8,611 matches
-
eu cred că adevărata istorie nu s-a petrecut acolo, ci mai degrabă în cămăruța noastră de mansardă, unde l-am judecat pe Sorel, unde am arătat că limitele lui sânt limitele instrumentelor lui și unde ne-am rugat pentru mântuirea "sufletului lui logic"." Luni, 11 mai 1981 Astăzi de dimineață, excursie spre Cisnădie și Cisnădioara. Coborâm pe un drum forestier spre Gura Râului, unde urmează să facem o haltă la vila doamnei Viorica Manta, bună prietenă a lui Blaga, a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
jos de la Paris la Chartres. M-am hotărât, aș îndrăzni să spun ne-am hotărât să vă îndemnăm a merge pe jos de la București la Tg. Jiu, să îngenuncheați în Biserica Eroilor și să vă rugați - nu pentru sufletul și mântuirea dumneavoastră în eternitate, ci pentru mântuirea dumneavoastră în veacul românesc și în vecii lui, care au poate mai mulți sorți să dureze, cu măsura lor, decât nemăsuratul american. Să vă ierte așadar Brâncuși, să vă ierte bătrânii și copiii de la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am hotărât, aș îndrăzni să spun ne-am hotărât să vă îndemnăm a merge pe jos de la București la Tg. Jiu, să îngenuncheați în Biserica Eroilor și să vă rugați - nu pentru sufletul și mântuirea dumneavoastră în eternitate, ci pentru mântuirea dumneavoastră în veacul românesc și în vecii lui, care au poate mai mulți sorți să dureze, cu măsura lor, decât nemăsuratul american. Să vă ierte așadar Brâncuși, să vă ierte bătrânii și copiii de la Tg. Jiu și să vă ierte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întrebarea cu care Noica îi făcea pe discipolii săi să tremure. Pentru că fără "idee" ce te făceai? Rămâneai condamnat la lumea sublunară a suflețelului, ceea ce însemna a literaturii, a artelor sau, și mai rău, ajungeai să îți pui nemijlocit problema mântuirii. Iar eu eram foarte mîndru: eu aveam "ideea" ― limita, nu? ―, iar la capătul ei pândea, ca o promisiune și o împlinire de o viață, sistemul: peratologia. Puteam să dorm liniștit. Nu era ideea aceasta a limitei cheia fermecată cu care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pagina 160. Târam acum în doi, ca pe un uriaș muribund care se stingea lent sub gesturile noastre, ceea ce până atunci târâsem, prin ani, de unul singur. Înainte de 1990 aș fi fost convins că de împlinirea acestui ritual cultural atârna mântuirea unei lumi. Acum, credința mea "culturalistă" se ofilise și iluzia că o carte sau un gând filozofic măreț pot salva ființa unei comunități nu mă mai împingea înainte. Nici măcar ființa mea nu mai putea fi salvată în felul acesta. Trăiam
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
legate de numele dumneavoastră. Sânt o știți prea bine, într-o anxietate perpetuă din pricina nestatorniciei dumneavoastră și, totuși, nu pot să aleg liniștea. Îmi este pur și simplu imposibil să trag consecințele neîncrederii mele. Mai bine iadul cu dumneavoastră decât mântuirea de unul singur." (6 octombrie 1981) O enormă tandrețe te cuprinde față de acest personaj de o fragilitate extremă căruia, în crepusculul vieții, îi este dat să trăiască ceea ce până atunci nu trăise niciodată "așa" și care ca intensitate, capitulare necondiționată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mea la "concept". Aceasta era etapa finală a unei programate uitări de sine, a definitivei despărțiri de tine pe drumul împlinirii "performanței culturale", a topirii eului în spațiul impersonal al "spiritului obiectiv". Acesta era capătul inițierii paideice, punctul terminus pentru mântuirea prin cultură. Mi-au trebuit ani și ani de zile ca să înțeleg că problema nu era cât și ce anume citești, ci în ce măsură lecturile tale rămâneau atârnate de vibrația care ești, în ce măsură o slujeau, ajutîndu-te să o modulezi către expresia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acolo se intră cu chei potrivite și cu lanterna în mână, rezultatul prezumat fiind "vindecarea"; în cel de al doilea caz, camera este deschisă prin imperativul curățeniei generale, prin răsucire metanoică, prin spovedanie și lepădare de păcat, rezultatul prezumat fiind mântuirea. În primul caz, te predai altuia (psihoterapeutului) care începe să scormone în tine și ușa se deschide profesionist, printr-o tehnică avansată a spargerii. În cel de-al doilea caz, ești singur cu tine și faci operație pe cord deschis
