5,977 matches
-
II-lea și papa Pius al VI-lea autoritățile imperiale au oprit trimiterile la studii la Roma și au impulsionat în schimb studiul tinerilor români la Viena, în special la Colegiul Sf. Barbara. În 1783 împăratul a soluționat favorabil amplul memoriu al episcopului Ioan Bob, pentru dotarea clerului și înmulțirea școlilor române unite, drept mijloc de cultivare a poporului român. În urma Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 îndreptată împotriva sistemului feudal, mișcare care i-a atras și pe iobagii
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
incisivi acesta reprezintă combinația de bunuri servicii idei pe care firma le oferă pieței actul său de seppuku a fost încărcat cu afecțiunea sa pentru reînvierea unui ideal romanticizat al samurailor astfel rezultatele congresului au fost transmise sultanului prin intermediul unui memoriu mai existau și programe speciale pentru marinari funcționari de stat angajații școlilor particulare etc aproape toate spiritele prezentate în serial trec spre partea bună acestea se pot calcifica pentru a forma oase sau cochilii dar cariera sa de ansamblu a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
să ia cărți de pe rafturile de sus ale bibliotecii, a trimis scrisori prietenilor și liderilor politici : George Washington, Thomas Jefferson, John Adams, James Madison. A scris articole și o autobiografie. Ultimul său act politic a fost de a scrie un memoriu pentru abolirea sclaviei negrilor. Benjamin Franklin a murit la vârsta de 84 de ani, pe 17 aprilie 1790, fiind înmormântat alături de soția sa în cimitirul Bisericii Creștine din Philadelphia. Benjamin Franklin provenea dintr-o familie săracă de prezbiterieni care au
Benjamin Franklin () [Corola-website/Science/296535_a_297864]
-
de sistematizare a Capitalei, dar soluția nu a fost reținută în cadrul documentului final deoarece s-a considerat că Bucureștiul putea fi încă acoperit „"la limită"” de transportul în comun de suprafață, ce avea o viteză medie de 20-30 km/h. Memoriul justificativ menționa că „"probabilitatea de înfăptuire este destul de îndepărtată"”, dar că sistemul de străzi principale permitea realizarea ulterioară a metroului prin tranșee descoperite. La începutul anilor 1940, când în București au fost întreprinse ample lucrări de modernizare, precum și amenajarea salbei
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
nodurile tridimensionale, a fost condus la definirea și formarea unui sistem de invarianți de contracție într-un grup dat prin generatori și relații (1970-1971). În 1975 da o demonstrație geometrica a unei teoreme a lui M.H. Zieschang. În ultimul său memoriu (1976, 48 de pagini!) întreprinde un studiu amplu al unor invarianți atașați grupurilor numărabile. Preocuparea pentru descoperirea unor invarianți, care străbate că un fir roșu întreaga să opera, izvorește din năzuința să permanentă de a surprinde ceea ce este durabil și
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
București pentru a informa Guvernul României asupra evenimentelor din Transnistria, (arestări, asasinate, etc.). În luna iunie 1922, ca membru al „Comitetului de Ajutorare a românilor de peste Nistru” , constituit din inițiativa sa, la 21 ianuarie 1921 a prezentat regelui Ferdinand un memoriu, semnat de Pantelimon Halippa, ca președinte și Nichita Smochină, ca secretar, pentru ajutorarea transnistrenilor și plasarea elevilor în școli. Drept urmare mulți elevi transnistreni au fost plasați, gratuit, în școlile din România, o parte din aceștia ajungând personalități ale științei și
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
să continue activitatea științifică de susținere a dreptului nostru asupra teritoriilor românești. A predat documentele îngropate, dar din păcate multe dintre ele au fost distruse de depozitarea în pământ. La 13 februarie 1967, a depus la Consiliul de Stat un memoriul referitor la situația românilor din URSS. După o succintă expunere a situației teritoriului dintre Prut și Nistru, din punct de vedere istoric și juridic, Nichita Smochină combate teoria existenței poporului și a limbii moldovenești, diferite de poporul și limba română
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
cu orientare de stânga. În 29 noiembrie 1944, când se schimbă administrația orașului, este numit primar al Timișoarei, funcție pe care o deține până în 30 aprilie 1945, ocupându-se de înlăturarea daunelor provocate de război. Redactează împreună cu prof. Murgulescu un memoriu pentru înființarea Facultății de Chimie industrială la Politehnica din Timișoara, memoriu aprobat în 18 februarie 1948, de Consiliul Profesoral Unit și de Senatul Politehnicii. Memoriul are succes, iar înființarea facultății este aprobată prin Decretul nr. 161 din 22 iulie 1948
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
