8,110 matches
-
Nu putem să nu amintim aici generoasele cuvinte ale lui Descartes : ) Tradiția este însă și o “sursă de viață” “o sursă de creație ”) și cu deosebire acest sens ne-a orientat spre aprofundarea felului în care se împletesc tradiția și modernitatea în metafizica lui Descartes; ca nici o altă filosofie, cea cartesiană prin forța și complexitatea ei contradictorie, a produs același efect pe care Moise l-a obținut lovind cu toiagul în stîncă. Revenind la precizările noastre etimologice, amintim că sensul originar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
este omogen ci conține simultan elemente contradictorii și implicit dinamice. Apoi nu poți fi modern, nou, în actualitate, decât în raport cu ceva vechi, consacrat, cu un model a cărui funcționalitate este recunoscută și acceptată de majoritate. Este deci imposibil a gîndi modernitatea în afara tradiției și tradiționalismului așa cum este imposibil să gîndim noțiunea de vale fără cea de deal. Modernitatea este față de tradiție, dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
actualitate, decât în raport cu ceva vechi, consacrat, cu un model a cărui funcționalitate este recunoscută și acceptată de majoritate. Este deci imposibil a gîndi modernitatea în afara tradiției și tradiționalismului așa cum este imposibil să gîndim noțiunea de vale fără cea de deal. Modernitatea este față de tradiție, dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului ce reunește modernul și tradiționalul. Se pot sesiza două planuri a căror mișcare, prin ecoul ei social
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
devia treptat mentalitățile, reacționînd împotriva tradiționalismului pentru a deschide calea modernului, via moderna. Aceștia sunt antitradiționaliștii, cei care, de multe ori inconștient și neintenționat, dezorganizează algoritmii sociali, culturali și mentali, degajînd terenul pentru a-și întinde propriul năvod. Tradiția și modernitatea sunt așadar două tendințe opuse, de agregare și dezagregare, care generează două faze complementare de manifestare. Deși sunt descrise de obicei ca fiind succesive, ele acționează întotdeauna simultan, dar în proporții diferite. I.4. Meditațiile cartesiene -o metafizică de “criză
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
trecere de la contradictții conflictuale, la înțelegerea antinomiilor spre avansarea, în plan uman, unui dualism ce va culmina cu o metafizică a subiectivității, a unui om rupt de natură, un om care ține de o paradigmă nouă. Este vorba de “modelul modernității, ce-și face o virtute din valorizarea prezentului și cucerirea viitorului .“) Era necesară o nouă ordine, care s-a manifestat mai întâi la nivel social. Burghezia franceză nutrea răsturnarea ierarhiei societății feudale și înlocuirea ei cu o ierarhie întemeiată pe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
-lea set de Raspunsuri cu care am început această interogație, eu nu am văzut și nu am înțeles niciodată că corpurile umane au gînduri cu toate ci că sunt aceeași oameni care gîndesc și care au corpuri.”</citation. CONCLUZII Criza modernității nu este nici un fenomen nou, nici unul simplu și cu atât mai puțin sensul și semnificația lui nu sunt negative. “Criza” este iminența unei transformări, este destrămare în vederea redresării realizabilă prin judecarea și rejudecarea lucrurilor și a valorilor. Criza este modul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
din inerție organele de resort, solicitând reparații, îmbunătățiri, dotare. Introduce pentru prima dată la noi pecula, mijloc activ de tratare a psihopatiilor, care constă în remunerarea bolnavilor pentru lucrul prestat. Pecula era privită de doctorul Brăescu, gânditor de o surprinzătoare modernitate, ca un prim pas spre adaptarea și integrarea acestor suferinzi. Glasul doctorului Brăescu se ridica iarăși, arătând starea deplorabilă în care era abandonat azilul Golia: camerele acestuia sunt în anul de grație 1903 niște vechi chilii călugărești în ruină, joase
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
în valea Nilului în urmă cu aproximativ cinci mii de ani. Elementul de noutate propus va fi dezvoltat spre sfârșitul lucrării și constă în explicarea teoretică a înțelegerii operei de artă renascentiste, mai ales a modului ei de raportare la modernitate cât și a utilității intuiției umane care îi oferă valențe noi în creștinism. Mesajul biblic al lui Michelangelo are un rol covârșitor asupra artiștilor contemporani și asupra celor care vor apărea în timp pentru a exprima ceea ce Dumnezeu vrea să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
