6,675 matches
-
E. Lovinescu, autorul cunoscutei monografii și al unor studii greu de clintit ca argumentare și ca informație. Contribuția maioresciană a lui Vladimir Streinu rămâne stimabilă și instructivă, oricând folositoare lectorului studios. Poezia a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și al jocului infantil. Arghezi este un inovator prin material și expresie, creatorul unui univers poetic original, recognoscibil ca atare. Precizarea de principiu a criticului are claritatea și concizia aforismului: "Orice mare poet își creează un univers de teme, de obsesii, de incantații verbale, imposibil de sfărâmat în coeziunea lor internă." Șerban Cioculescu, autor al cunoscutei monografii Arghezi, în care, între altele, risipește - se pare pentru totdeauna - prejudecata obscurității poeziei argheziene, are merite considerabile în impunerea poetului în conștiința contemporanilor. Campaniile
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
întreg sistem strategic și consolidându-și pozițiile pe terenul ferm al rațiunii, al ordinii intelectuale." Acesta ar fi - în opinia lui Lucian Raicu - stratul prim al personalității criticului comentat; cel deal doilea strat, mai adânc, al criticii streiniene îl reprezintă "obsesia demnității profesionale". Opunânduse confuziei de valori proprie anilor "-", Vladimir Streinu a imprimat acțiunii lui critice "o anume linie hotărât raționalistă, carteziană în marginile esteticului." Cu finețe, Lucian Raicu surprinde evoluția criticului pe două axe principale: "Cu trecerea timpului, marginea "raționalistă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica unui traseu vertical. Pentru Berdiaev, de asemenea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
propriei sale munci. Această accepție largă a ideii de proprietate, care transformă chiar persoana umană și viața ei în "bunuri posedate" a contribuit la etichetarea lui John Locke drept "promotor al spiritului capitalismului, adică al unui spirit mercantil, caracterizat de obsesia pentru a avea (în loc de a fi)"8. Indiferent de cum este concepută această particularitate a gândirii filosofului, esențial rămâne faptul că Locke definește omul prin dorința de a-și conserva proprietatea sub toate aspectele ei, societatea civilă fiind rezultatul nemijlocit al
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
imense pete albe pe harta începuturilor rațiunii, căci aceasta din urmă nu este o invenție exclusiv grecească. Pentru limpiditatea discursului critic la care aderăm, e adecvat să precizăm care sînt, în viziunea filosofiei comparatiste, determinațiile conceptului de gîndire fondatoare 2. Obsesie a sfîrșitului de secol XX, cînd lumea a intrat parcă abrupt într-o criză a temeiurilor, ceea ce s-a numit gîndire fondatoare își propunea să descrie emergența acelor mari momente fondatoare ale culturii și gîndirii, printr-o incursiune făcută pînă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
expresia lui Ion Ianoși, cel ce scrie Postfața volumului), o cercetare cu îndrăzneală exegetică prin graba cu care și-a întins compasul analizelor peste toată cultura filosofică a secolului trecut 8. Autorul recunoaște la Lucian Blaga o "veritabilă și impresionantă obsesie arhitectural-constructivă", dar și cu "momente care trădează o anumită forțare a lucrurilor, o filosofare "cu orice preț"", discursul filosofului extinzîndu-se astfel "din obligație", forțat, inautentic, și nu într-un fel implicit. Atitudinea filosofului se transformă într-o "hărnicie angoasată", "o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rău". Însemnările lui Cioran de la sfîrșitul anului 1928 și începutul lui 1929, descoperite de noi în arhiva lui Relu Cioran și inedit publicate 107, cu toată simplitatea și evidentul lor didacticism, formulează în mare parte tema autorului, nucleul dur de obsesii care vor fi reiterate în publicistică și în cărțile deceniului patru. Textele acestea sînt ale unui scriptor ce intră în scenă ca un actor dezabuzat, încruntat și care face semne să fie oprite de îndată surlele și trîmbițele, anunțîndu-și cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai coboară la eveniment. Infernul nu este poate decît conștiința timpului"126. E aici un mic fragment dintr-o lungă și obsesivă lecție de anatomie făcută timpului. Nu blestem al vieții sale a fost timpul, pentru Cioran, ci fundamentala sa obsesie, una cu încărcătură poate chiar maladivă. O altă mărturisire, 3 ianuarie 1966, reiterează același motiv: "Ieri-noapte, neavînd somn o vreme, mi-a revenit obsesia curgerii timpului: fiecare clipă care trecea, știam că trece și că n-am s-o revăd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
