7,150 matches
-
Bănică • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Kairoi sau roadele timpului, Octavian Florescu • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.K. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Are frumusețea clasică proprie pieselor inspirate, consistența exprimării unui artist care știe că asta e ceea ce știe el să facă, suplețea & vigoarea tinereții cutezătoare, sentimentul simplu și uman al celui care miroase un trandafir într-o dimineață însorită, dar și nostalgia unei istorii a sângelui ce-ți circulă prin vene și aparține unui neam violent. Poate să fie doar inspirația unui chitarist ce-a lins o doză consistentă de cocaină înainte, după, în timpul sau - de ce nu? - în locul unei nopți de sex
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Juan, îți schimbi religia ca pe femei“. Ar trebui găsit un alt cuvânt decât „religie“. Arhitectura este foarte importantă. Aș fi putut să mă convertesc la șintoism în templele japoneze, asta datorită unui amestec de sentimentalitate, de oboseală, de felurite nostalgii. Cred în Dumnezeu când sunt în avion, iar aparatul intră în tulburențe. Micile mănăstiri ortodoxe pe care le-am vizitat zilele trecute în Bucovina (Voroneț, Sucevița...Ă mi-au amintit că nu mi-am pierdut sentimentul sacrului. Mi-ar plăcea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
și a cărei viață nu este altceva decât un lung război pentru supraviețuire. Mereu în așteptarea unui miracol care să-i scoată din sărăcia lucie, dar bombardați la tot pasul de versurile scriitorilor poporului, basarabenii lui Iulian Ciocan trăiesc din nostalgia vremurilor trecute. Polikarp Feofanovici, a cărui figură apare la începutul romanului, este un „veteran-de-curând-pensionat“, un fost apărător al Stalingradului, decorat pentru acte de bravură de armata sovietică, dar suferind de o chinuitoare prostată, a ajuns bătaia de joc a pionierilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
conservatoare și radicale 114; coaliția a putut astfel să confiște pentru multă vreme statul român. Singura diferență pe care o introduce postcomunismul ține de existența unei forțe politice care se opune într-un mod radical, sub drapelul extremismului și al nostalgiei explicite față de perioada comunistă stabilizării pactului fondator al particrației după 1989. Această forță este Partidul România Mare și nimeni nu știe astăzi dacă scorul neliniștitor pe care l-a obținut în 2000 o cincime din voturi va fi confirmat sau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a lungul vieții, dominând într-o oarecare măsură impresiile și experiențele ulterioare. Schimbările din 1989-1990 pentru mulți din oamenii Europei Centrale și Orientale consolidează viziunea lor anterioară față de comunism, eliberată în timpul tinereții lor. Observatorii și teoreticienii tranziției au vorbit despre "nostalgia postcomunistă", mai ales când era vorba de viziunile pozitive asupra comunismului. Dacă urmăm reperele majore ale istoriei comunismului după cel de al Doilea Război Mondial, este posibil să distingem cinci generații politice cu, presupunem, cinci viziuni colective diferite asupra comunismului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o țară himerică, de care provincia mea natală e despărțită de vreo optzeci de ani, îmi este patria; și inima-mi arde de dorul ei. [...] România mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală“ (5, 264 - 265). Revenit, după încheierea exilului, la Năpădeni, înainte de plecarea în România, ia pulsul vieții moldovenilor din Basarabia și constată că nimic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Răutu, nu Vania Răutu sau Ivan Egorovici (Răutu), cum semnase pînă atunci. Era un nume nou, semn al apartenenței la altă colectivitate social-istorică și, poate, al asumării unui alt destin. Pînă la împlinirea sorocului de plecare din Siberia trăiește cu nostalgia țării din care știe că el și moldovenii lui sînt parte integrantă, România, o țară deocamdată himerică, explică el unei tovarășe de suferințe, o țară care „mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
țării din care știe că el și moldovenii lui sînt parte integrantă, România, o țară deocamdată himerică, explică el unei tovarășe de suferințe, o țară care „mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală“ (5, 264 - 265). Fie că acceptăm caracterul autobiografic al romanului, fie că nu, modul în care basarabeanul Constantin Stere a slujit cauza reintegrării
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