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
comune. Să ne folosim dar de timpul care ni se dă pentru înnoirea unei legăture tari, care să aducă la valoare și îndeplinire principiile noastre și care să lege una de alta ca într-un lanț condițiunile esistenței noastre pentru mântuirea tuturora. Trebuie să ne simțim și înțelegem cu acurateță unul pre altul, pentru ca să facem de rușine viclenia inamicilor noștri comuni, a căror țintă rămâne totdeuna aceeași și cari nu vor nimica mai puțin decât de a ne dezbina întotdeuna. Nici un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
localizeze reforma Austriei; să nu lăsăm timp popoarelor ca să vadă cumcă, întru reconstrucțiunea Austriei, inamiciția ungurilor se poate încungiura. Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprie; noi nu ne-am convins încă cumcă: puterea și mântuirea noastră în noi este! [10/22 aprilie 1870] ECUILIBRUL În fine, ceea ce am zis noi s-a împlinit. Cehii cer autonomia țărei lor; galițienii, tirolezii, triestienii cer aceeași esență sub alte forme; ba chiar organul jidanilor unguriți, "Pester Lloyd", are
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
el mai aceleași cuvinte ca și diavolul Mîntuitorului: " Stăpânirea preste tot ce vezi să fie a ta, numai să îngenunchi înaintea mea și să te 'nchini mie ". În fața atrocităților moametane se adună soborul de la Florența pentru a-i propune Bizanțului mântuirea sub condiția renegării ortodoxiei; insultații bizantini s-au arătat însă eroi spirituali, preferând moartea politică și spaimele barbariei în locul renegărei celor sfinte Și astăzi slavii din Turcia preferă jugul musulman în locul domniei civilizatei Austrii. Venind la soluțiunea Cestiunii Orientului, autorul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mitropolia Moldovei și a Sucevei au ridicat glasul contra lui Luther și au arătat totodată că reforma era în sine de prisos. Nu reformă - reîntoarcere la vechea și toleranta comunitate bisericească, precum o încearcă astăzi unii catolici din Germania, era mântuirea omenirei din mrejele materialismului și din sofismele lui Anti-Crist. Dar evreul austriecesc e departe de a pricepe de ce românul ține la biserica lui, căci... această mitropolie, cea* mai însemnată în Orient prin spiritul ei, au ajuns azi de batjocora evreo-germano-slovacilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-au putut fi păzite, de vreme ce toate cercurile izraelite erau prea de aproape atinse de cazul dureros întîmplat în această familie. Atât curtea templului cât și ulița mare erau pline de oameni și trăsuri cari adăstau pe-o căldură cumplită mântuirea ceremoniei religioase. Familia Neuschotz se bucură de nume bun în cercurile ei și e cunoscută ca binefăcătoare atât față cu săracii îndeosebi, cât și față cu institutele de creștere ale comunității religioase. Răposata însăși era fondatoarea unui orfelinat și prezidenta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
genere, Iașii îndeosebi, căci în acea divizie sânt și oștenii din județul și orașul nostru. Dacă adevărul neted și fără încunjur supără pe unele ziare bizantine și învechite în minciuni și apucături din București nu e vina noastră. Adevăr și mântuire sânt în ochii noștri identice, și acest izvor curat nu poate supăra decât pe răi și pe netrebnici. [21 octombrie 1877] SINUCIDERE ["ÎN HOTEL DE PARIS... În Hotel de Paris în noaptea de joi spre vineri, pe la 11 oare, s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile de pe-mprejur, care au cercat ascuțitul sabiei lui!... Unde se face mai drept și mai deplin panegiricul iubitului erou, ca-n aceste cuvinte: "Dar ce minte e atât de bogată în gândiri, ce limbă e așa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fiul strugurului, născut iar nu prefăcut, care din viță s-au născut mai înainte decât toate foloștinele, profir din profir, roș adevărat, care are fața romului, din care beția s-au născut. Carele pentru noi băutorii și pentru a noastră mântuire s-au coborât din deal în vale și s-au întrupat din must și din curătoare. S-au tescuit și s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe un bătrân bou de câine, așa cum ar fi trebuit adormită baba de Grollfeuer, dacă pe lumea asta ar mai fi pe undeva vreo dreptate. DOAMNA KOVACIC: Las-o-n ale ei pe bătrâna zgripțuroaică, să-și vadă singură de mântuire acolo jos, la ea. Cu una ca ea nu te poți pune, că se tutuie foarte personal cu cei mai înalți politicieni din toată țara. Berghoferii de la unu mi-au comunicat odată în șoaptă, că ei au auzit cum Grollfeueroaia