anatomie făcută timpului. Nu blestem al vieții sale a fost timpul, pentru Cioran, ci fundamentala sa obsesie, una cu încărcătură poate chiar maladivă. O altă mărturisire, 3 ianuarie 1966, reiterează același motiv: "Ieri-noapte, neavînd somn o vreme, mi-a revenit obsesia curgerii timpului: fiecare clipă care trecea, știam că trece și că n-am s-o revăd niciodată. Această succesiune de puncte, fiecare dureros de ireversibil, nu este conștientizată atîta timp cît acționăm sau cel puțin gîndim. O percepem doar în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1964 abordau, speculativ, tocmai această ipoteză incitantă: ce înseamnă "să cazi din timp"? Chiar Cioran se simțea "căzut din timp", după cum mărturisește scriitorul din el (care crede că a fost boicotat de timp doar pentru a-l transforma în substanța obsesiilor sale), mai mult: pare să aibă nefericirea de "a nu avea dreptul la timp", și asta se poate întîmpla cînd și aici vorbește goetheanul din filosof ne părăsește clipa și, prin urmare, "sîntem lipsiți de resortul producerii unei fapte"131
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
propriu, inconfundabil. Fără să fi făcut vreodată o statistică în acest sens, am sentimentul că nu sînt chiar atît de multe popoare vorbesc de cele civilizate care să invoce naționalitatea, aproape ostentativ, în discursul propriei identități. Cred că o atare obsesie caracterizează de cele mai multe ori comunitățile care, în fapt, există mai degrabă în ipostaza oarecum degradată a ceea ce în mod obișnuit numim popor, și anume sub forma populației. Sînt comunitățile care nu se coagulează atît de puternic în jurul unei table de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
accentuează sedimentarea diferențelor specifice dintre Apus și Răsărit, dintre lume și Biserică, cu lungile episoade privitoare la oamenii pustiului, la asceză, la viața conjugală, la credința că raiul a fost cucerit, la concupiscența trupului, sfîrșind, cum remarca același istoric, cu "obsesia occidentală a sexului". Istoria umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii) și folosirea trupului, conștientizarea sinelui sub forma identității și a individului, cu avatarurile acestuia din urmă în sferele singurătății și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
asceză, la viața conjugală, la credința că raiul a fost cucerit, la concupiscența trupului, sfîrșind, cum remarca același istoric, cu "obsesia occidentală a sexului". Istoria umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii) și folosirea trupului, conștientizarea sinelui sub forma identității și a individului, cu avatarurile acestuia din urmă în sferele singurătății și intimității. E aici un decupaj al istoriei în care un gînditor ca Michel Foucault a reperat/investigat o arhivă atît
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să-l îngrijească foarte devotată pe Alex. Banii schimbă deci destine, forțând personalități să devieze spre sensuri nebănuite. Pe Ilana banii nu o reconfortează. Tihna, surogatul de fericire spre care tinde ea, se dizolvă în contact cu banii. Banii sunt obsesia lumii moderne. Până la mercantiliști, funcțiile lor nu erau copleșitoare. Azi vorbim despre bani și ca despre etalon al valorii. Poate parabola lui Amos Oz este un prilej de a reflecta mai mult la ceea ce investim noi cu valoare. 3. ALEXANDRU
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
femeie” are și ea mici deschideri în acest trecut recent, dar asta întrucât personajele au o parte din identitatea lor prinsă sub cărămizile acelui timp. Abia se întrevede silueta grosolană a unui mahăr activist, tatăl Margăi, cu șofer, bunătățuri și obsesii rigoriste care aproape că-i deformează viața privată. Este destul de interesant să observi cum viața publică, de i te dedai, o confiscă pe cea privată. Acum se dezvăluie condiția precară a unui ziarist de la investigații, băiat sărman provenind dintr-o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