sale și cere să fie văzută după cum afirmă Heidegger în pura sa subzistență de sine ca operă. Mulți creștini cu nostalgii ale creștinismului originar susțin că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd modernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
creșterea motivării profesionale a acestora. Certificatele de competență reprezintă un instrument util, eficient, structurat și măsurabil în dezvoltarea profesională a personalului. E P I L O G Prezentul nostru este cel al emergenței unei noi civilizații, diferite de cea a modernității, o civilizație care se dovedește marcată de umanism într-o măsură mult mai mare decât s-a întâmplat până acum în istorie. Acest tablou extrem de complex, de diversificat și mai ales de o mobilitate care adesea poate genera sentimentul inconfortabil
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Bibliotecile românești în era digitală * Bibliotecile publice/universitare pe web * Serviciile de referință în epoca contemporană * Promovarea serviciilor și produselor de bibliotecă * Bibliotecarul de ieri și de azi * Cultura informației * Problemele evaluării în structurile infodocumentare * Catalogare, indexare, regăsire : tradiție și modernitate * Bibliotecă, bibliografie, societate * E aptitudini în bibliotecă * Prezentați serviciile de consultare ale unei biblioteci * Descrieți serviciile de referință dintr-o bibliotecă * Rolul serviciilor de împrumut într-o structură infodocumentară * Care sunt serviciile cu rol de instruire într-o bibliotecă? * Blogul
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
În: „Bulletin des bibliotheques de France", t. 36, nr. 4 (1991), p. 280-294 LEONTE, Elena. Managementul structurilor infodocumentare. Iași: Project activ, 2008 MARINESCU, Nicoleta. Biblioteconomie în întrebări și răspunsuri. Ediția a-2-a. Iași : PIM, 2010 MARINESCU, Nicoleta. Biblioteca de la tradiție la modernitate. Iași: Astel Design, 1999 MARINESCU, Nicoleta. Câteva considerente privind calitatea catalogului informatizat (OPAC). În: „Buletin ABIR", nr.2-4 (1998), p. 43-45 MARINESCU, Nicoleta. Formarea în bibliotecă. În: „Biblioteca", nr.8 (1998), p.249 MARINESCU, Nicoleta. Internetul și bibliotecile. În: Biblioteca
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
facultății similare a Universității din București, la care au predat cadre didactice de la București și Timișoara. documentelor, marketingului, relațiilor publice, automatizării bibliotecilor, legislației de bibliotecă.” Extras din lucrarea Tîrziman, Elena. De la Biblioteconomie la Știinta Informării - învățământ biblioteconomic românesc: tradiție și modernitate.București: Editura AGER, 2005, 243 p. ISBN 9737961447.
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
supremă de afirmare a limitei, strădania de a o atinge, și nu de a o contesta. Depășirea ca transgresare a limitelor nu avea la greci nimic din conotațiile eroice pe care noi ne-am obișnuit să i le atribuim în modernitate. Dimpotrivă, în varianta aceasta, depășirea termina prin a întâlni variantele proaste ale lui „dincolo“. Depășirea limitelor unui corp obișnuit echivala cu pierderea identității lui, deci fie cu căderea în „altceva“, fie cu degenerarea în monstruos. Depășirea limitelor Universului echivala cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
al conștiinței descris de Cassirer, de teoria jocului a lui Huizinga sau de strania teorie heideggeriană despre opera de artă ca dispută între lume și pământ, Gabriel Liiceanu realizează de fapt, dincolo de această impresionantă paradă de idei care a întemeiat modernitatea, „o fenomenologie a profunzimii întreprinse din perspectiva suprafeței“. Suntem ființe ale absconsului și sublimului, dar avem nevoie — pentru propria noastră propulsie — de familiaritatea lipsită de frivolitate a tot ce e „jos“ și ne cade sub simțuri. Ambiguitatea noastră se bazează
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
