Bătrânul intrase în obișnuita lui muțenie care dura ore și altădată zile, altfel era om bun, însă cam aspru, neînduplecat în hotărâri. De acasă mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
întețeau cu un muget ce cuprinsese întreaga lume, pare că totul luase foc, în înălțimi și pe pământ era iad, când și când câte un șuvoi de ploaie, apoi dintr-o dată băierile cerului se rupseră și potopul se năpusti peste lunca de jos. În fulgerări de lumină verde, răscoleala focului, a apei și a vântului ținu până spre ivirea zorilor, când se mai ogoi, însă ploaia o ținu în șir, curgea de sus ca niște ațe fără de sfârșit, norii să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ne-ar fi închis acolo pentru două-trei săptămâni pe ghebul mai înalt unde era coliba. Drum greu până am ieșit din zona inundată, peste tot, drumuri, ogoare, poteci, marile șanțuri de scurgere, întindere de apă oțelie. Când am ajuns la Lunca Banului și de pe un dâmb mai ridicat am privit întreaga vale, cât putea cuprinde ochiul, era numai un întins de ape tulburi. Era o revărsare a Prutului cum nu mai fusese demult, veneau apele adunate în nordul Moldovei, se adunau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
1462, Vlad Țepeș trece pe la Bran, fără să întâmpine piedici. Se pare că, cu acest prilej, oștirea lui Țepeș a fost instalată pentru o scurtă perioadă pe malul râului Moeciu, din centrul acestei localități, loc denumit de moiecenii mai vârstnici "lunca domnească", În 1476, Ștefan Batori trece cu oaste spre Țara Românească să-l sprijine pe Vlad Țepeș. În fapt, această vânzoleală militară este expresia luptelor pentru putere, pentru scaunul voevodal al Valahiei, în care se amestecă tot mai mult sultanii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
două provincii românești, când voevozi, solii, oștile au folosit drumul de car de pe culoarul transcarpatic Rucăr-Bran. Localnicii din prima jumătate a secolului al XX-lea povesteau că "pe drumul ăsta au trecut Mircea cel Bătrân, Petru Cercel, Vlad Țepeș", că "lunca domnească din Moeciu se cheamă așa, pentru că oastea lui Țepeș și-a făcut tabăra acolo". Poate așa s-a speculat și în crearea legendei, devenită celebră, că "Vlad Dracu ar fi locuit în castelul Bran", că Dracula, eroul sinistru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
castelului Bran, că pe drum, cale de peste 8 kilometri, a explicat comandantului grupei posibilitățile de înaintare, pe flancul drept, spre Bucegi, pe Valea Grădiștei și prin Fundățica spre Moeciu de sus, toate căile unindu-se în Moeciu de jos, lângă "lunca domnească", iar pe flancul stâng, pe Valea Ulmului Zbârcioara, sau chiar prin satele Șirnea, Peștera, Măgura, până la Zărnești. Desigur, așa cum rezultă din volumul "Bătălia din zona Bran Câmpulung" al generalului Victor Atanasiu, comandanții români erau foarte bine documentați, aveau hărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
perioada copilăriei și a cadrului în care acesta a trăit: Grădina bunicului, Florile din grădina noastră, fără a-și putea dezlipi talentul literar de preocupările profesionale, acestea din urmă avându-și o influență decisivă în povestiri: Excursie cu bicicleta în lunca Siretului, Popas la un monument al naturii, Poiana Vântului. Tot din aceste povestiri transpare și starea sa sufletească dar și fizică: Povestea unui măr bătrân, Stejarul veteran. Simbolic, povestirea de final se referă la Zâmbetul mamei, aceasta constituind un omagiu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Nicolae Malaxa (industriașă ș.a. Din rândul acestor personalități face parte și geograful Ion Gugiuman. S-a născut pe 4 decembrie 1909, devenind al patrulea copil în familia lui Gheorghe și a Tincăi Gugiuman. Părinții săi se ocupau cu grădinăritul în lunca Prutului. A început școala primară cu doi ani mai târziu din cauza primului război mondial, absolvind cursurile Școlii Nr. 2 din Huși, în anul 1922. Într-un interviu acordat în 1980 revistei de geografie „Terra”, Ion Gugiuman considera că primii pași