România în iarna anului 1937. Exilul și moartea părinților săi se contopesc într-un sentiment neliniștitor, iar câteva cuvinte românești îi amintesc obsesiv fractura existențială din copilărie. Romanul Unchiul Rudolf are o fluiditate narativă ce permite o lectură intens afectivă. Nostalgia protagonistului se suprapune unei istorii subiective neobișnuite, iar rememorările sale deschid un arc temporal de peste o jumătate de secol. La vârsta de șaptezeci de ani, Andrei, devenit Andrew încă din copilărie, când a fost dat în grija unchiului său, Rudolf
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
înțeleasă ca o afirmare a singularității sale în literatura română și, într-un sens metaforic, ca o reiterare a naturii sale misterioase, evidentă deopotrivă în formă și în substanță. Trei episoade distincte se conturează ca prilejuri pentru poveste, meditație și nostalgie. La "Carul cu bere", protagonistul narator își întâlnește un vechi prieten, pe conu Rache, polițist pasionat de romane- detectiv franțuzești, părtaș la evenimente stranii ce amintesc de aerul fabulos al lumii de altădată. Lumea Crailor reînvie și aici, în irizații
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
altădată i-a unit ajunge să-i isterizeze și (literalmente) să-i otrăvească. Comedia neagră permite, însă, dincolo de pulsul ridicat al narațiunii, câteva momente de meditație reală despre morala complexă și adesea bizară a omului contemporan, despre fragilitatea prieteniei și nostalgia unui trecut liber și generos, perfect sublimat într-o amintire de-a lui Vernon - în dezordinea chic a unui apartament parizian, între cărți, lenjerie, bijuterii și alte nimicuri, Molly își pregătește, elegantă, ieșirea în oraș, la redacția revistei "Vogue". "Dilemateca
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
trezește o repulsie aristocratic-irepresibilă față de omul de rând, văzut ca brutal și lipsit de gust. Dialogurile binevoitoare dintre cele două femei ascund vechi frustrări și resentimente, însă deasupra a toate se țese transparentă și deopotrivă densă, o inefabilă atmosferă a nostalgiei. Tehnica monologului interior, marcă a modernității romanului, pare că proiectează personajele în afară, conferindu-le relief și consistență, transformând interioritatea într-o realitate exterioară, perceptibilă. Dimineață pierdută este un roman al timpului pierdut și regăsit, așa cum este și un text
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ale rememorării, sunt intense, chiar brutale, deoarece copilul percepe, treptat, fragmente dintr-o realitate exterioară rece și străină, în fața căreia simte doar teamă și rușine. Primele amintiri sunt tulburătoare tocmai pentru că emană un amestec de melancolie și singurătate incompatibil cu nostalgia curată a copilăriei. Coetzee invocă aici componenetele unei structuri interioare ce identifică încă de foarte devreme haosul și violența - cartea începe cu o relatare despre găinile bolnave din gospodărie, ale căror picioare erau îngreunate de o piele groasă, ca de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dorit să lase în urmă moștenirea gravă a renunțării și exilului, părinții l-au ținut permanent la distanță de orice contact direct cu limba și cultura maghiară. Liminar, doar elementul culinar se păstrează în noua existență, stăruind cu insistența unei nostalgii insurmontabile în toate etapele vieții lui Gabriel. Moartea prematură a surorii sale, Marianne, amplifică dificultatea relațiilor cu părinții și stabilește fondul solid al crizei ce va urma. Pentru a limita efectele oricărei tragedii - în acest caz, a înstrăinării și a
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
oscilat adesea între elogiu și desființare. În ciuda inegalității inevitabile a creației, realismul tragic și lirismul dramatic, ca traiectorii existențialiste definitorii, păstrează într-o tensiune spectaculoasă câteva teme ce l-au transformat pe autor într-un veritabil vizionar al teatrului modern. Nostalgia bătrânului Sud și aerul dens al melancoliei devin repere în reprezentarea conflictului perpetuu dintre realitate și iluzie. Fie că e vorba despre pierderea tinereții (Blanche DuBois e un personaj paradigmatic în acest sens), despre criza valorilor familiale, ca în Pisica
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
m-am putut bucura singură de nimic. Nu îmi sunt suficientă, simt nevoia să fiu completată, să fiu confirmată". Mariajul de șaizeci de ani cu Marius Ralian a fost, de asemenea, o experiență esențială, despre care Antoaneta Ralian vorbește cu nostalgie și umor: când l-a cunoscut, viitorul soț credea despre ea că era... două persoane diferite, "două surori care semănau foarte bine între ele, iar el nu știa care dintre cele două îi plăcea mai mult". Probabil că, între toate
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