bibliotecii sub forma unor colecții funcționale. În tot acest circuit al informației către beneficiar un rol important îi revine bibliotecarului, ca mijlocitor spre documentul secundar sau terțiar”(<footnote MARINESCU,Nicoleta(coord.); IANUȘ,Mariana;ALEXANDRE SCU, Anca: Biblioteca, de la tradiție la modernitate, Astel Design, Iași, 1999, p.60 footnote>). Sala de referință creează obișnuința unei informări autonome la studenți, cât și satisfacerea interesului de informare în disciplinele conexe. Sensibilă la problemele societății, sala de referință trebuie să vină în permanență în sprijinul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de necesar bibliotecii, dar și consolidarea vechiului imobil, împiedică instituția ieșeană la o nouă regândire spațială. Este o problemă financiară care nu pare să se rezolve foarte curând, sumele necesare fiind tot mai mari. Prefațând lucrarea Biblioteca, de la tradiție la modernitate, coordonată de Nicoleta Marinescu, apărută la Iași în 1999 la editura Astel Design, Jean Michel scria: „Biblioteca are o valoare tradițională: societatea i-a recunoscut întotdeauna rolul în păstrarea tradiției, a patrimoniului dar și a memoriei colective. Biblioteca este un
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
temporale, o dovadă fiind efortul de constituire al colecțiilor perene. Generațiile succesive de cititori ai bibliotecii sunt ca valurile mării, care, în permanență acoperă și descoperă țărmurile și bogăția unui litoral mereu același, dar diferit!Biblioteca este un vector al modernității. Societatea are nevoie să-și administreze prezentul și să-și construiască viitorul, oamenii au nevoie de cunoștințe pentru a progresa. Ca orice organism viu, care se dezvoltă prin schimbări permanente legate de mediu, instituții, întreprinderi, organizații, grupuri de oameni care
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
pentru a progresa. Ca orice organism viu, care se dezvoltă prin schimbări permanente legate de mediu, instituții, întreprinderi, organizații, grupuri de oameni care produc, are nevoie în permanență de informare și documentare”(<footnote MARINESCU, Nicoleta (coord.) Biblioteca, de la tradiție la modernitate, Astel Design, Iași, 1999, p.9. footnote>) Caracterul enciclopedic, științific al colecțiilor a determinat o mare mobilitate a informării, BCU ocupând un loc de seamă în viața culturală a Iașului contemporan, fiind larg cunoscută și peste hotare, fiind vizitată de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Două decenii de comunism în Iașul
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Poetică fenomenologică
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
descrierea unei opere de artă generează structura textului și am considerat că putem chiar vorbi despre un sub-gen literar, care începe cu Imaginile lui Philostrate și se dezvoltă în special în perioada contemporană. 1 Dezvolt această microistorie a temenului în modernitate având la bază capitolul Ekphrasis - etimologie; definiție din teza mea de doctorat, Reprezentarea operei de artă în textul literar. Problema ekphrasis-ului în romanul contemporan, dar și cartea mea Ekphrasis - miniaturi în mantia lumii (Capitolul Introducere), Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Iași, Institutul European, 2009). Cercetarea asupra istoriei intelectuale românești, mai ales a spațiului interbelic, a permis aprofundarea mecanismelor de funcționare a raportului dintre elite și Biserică, a reprezentărilor și practicilor sale, într-un context al symphoniei, dar și al provocărilor modernității la care era supusă Ecclesia. În acest sens, se impunea extinderea studiilor dedicate relației dintre autoritatea eccleziastică și autoritatea intelectuală, fără a modifica articulațiile majore ale volumului, păstrându-se, astfel, nucleul său germinativ. În plus, am lărgit corpusul addendei teologice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
politic. De aceea, obiectivul major al demersului nostru vizează interpretarea, din perspectiva istoriei culturale, a relației dintre intelectualitate și Ecclesia, ca o ecuație reală care a reglat, până la un punct, mecanismul de funcționare al elitei interbelice. Răspunsul său la provocările modernității nu ține de recursul la izolaționism sau la paseism, cum greșit s-a acreditat ideea, ci de revenirea la firesc, la organic, la natural, toate întrupate de Tradiția Bisericii sau Predanie. În măsura în care această elită intelectuală era coparticipantă la viața Bisericii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu numai), reface liantul cu autoritatea ecleziastică, reconfigurând raportul dintre laicat și Biserică în vederea realizării acelui orizont al binelui comun. Prin această analiză a problematicii Patriarhului-Regent, se pot decela semnificațiile profunde ale legăturii dintre Biserică și elita intelectuală, în contextul modernității accelerate, provocare la care trebuie să răspundă, cu atât mai mult, instituția ecleziastică. Pericolul introducerii unei mode al cărei precedent este creat de ipostaza Pariarhului-Regent nu a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]