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
1980 revistei de geografie „Terra”, Ion Gugiuman considera că primii pași pe care i-a făcut în geografie au fost în perioada copilăriei, când, în vacanțele școlare își urma părinții, pe jos de la casa din Huși până aproape de Iași, în lunca Prutului, unde își aveau grădina. A urmat cursurile Liceului „Cuza-Vodă” din Huși, la secția reală. Acum a aprofundat cunoștințele geografice, geologice și botanice, valorificând lucrările geografice scrise de Ion Simionescu, dar beneficiind și de personalitatea unui profesor remarcabil de științe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
tomul XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română” , anul V fasc. 3, București, 1942; Carte ethnographique de la ville de Houssi, în revista „Archives pour la Science et la Reforme sociale en Roumanie”, XVI-me , Anne nr. 1-4 , București, 1943; Lunca Prutului în dreptul regiunii Huși, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol. XXIX, nr.2, Iași, 1943; Variațiunile de nivel ale râurilor Prut, Jijia și Bahlui, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol.XXIX,nr.3-4, Iași, 1943; Zonele de influență economică ale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
un fenomen la care vom asista însă, de acum înainte. Notă: Material preluat din „Credința. Foaie religioasă și culturală”, Huși, Anul II, nr. 23-24, octombrie - noiembrie 1934, p. 1-2 52 H uș ii și îm pr ej ur im ile LUNCA PRUTULUI ÎN REGIUNEA HUȘILOR Ion Gugiuman Laboratorul de Geografie Umană, Universitatea Iași Din dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
unde bancul pietros apare la suprafață. Orientarea văii Prutului între Câlcea și Stănilești este de la NNW spre SSE, adică are o direcție consequentă față de înclinarea generală a straturilor din subsolul regiunii Huși. Panta de scurgere a râului ca și înălțimea luncii în genere, este mică: 30 m. alt. abs. la Nord, în punctul de confluență a Prutului cu pârâul Moșna și 23-24 m. alt. abs. la Sud, în dreptul sătuceanului Săratu de pe Prut, de la răsărit de Stănilești. Deci o diferență de nivel
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la Sud, în dreptul sătuceanului Săratu de pe Prut, de la răsărit de Stănilești. Deci o diferență de nivel 6-7 m., pentru o depărtare de 30 km., cea ce dă un indice de pantă de 0,20-0,25 m. la kilometru. Ca lățime, lunca nu este uniformă. Lărgimea ei variază de la 7-7.5 km., cât are în dreptul satelor Drânceni, Chersăcosu și Stănilești până la 2.5-2.6 km., cât are în dreptul satelor Albița și Leușeni. În acest din urmă punct, lunca apare puternic gâtuită, dând
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la kilometru. Ca lățime, lunca nu este uniformă. Lărgimea ei variază de la 7-7.5 km., cât are în dreptul satelor Drânceni, Chersăcosu și Stănilești până la 2.5-2.6 km., cât are în dreptul satelor Albița și Leușeni. În acest din urmă punct, lunca apare puternic gâtuită, dând impresiunea unei strâmtori, trecători sau porți - poarta de la Albița-Leușeni. Importanța acestei „porți” ca punct de ușoară trecere dintr-o parte în alta a Prutului, a fost din vechi simțită, aici existând încă din sec. XVI-XVII-lea pod
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Albița, trece șoseaua națională Huși - Chișinău, iar Movila Răbâei din apropiere, în jurul căreia s-au găsit urme de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori la răsărit de satul Pogănești, explicarea îngustimilor o găsim tot în prezența unor promontorii argilo-calcaroase. Ca morfologie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori la răsărit de satul Pogănești, explicarea îngustimilor o găsim tot în prezența unor promontorii argilo-calcaroase. Ca morfologie, suprafața luncii e departe de a fi uniformă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori la răsărit de satul Pogănești, explicarea îngustimilor o găsim tot în prezența unor promontorii