manifestă firesc, în gesturi vechi, apărute parcă în timpuri imemoriale. Satele de graniță, acolo unde tangențele devin geografic evidente, sunt adevărate spații revelatoare ale identității dinamice a Banatului. De foarte aproape, putem lăsa pentru o clipă să se vadă/simtă nostalgia unui timp definitiv pierdut: doar ultimii bătrâni mai știu că imala e noroi, credențul e dulap, hocărul un scaun mai mare și pecmezul, dulceață de prune. Vocabularul unui Babel fericit, ca să amintim o sintagmă des utilizată în contextul discuțiilor despre
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
solide, zonele vulnerabile, unde memoria consemnează inevitabile metamorfoze, sunt deopotrivă zone ale autenticității. Astfel, apocalipsele majore și cele mărunte se succed ca etape distincte ale unui ciclu istoric și vital. Însă povestea nu-și poate revela metaforele dacă nu există nostalgie, uitare, disoluție și un nou început. "Dilema", anul V, nr. 232, 28 iulie 2008 Anima neagră Romanul Animalul inimii* se distinge între cărțile Hertei Müller printr-o neobișnuită tangență între două lumi și limbaje diferite. Comunismul românesc din anii '80
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de păpușe/ În parcul de pământ și piatră", rămân jucăriile uitate, a căror tristețe tăcută păstrează intact sentimentul absurd și tulburător al intersecției dintre copilărie și moarte: Un tren expres de tinichea/ O gară mică de carton/ A ruginit de nostalgie/ Și-un călător liliputan/ În vagonaș a adormit/ Și calul blând de lemn vopsit/ Încet, în gândul lui nechează/ Și plânge-amar bufonul mut/ Decoloratul arlechin". Trecute prin oglindă, în "țara de carton și vată" în care teatrul înlocuiește viața, și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
animalele antropomorfizate ale menajeriei circului, Apolodor nu are în comun cu suprarealismul decât orientarea artistică fermă a creatorului său. Naum a scris o poveste construită pe o matrice asemănătoare celor prezente în structura basmului: un erou inocent, copleșit de o nostalgie inexplicabilă, pleacă spre Labrador, în căutarea familiei sale. Cum pinguinii nu trăiesc pe coasta canadiană, Apolodor pornește mai departe, într-o călătorie plină de peripeții și surprize, în jurul lumii, până când ajunge în adevărata patrie a pinguinilor, Antarctica, acolo unde își
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Odiseea lui Homer, unul dintre textele care au generat timp de secole modele didactice și educaționale, integrat marii tradiții eroice ce a influențat masiv imaginarul literar în toate formele sale. Apolodor e nostalgic precum Odiseu doar în măsura în care, în lumea copiilor, nostalgia funcționează ca declanșator al unei aventuri în jurul lumii, prin intermediul căreia micul erou află că orice călătorie te face mai înțelept și mai bogat, pentru că te ajută să te cunoști și să afli unde și cu cine ești cu adevărat fericit
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Trăiască bunul biscut,/ Trăiască și acel buton/ Atât de bine nimerit,/ Trăiască glorioasa cască! În fine, totul să trăiască!...". Întâlnirea cu neamul său de pinguini e punctul în care nostos-ul ar trebui să reinstaureze ordinea în lumea eroului picar, iar nostalgia și suferința provocate de ea să se evapore, însă: Pe gheața Golfului Terror/ Ofta, ofta Apolodor/ Iar tatăl, Apolodorel/ Și unchiul, Apolodorini/ Și neamurile și vecinii/ edeau grămadă lângă el/ Și-l îmbiau cu zeci de pești/ -Ia-i, dragă, dacă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pești/ -Ia-i, dragă, dacă ne iubești.../ Nu mai fi trist, Apolodor/ Ți-i dăm pe toți,dacă zâmbești.../ Dar el ofta, ofta de zor:/ -Aș vrea să plec la București...". Invocată strict pentru o clipă, interpretarea lui Vladimir Jankélévitch asupra nostalgiei arată că suferința întoarcerii dispare atunci când eroul revine în "gradul zero al nostalgiei", în locul ce-i potolește dorința căutării, în adevăratul acasă. Tenorul Apolodor nu-și găsește rostul printre aisberguri si pinguini, ci acolo unde este unic și apreciat pentru
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
dăm pe toți,dacă zâmbești.../ Dar el ofta, ofta de zor:/ -Aș vrea să plec la București...". Invocată strict pentru o clipă, interpretarea lui Vladimir Jankélévitch asupra nostalgiei arată că suferința întoarcerii dispare atunci când eroul revine în "gradul zero al nostalgiei", în locul ce-i potolește dorința căutării, în adevăratul acasă. Tenorul Apolodor nu-și găsește rostul printre aisberguri si pinguini, ci acolo unde este unic și apreciat pentru arta sa, așa că ajunge, după o călătorie neconsemnată în "manuscris", din nou în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]