administrația orașului, este numit primar al Timișoarei, funcție pe care o deține până în 30 aprilie 1945, ocupându-se de înlăturarea daunelor provocate de război. Redactează împreună cu prof. Murgulescu un memoriu pentru înființarea Facultății de Chimie industrială la Politehnica din Timișoara, memoriu aprobat în 18 februarie 1948, de Consiliul Profesoral Unit și de Senatul Politehnicii. Memoriul are succes, iar înființarea facultății este aprobată prin Decretul nr. 161 din 22 iulie 1948. Prof. Drăgulescu este numit profesor la disciplina "Chimie Anorganică și Analitică
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
aprilie 1945, ocupându-se de înlăturarea daunelor provocate de război. Redactează împreună cu prof. Murgulescu un memoriu pentru înființarea Facultății de Chimie industrială la Politehnica din Timișoara, memoriu aprobat în 18 februarie 1948, de Consiliul Profesoral Unit și de Senatul Politehnicii. Memoriul are succes, iar înființarea facultății este aprobată prin Decretul nr. 161 din 22 iulie 1948. Prof. Drăgulescu este numit profesor la disciplina "Chimie Anorganică și Analitică", șef al Catedrei de Chimie Anorganică și Analitică și Decan al facultății nou înființate
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
În cadrul Societății etnografice române, prezintă comunicarea „Șcheii de la Cergău și folclorul lor”. În 1927 și-a susținut teza de doctorat („Obiceiul junilor brașoveni”). După o călătorie de documentare la vechile arhive folclorice din țările nordice, în anul 1929, adresează un memoriu Academiei Române, în care atrage atenția asupra primejdiei dispariției „monumentelor singurei noastre civilizații autohtone” și propune înființarea unei Arhive de folclor; aceasta ia naștere, în 1930, la Cluj, pe lîngă Muzeul limbii române, sub conducerea lui Mușlea. Întîia îndatorire a viitoarei
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
de comunicări, prezentând el însuși lucrări originale și participând, cu înalta sa competență, la dezbateri. Demis în 1944, M. David a fost pensionat abia la 1 noiembrie 1945 dar în 1948 a fost nevoit să prezinte un amplu și dramatic memoriu pentru a-și apăra drepturile în fața unei comisii de revizuire a pensiilor.In 1948 a fost arestat,dar eliberat dupa 4 luni ,cu scuze,ca ar fi fost o greseala. Din iunie 1952 și până la 1 mai 1954 a lucrat
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
în fața poporului român din Transilvania, în cadrul conferinței Partidului Național Român. Între anii 1906-1910, în calitate de deputat în parlamentul maghiar pentru circumscripția Radna, a intervenit de numeroase ori împotriva diverselor legi asupritoare de naționalități. Împreună cu Emanoil Ungureanu și Ioan Mihu, redactează un memoriu pe care acesta din urmă îl înaintează guvernului maghiar la 13 septembrie 1910 din partea Partidului Național Român, ca răspuns la propunerile de tratative ale acestuia. Diferențele de opinii față de tratativele cu guvernul maghiar creează în jurul anilor 1910-1911 grave disensiuni în cadrul
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
Vințu de Jos, din actualul județ Alba. În anul 1912, când era deja canonic, a fost trimis la Roma, de către mitropolitul Victor Mihali de Apșa, unde a rămas 3 săptămâni. Acolo a înaintat din partea Bisericii Române Unite cu Roma un memoriu de protest și a insistat pe lângă dicasteriile de la Vatican contra înființării episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdúdorog. În luna ianuarie a anului 1918, după decesul mitropolitului Victor Mihali de Apșa, canonicul dr. Vasile Suciu a fost ales vicar general capitular. Deși
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
care va lucra aici timp de 11 ani, ocupându-se de colecțiile de insecte. Excelent cunoscător al insectelor heteroptere, el a creat o colecție cuprinzând 24.240 exemplare. Grigore Antipa îi prezintă în 1903 primului ministru Dimitrie A. Sturdza un memoriu în care demonstra necesitatea unei clădiri special construită pentru a adăposti un ""Muzeu de Istorie Naturală demn de capitala țării"". În ciuda dificultăților financiare ale vremii, Consiliul de Miniștri, ""conștient de însemnătatea Istoriei naturale și a educației poporului"" aprobă proiectul și
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
mutarea sediul Patriarhiei la Văcărești. Atunci Nicolae Ceaușescu a dispus demolarea mănăstirii. Deși mai mulți intelectuali, Constantin Noica, Geo Bogza, Mihail Șora, Dan Nasta, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Grigore Ionescu și Peter Derer au semnat un memoriu pentru salvarea mănăstirii, demolarea acesteia a început în toamna anului 1985. În ciuda protestelor și intervențiilor Bisericii Ortodoxe Române, oamenilor de cultură din țară și de peste hotare, organizațiilor și instituțiilor internaționale, între 11-15 decembrie 1986 a fost demolată biserica, iar în