argilo-calcaroase. Ca morfologie, suprafața luncii e departe de a fi uniformă. Cercetând lucrurile pe teren și examinând atent o hartă la scară mare asupra regiunii de la Nord și Est de orașul Huși, cum este harta Moldovei 1: 50000 și harta Basarabiei 1: 42000, constatăm că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de a fi uniformă. Cercetând lucrurile pe teren și examinând atent o hartă la scară mare asupra regiunii de la Nord și Est de orașul Huși, cum este harta Moldovei 1: 50000 și harta Basarabiei 1: 42000, constatăm că în topografia luncii Prutului se poate distinge o serie întreagă de forme de relief, fiecare din ele având geneza, evoluția și caracterul său fizic și biogeografic bine definit. Așa de exemplu, din cauza pantei reduse, firul actual al apei râului Prut are un curs
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
navigația fluvială este un mare inconvenient. Afară de cursul actual al Prutului, în albia lui majoră se observă apoi o mulțime de gârle, prutețe, coturi rupte (meandre părăsiteă și bălți, toate formând la un loc „grupa formelor negative” de teren din luncă. Așa sunt, de pildă, gârlele și prutețele de la NW de Leușeni, ca și întreg complexul de brațe moarte și prutețe dintre Râșești și Stănilești, care prin lungimea, adâncimea și întortocherea cursului lor, arată până la evidență că pe aici a șerpuit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
demult, apa Prutului. În vremea marilor revărsări de primăvară ori vară și toamnă, aceste gârle și prutețe funcționează ca adevărate brațe secundare ale râului principal, și în ele apa are o viteză destul de mare. Bălțile ocupă părțile joase, depresiunile din luncă. Întinderea și adâncimea acestora, în general mai redusă ca a acelora de la Nord și Sud de Câlcea și Stănilești, este în același timp foarte variabilă. Dintre bălțile din acest sector de luncă, cele mai mari și permanent pline cu apă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
destul de mare. Bălțile ocupă părțile joase, depresiunile din luncă. Întinderea și adâncimea acestora, în general mai redusă ca a acelora de la Nord și Sud de Câlcea și Stănilești, este în același timp foarte variabilă. Dintre bălțile din acest sector de luncă, cele mai mari și permanent pline cu apă, sunt Bălțile Ulmului de la răsărit de Stănilești și Bălțile Leușenilor de la Nord de șoseaua Huși - Chișinău. Celelalte bălți - Șerpoaia, de la gura pârâului Huși, Grosu, Sula Mare, Hrubeni, Gogoaia, Lucani, Cioara, etc., sunt
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Huși - Chișinău. Celelalte bălți - Șerpoaia, de la gura pârâului Huși, Grosu, Sula Mare, Hrubeni, Gogoaia, Lucani, Cioara, etc., sunt mici, iar apa din ele de obicei scade complet în vremea secetelor mari. Alimentarea cu apă a bălților, mari și mici din luncă se face prin una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
una sau mai multe gârle de alimentare, care debușează în ele prin partea de sus - din amonte - a lor. În punctul de confluență cu gârlele de alimentare, conturul bălților este concav, deoarece la gură aceste gârle depun aluviunile aduse din luncă în vremea revărsărilor, creând aici conuri de dejecție cu aspect de mici delte. În această privință, exemple frumoase avem la Balta Șerpoaia și la Balta Ulmului. Aceasta din urmă, deși întinsă, are o formă foarte mult festonată din cauză că în dreptul tuturor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mulțimea sedimentelor aduse și depuse de pârâul Hușilor și afluenții lui de pe stânga în dreptul punctului numit „gura văilor”(v. hartaă. Din această cauză, Balta Șerpoaia are astăzi o formă adânc concavă spre apus. Acest fenomen se observă peste tot în lunca de aici, unde bălțile se află cuprinse între abruptul terasei inferioare ori medii și albia minoră a Prutului sau prutețelor. Bălți ca Cioara, Gogoaia și Lucani, în care alături de o seamă de pârae cu debit destul de mare (p. Cioara, p.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]