5,945 matches
-
o participare unitară la evenimentele din domeniul comunicării organizate pe plan internațional de Vatican. Cu toate acestea, ierarhii din România și-au păstrat viziunile proprii asupra evoluției și dezvoltării presei și a catolicismului românesc și nu au reușit să depășescă orgoliile personale. Nici intervenția directă a Vaticanului nu a reușit să schimbe această realitate, decât pentru o scurtă perioadă de timp, sau doarîn perspectiva unor evenimente precise. Definitoriu a fost cazul cotidianului Albina înființat la dispoziția expresă a Vaticanului (mobilizarea ierarhilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
obstacol pentru dorința de întoarcere a oaspetelui, și chiar o apropriere a lui. Și aceasta creează o falie și duce la o ospitalitate excesivă, resimțită ca o violență la adresa oaspetelui. Se poate vorbi chiar de o ospitalitate nemăsurată, motivată de orgoliul gazdei, care vrea să-și etaleze bogățiile, dar și de dorința lui de companie, de schimbare și de divertisment. Dacă aceste episoade ne alertează asupra faliei ce se poate ivi în actul de ospitalitate, cel cu ciclopul Polifem, ne reamintește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Să te comporți ca un mare senior înseamnă totodată să te prefaci că ești servitorul oaspetelui. Un astfel de understatment de sine este necesar pentru a compensa ostentația, bogăția etalată a mesei și pentru a dezamorsa puterea celui care primește, orgoliul de a da, datoria beneficiarului 9. Astfel, e o gravă impolitețe din partea gazdei să atragă atenția musafirului asupra calității mâncărurilor și a vinurilor. În schimb, invitatul are datoria să facă elogiul a ceea ce i-a fost oferit și la populația
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oprești pe unul grăbit să plece" (15.68-73)62. Motivațiile unei ospitalități fără măsură pot fi deci diverse. Ele răspund unor dorințe puternice din partea gazdei care vrea să-și acapareze oaspetele pentru a-și satisface dorințe erotice, dar și din orgoliu (pentru a-și etala avuțiile), și în cele din urmă și mai ales pentru a-și satisface nevoia de avea un tovarăș, de schimbare, de divertisment, pentru a înlocui pierderea unei ființe dragi și-și a face din oaspete obiectul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu adevarat mare nu se poate mulțumi cu un rol secundar în omenire, ci, așa cum susținea Dostoievski (în "Demonii"), el "trebuie să stea neapărat și exclusiv pe primul loc";278 putem conchide că este vorba aici, in esenta, de un orgoliu care stăpânește atât comunitatea iudaica, cât și cea islamică. În mod tradițional religia islamică acorda o importanță primară principiului frăției universale și egalității oamenilor, aceasta originară toleranță religioasă fiind ulterior ignorată în favoarea unor tendințe maximaliste radicale. Un important factor în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
folosirea metodei comparative pentru obținerea de rezultate științifice fructuoase. în demersul de acest tip, justificator, trebuie căutate neapărat cauzele, aproape obligatoriu externe (vecinii hrăpăreți, interesele marilor puteri, fatalitatea istoriei etc.), care explică evenimentele, mai ales pe cele considerate „stânjenitoare” pentru orgoliul național. Funcția acestui tip de cauzalitate este de a atenua realele, dar deloc „stânjenitoarele”, controverse care sunt prezente în istoria României: „Apariția și notorietatea târzie în lumea europeană a culturii române s-au datorat unei istorii grele, de amare vicisitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai ocupase până atunci de activitatea acestuia, însă s-a considerat, după această dată, în măsură să judece orice părere emisă despre criticul „Junimii”, chiar și cele favorabile, profesorul clujean fiind exasperat și de iconodulia care începea să capete contur. Orgoliul său a fost atât de mare, încât, aproape concomitent cu P. Georgescu, prefațează o ediție maioresciană ce poartă titlul Din Critice. în tratatul de istorie din 1964, prima sinteză colectivă de mare amploare din istoriografia română, nu este deloc înregistrată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Franței în cadrul Alianței Atlantice. Jocul dus de acesta era fără greș, deoarece știa că oricât s-ar fi iritat Moscova în urma opoziției lui demonstrative nu putea fi pedepsit pentru