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 9. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 10. - „George Balș”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 11. - „O capitală”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 12. - Rezumatul memoriului justificativ al Planului Director de Sistematizare a Capitalei, întocmit de Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, ing. T. Rădulescu, în "Bibilioteca Urbanistică", nr. 33. 1935 - „Considerațiuni asupra arhitecturii funcționale”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 1
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
lăsat timp de mai multe săptămâni trupul în contact cu aerul, acesta neafectând în nici un fel trupul părintelui. Văzând aceasta, fiica părintelui Ilie Lăcătușu, Maria Sabina Spirache, singurul urmaș aflat atunci în viață, a înaintat la 5 octombrie 1998 un memoriu către Arhiepiscopia Bucureștilor despre această descoperire. Pe 16 iulie 1999, Biroul de presă al Patriarhiei Române și-a expus următoarea poziție cu privire la dosarul de canonizare al părintelui Ilie Lăcătușu: ""Biserica n-a stabilit termeni, nici preciși, nici aproximativi, pentru verificarea
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
venea cu câteva „pretenții materiale”demne de luat în seamă. Lucrurile nu au mers așa de simplu; anii ‘39 -‘40 au adus mai multe surprize în planul artistic din Dealul Mitropoliei. În 13 mai 1940, patriarhul Nicodim Munteanu primește un memoriu semnat de 22 coriști, foști membri ai corului Sfintei Patriarhii, „mulți dintre ei încă de la înființarea lui de N. Oancea, din 1932”. Aceștia mărturisesc că, pe lângă „necazurile pe care le-au întâmpinat în acești ani” au avut și „multe bucurii
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
D. Stancu să înceteze de „a mai figura în calitate de dirijor și membru al corului”. De la Nicolae Lungu până astăzi(1947-2008) Fenomenul ciclic al înlocuirii unui cor cu altul (cu dirijor cu tot) se petrece la sfârșitul anului 1947. Într-un memoriu - 26 coriști - se plâng patriarhului că în ultimele 3 luni nu au mai fost plătiți și că au fost „înlocuiți împreună cu Ștefan Popescu de către o altă formație condusă de domnul profesor Lungu”. Era perioada în care patriarhul Nicodim se îmbolnăvise
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
care-l aveam la penitenciarul Aiud din cauza boalei - suprimat. În continuarea acestei situații căreia nu-i pot face față, cu slabele mele puteri rămase, îmi văd sfârșitul vieții grăbit, fără ca să am vreo vină care să justifice înăsprirea tratamentului impus." Memoriul său a rămas fără ecou, fiind supus în continuare la regimul alimentar drastic (fiind nevoit să mănânce toate paiele din saltea) și fără medicație, cu izolări și sancțiuni punitive. După desființarea închisorii de la Râmnicu Sărat la 13 aprilie 1963, a
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
și hipertensiune arterială. În aceste condiții a fost mutat în aprilie 1947 la penitenciarul Aiud, comutându-se pedeapsa de la muncă silnică pe viață la "temniță grea pe viață". Regimul de detenție a continuat să fie dur, fiind apreciat într-un memoriu de la data de 29 octombrie 1947, ca și "sălbatic și criminal". Atât recursul înaintat de Aldea împotriva deciziei din 18 noiembrie cât și cererile pentru mutarea într-un spital militar și îmbunătățirea condițiilor de detenție au fost respinse, astfel încât generalul
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
a plecat la Paris unde a obținut din nou licența în matematică. În 1892, în timp ce-și efectua stagiul la Observatorul astronomic din Paris, publica, în "Comptes rendus des seances de l’Academie des sciences de Paris", primul său memoriu de mecanică cerească intitulat: "Sur la stabilité du mouvement dans un cas particulier du problème des trois corps". Aici el se ocupă de un caz particular al problemei celor trei corpuri, arătând ca al treilea corp nu se îndepărtează la
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
tre corpi de Newton ai nostri giorni". Fiul său, Piu-Șerban Coculescu, cunoscut și sub pseudonimul "Pius Servien", a fost un scriitor și lingvist român. Prin studiile sale de teorie a ritmurilor a pus bazele lingvisticii matematice. Coculescu publică un prim memoriu în legătură cu viitoarea teză de doctorat în matematică în: "Comptes rendus des seances de l’Académie des sciences de Paris" în 1894. Urmează în același periodic memoriul: "Sur le développement approché de la fonction perturbatrice". La 5 noiembrie 1895, își susține teza
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]
-
sale de teorie a ritmurilor a pus bazele lingvisticii matematice. Coculescu publică un prim memoriu în legătură cu viitoarea teză de doctorat în matematică în: "Comptes rendus des seances de l’Académie des sciences de Paris" în 1894. Urmează în același periodic memoriul: "Sur le développement approché de la fonction perturbatrice". La 5 noiembrie 1895, își susține teza în matematică la Sorbona cu un subiect din mecanica cerească: "Sur les expressions approchées des termes d’ordre élevé dans le développement de la fonction perturbatrice" (Asupra
Nicolae Coculescu () [Corola-website/Science/307610_a_308939]