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
7, 39), dar nu tot ceea ce este permis este și indicat, folositor : faptul că recăsătoria nu este condamnată, nu înseamnă automat că este și utilă. Ceea ce nu a înțeles târgoveața este faptul că femeilor căsătorite nu li se refuză posibilitatea mântuirii, doar cu condiția de a naște copii și de a fi fidele, iubitoare și sobre (1 297 Ibidem. 298 S. H. Rigby, op. cit., p. 141. 100 Timotei 2, 15) sau credincioase „femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată” (Pildele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cadru, care consideră că vinerea și sâmbăta sunt destinate în tradiția locală altor scopuri decât cele profane, nu vor fi dedicate poveștilor: „Vinerea se cuvine a fi ținută în mare cinste, căci într-această zi a pătimit pe cruce spre mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos; din care pricină socot că s-ar cădea și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care ar fi trebuit să o 608 Giovanni Boccaccio, Comedia delle ninfe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
treaptă a desăvârșirii morale, a aspirației permanente către absolut: „floare ești între fecioare”, „Izvor de milă și de bucurie,/ Prin Care însuși omul se ridică/ La culmi de umilință și sfinție”, „desăvârșirilor cunună”860, „potir cu har ceresc”, „liman de mântuire”861. Înainte de a urmări viața Ceciliei, model de virtute și putere de sacrificiu în slujba lui Dumnezeu, naratoarea ne propune o notă explicativă, un mic tratat de onomastică privind semnificațiile numelui eroinei. Numele simbolic ne-o recomandă ca pe o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
7, 39), dar nu tot ceea ce este permis este și indicat, folositor : faptul că recăsătoria nu este condamnată, nu înseamnă automat că este și utilă. Ceea ce nu a înțeles târgoveața este faptul că femeilor căsătorite nu li se refuză posibilitatea mântuirii, doar cu condiția de a naște copii și de a fi fidele, iubitoare și sobre (1 297 Ibidem. 298 S. H. Rigby, op. cit., p. 141. 100 Timotei 2, 15) sau credincioase „femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată” (Pildele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cadru, care consideră că vinerea și sâmbăta sunt destinate în tradiția locală altor scopuri decât cele profane, nu vor fi dedicate poveștilor: „Vinerea se cuvine a fi ținută în mare cinste, căci într-această zi a pătimit pe cruce spre mântuirea noastră Domnul Iisus Hristos; din care pricină socot că s-ar cădea și-ar fi mai bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Nimfele lui Giovanni Boccaccio nu sunt deloc sfinte fecioare ascetice medievale, ci, dimpotrivă, niște tinere vesele, vioaie, care încearcă, cu toate mijloacele să-i poarte spre ispită pe tinerii păstori florentini. Această narațiune, care caută să se găsească sub semnul mântuirii, al salvării sufletului, zugrăvește, într-o manieră foarte senzuală, foarte concretă, dragostea adevărată, dragostea naturală, freamătul plenar al simțurilor.”611 Din nou modelul pozitiv decade din grandoarea pe care ar fi trebuit să o 608 Giovanni Boccaccio, Comedia delle ninfe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
treaptă a desăvârșirii morale, a aspirației permanente către absolut: „floare ești între fecioare”, „Izvor de milă și de bucurie,/ Prin Care însuși omul se ridică/ La culmi de umilință și sfinție”, „desăvârșirilor cunună”860, „potir cu har ceresc”, „liman de mântuire”861. Înainte de a urmări viața Ceciliei, model de virtute și putere de sacrificiu în slujba lui Dumnezeu, naratoarea ne propune o notă explicativă, un mic tratat de onomastică privind semnificațiile numelui eroinei. Numele simbolic ne-o recomandă ca pe o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]