aceasta. în schimb, în semn de recunoștință pentru înțepăturile dureroase la adresa orgoliului Moscovei putea conta pe mulțumiri din partea americanilor, menținând, totodată, cel mai dur regim politic din Europa Centrală”. Pentru această perioadă reținem întâlnirea de la Moscova dintre Nicolae Ceaușescu și Konstantin Cernenko, la 4 iunie 1984, în cadrul căreia au fost discutate „direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a desprins de mine și s-a întors spre public. O raritate! Și, cu cât sunt la nivel mai înalt, cu-atât sunt mai modești. A.V. Doamnă Miricioiu, știți foarte bine că mai ales în lumea operei sunt orgolii, cabale mai mici sau mai mari, războaie pe care mulți nu le cunosc. Ați trecut prin astfel de întâmplări? Cum le-ați făcut față? N.M. Foarte multe... Știți care e lucrul cel mai greu? Când te duci într-o țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să apuc sărbătorirea celor 2000 de ani de credință ortodoxă. A.V. Și cred că vă mai doriți să fiți egalat în interpretarea rolului Oedip. D.O. A, iar o problemă foarte grea, foarte dureroasă!... A.V. Deci, nu aveți orgoliul de a rămâne singurul... D.O. Cum? Păi atunci, înseamnă că îl înmormântăm pe Oedip? Pentru că, am văzut ce s-a petrecut, mai nou, cu opera "Oedip", prin ultimele montări de la Opera Națională Română din București. Ultima a fost o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Că voiați să deveniți aviator, e de înțeles, toți copiii visează asta. Dar inginer? O.B. Pentru că auzeam vorbindu-se: "băiatul lui cutare a ajuns inginer, a învățat multă carte"... A.V. Înseamnă că aveați, încă de copil, un anumit orgoliu "să ajung și eu". O.B. E posibil să fie așa. Orgoliul acesta s-a dezvoltat cu timpul. Deoarece am trecut printr-o școală de meserii, am terminat specialitatea sondor-granit, îmi plăcea să forez și să găsesc țițeiul în pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Dar inginer? O.B. Pentru că auzeam vorbindu-se: "băiatul lui cutare a ajuns inginer, a învățat multă carte"... A.V. Înseamnă că aveați, încă de copil, un anumit orgoliu "să ajung și eu". O.B. E posibil să fie așa. Orgoliul acesta s-a dezvoltat cu timpul. Deoarece am trecut printr-o școală de meserii, am terminat specialitatea sondor-granit, îmi plăcea să forez și să găsesc țițeiul în pământ, și am făcut asta. După aceea, acolo am văzut și am ascultat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din start: spectacolul este creat de o echipă, și ideea este ca fiecare membru al echipei să colaboreze pentru a da ce are el mai bun. Atunci, nu mai e nevoie de capricii! Teodora Gheorghiu E și o luptă de orgolii, pentru că în lumea artistică, orgoliul poate fi nemăsurat. A.V. -Tocmai asta voiam să vă întreb: știm foarte bine că, astăzi, există și în teatrul liric o dictatură a regizorului. Mulți spun că, de fapt, spectacolul de operă există numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de o echipă, și ideea este ca fiecare membru al echipei să colaboreze pentru a da ce are el mai bun. Atunci, nu mai e nevoie de capricii! Teodora Gheorghiu E și o luptă de orgolii, pentru că în lumea artistică, orgoliul poate fi nemăsurat. A.V. -Tocmai asta voiam să vă întreb: știm foarte bine că, astăzi, există și în teatrul liric o dictatură a regizorului. Mulți spun că, de fapt, spectacolul de operă există numai datorită concepției regizorale. Iar dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mari fotbaliști ai secolului XX. La vremea când am votat și eu, Gheorghe Hagi n-avea contracandidat. N-am urmărit desfășurarea votului până la capăt, dar rezultatul era previzibil. Mai nou, oricât am vrea noi să nu ne fie defel alterat orgoliul, proaspăta stea de pe firmamentul muzicii căpșunare românești, l-am numit pe altfel apreciabilul om Costel Busuioc, a obținut întâietatea la un concurs spaniol de o nu neapărat mare relevanță internațională cu ajutorul decisiv al votului publicului. Fie că vrem să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
coerența lăuntrică, luciditatea auctorială. Impetuozitatea este esențială, pentru că angrenează o viteză amețitoare, un vârtej al rostirii poetice, să spunem. Despre coerența lăuntrică nici nu mai trebuie să vorbesc (ea este necesară inclusiv atunci când înveșmântează incoerența lăuntrică!). Luciditatea auctorială nu înseamnă orgoliu și trufie ori superbie, ci conștientizarea specificului propriu și asumarea acestuia ca spectacol artistic. Și încrederea în propria structură creatoare. Cred că este de-ajuns. Ce este poezia autentică? Nu există un notariat special de legalizare pentru poezia autentică și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