astfel de lume? Din dialogul fiului cu tatăl, nar prea exista... lumea aceasta, așa cum o știm noi. „Cei merituoși vor fi aici și vor trăi în veci. Ca îngeri. Nu așa ne-a fost vorba?” Începutul și sfârșitul sunt două obsesii inseparabile. Apocalipsei te poți sustrage iubind. Cartea, deși abundă în grozăvii, nu este apocaliptică. Iubirea, afli explicit din carte, anulează apocalipsa. Iubind, sfârșitul își mușcă neputincios din coadă. Modul cum se strecoară viețile noastre printre enunțuri se regăsește exemplar în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Temperamentul ei aprins o împinge spre exuberanța exprimării, ceea ce îi fură energia pe care ar trebui s-o dăruiască operei. Traduce Strindberg, cu gândul că numai morților trebuie să le acorzi atenția traducerii. Are solicitări de la alți confrați care au obsesia traducerii, iar ea se simte datoare față de propria operă. I-ar plăcea să scrie numai în română, ceea ce nu face. E la ea acasă în cuvânt. Scrie în 3 aprilie 1999: „Încerc să intru în cuvinte, să stau acolo cât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
desolidarizare totală și pe față și de scriitori (ca Goma, Țepeneag și alții) care au îndrăznit totuși să protesteze: Ce putem face noi? Ce putem denunța/ca scriitorii aceia care vă plac, și cui?/ Unei lumi obosite.... Deci din nou obsesia, fixația chiar, a Apusului decadent, extenuat, de unde nu ne mai poate veni nimic niciodată etc., etc 27. Occident care a învins totuși sistemul comunist și de la care se așteaptă mereu, prin F.M.I., miliarde de dolari. în astfel de texte umile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
exactă și completă. Și mai ales profundă, esențială. O confesiune a unei conștiințe ulcerate și revoltate de abuzuri și mai ales de minciună. Asupra necesității adevărului, ea revine în repetate rânduri. Voi încerca să explic în continuare de unde vine această obsesie tipică. Sub raport tehnic, Libertă se compune din două părți bine distincte. Mai întâi un dialog în cinci părți (destinul, sufletul, acțiunea, închisorile, libertatea?) cu Michel Combes, rudă apropiată, care a vizitat-o și în țară, oferindu-i un mare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
personale, nici la răspundere individuală, nici la adaptarea la o nouă societate, unde riscurile sunt inevitabile. De unde nostalgia ordinii și stabilității, este prea multă libertate etc. Dar, mai ales, existența era oricum asigurată, chiar dacă la un nivel extrem de scăzut. Azi, obsesia prețurilor este generală, pentru a nu mai aminti și de infinitul tupeu al lacheilor 15, atât de evident și în neocolaboraționismul cultural actual. Un text concis precum Comunismul ca formă mentală 16 ar merita singur un întreg comentariu. Ce forme
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
are în mod evident simțul conciziei și al ideii centrale aruncată pe loc în luptă. Toate descrierile și diagnosticele sunt exacte, centrate toate pe Imaginea revoluției. Le reîntâlnim, într-o formă sau alta, și la alții. Cu câteva insistențe și obsesii personale în plus. îl preocupă în mod evident (ca și pe noi de altfel) rolul intelectualului. De ce este izolat, iremediabil individualist și deci pulverizat, de ce n-a existat la noi o adevărată dizidență intelectuală? Deci Cine are nevoie de intelectuali
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturali din țară și străinătate. De unde o infatuare scrobită, o morgă afectată, diplomatică. Ceva între Quai d'Orsay și State Department, doar ros vizibil în coate și fără bani de taxi. Din care cauză, el tapează pe cine poate, cu obsesia eternă a decontărilor. Scriitorul oficial Intenția noastră nu este, nici pe departe, de a scrie ceea ce se numește un pamflet. încercăm să punem sub lupă, cu o oarecare atenție, rece și obiectiv, doar un comportament uman și social. în discuție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
avantajele personale posibile ale încadrării rentabile: o existență confortabilă, delegații, premii, o presă literară cât mai favorabilă etc. Este, de fapt, și unul din motivele secrete, egoiste, ale conduitei sale politice. Acest spirit se prelungește și în perioada actuală prin obsesia alarmată a subvențiilor, sponsorizărilor etc. Vocabularul se schimbă, dar sinecurismul și parazitismul literar rămân permanente. Marea carență morală și culturală de abia acum începe. Se răspândesc în proporție de masă două aberații, semnalate în diferite contexte și de alții, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unele fragmente. Vom spune deci că fragmentarismul de acest tip constituie încă unul din viciile esențiale ale culturii române actuale. Vom reveni și asupra acestei probleme. Nu mai puțin periculoasă cultural și cu urmări catastrofale de lungă durată este și obsesia, să-i spunem, actualistă. De a fi mereu à la page. De a te supune docil ultimului hit și top ten cultural. De a refuza tot ce nu ține de moda zilei etc. Este foarte adevărat că regimul culturii actuale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]