schimbând toate tehnologiile în afară de felul de a scrie. A rezistat urbanizării-chic și tabloidizării-șoc, impunând nivel cultural în presa politică. A făcut o revistă urâtă plină de conținut între atâtea reviste frumoase, goale de sens. A navigat într-o mare de orgolii și între ego-uri care nu încap în aceeași pagină. Fiecare „22“ a fost un unicat refăcut zi de zi înainte de publicare. Hăbăuc, creativ, fără de șabloane. S-a umilit pentru platforma numită dialog social, dar nu s-a lăsat umilită ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dădu ușa de perete. În fața sobei, vesel, Cazane îndesa două lemne mai groscioare în foc. Multe sentimente o încercară atunci pe bătrână, multe și subtile, pe care ea nu le-ar fi putut defini, spaimă, angoasă, dezolare, gust al înfrângerii, orgoliu rănit, spirit de competiție, toate traduse în mintea ei simplă printr-un singur gând, sfredelitor: «|ista-i necuratulț“. Cu toată ironia, ideea că Ilie s-ar putea să nu fie fără legătură cu necuratul se insinuează deja. Și totuși, fantasticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cu Kertesz Imre și Esterhazy Peter a fost benefică și din alt punct de vedere: e o lecție magistrală să ai accesul (fie chiar și pentru câteva clipe) la niște faimoși scriitori care nu au deloc trufie, care știu că orgoliul este un păcat teribil și, prin urmare, îl evită sau îl controlează. Ei nu comit acest lucru ca într-o bătălie pe viață și pe moarte, ci fac aceasta în mod suav. Evită să fie trufași tocmai pentru că sunt niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
nefericirii. Tentația omului de îndepărtare de Dumnezeu poate fi socotită, în același timp, și ca tentația regăsirii. Există oameni care trăiesc fiind atei. Pentru ei sensurile sunt cu adevărat altele și drumurile sunt toate în afara lui Dumnezeu. La ei funcționează orgoliul maxim al îndepărtării definitive de echilibrul universal și a căutării unui echilibru propriu, absolut particular 19. Putem gândi că este multă trufie umană la mijloc, dar putem gândi că Dumnezeu a creat omul doar cu această destinație, a unui experiment
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o spirală a nemulțumirii și permanentei insatisfacții. Învățăm târziu să ne temperăm visurile și elanul, iar unii nu învață niciodată. Pentru ei, viața poate să ia turnura unei imense și nesfârșite drame. Învățăm târziu, iar unii nu învață niciodată că orgoliul și ambiția nu sunt iubite de Dumnezeu și că ele sunt otrăvurile care ne omoară zilnic. Nu putem înțelege nimic din economie, dacă nu vom înțelege aceste lucruri. Economia nu este decât un instrument, a adaptare a ființei umane la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că totul este în comun a devenit cu timpul o utopie. Mecanismul este unul simplu, oamenii trebuie să aibă grijă unii de alții, iar bărbații au soții și copii pe care trebuie să-i îngrijească. Se naște astfel interesul și orgoliul, amorul propriu. ,, A avea" devine sinonim cu a însemna ceva, cu a fi puternic. O altă trăsătură a capitalismului o constituie dezvoltarea fără precedent a individualismului, accentuarea personalității umane, pe fondul libertății economice și politice. Sentimentul unicității ființei umane și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ei a poruncilor divine se reduce la această unică idee: să ai întotdeauna o atitudine morală față de aproapele tău"324. Nevoia de morală și împlinirea ființei umane prin "celălalt" este o luptă cu un caracter uman care ,,investește în patimi, orgoliu și aviditate, care iau naștere din teama ascunsă de moarte"325. Pentru noi, creștinii, religia iudaică este una aparte deoarece creștinismul nu face decât să confirme și să ducă mai departe un mesaj anunțat încă din Vechiul Testament. Trebuie să recunoaștem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu Evul Mediu, omul comerțului și al meșteșugului va cere înapoi demnitatea. În acest sens Reforma înseamnă și o răzvrătire împotriva legilor date odată pentru totdeauna, legi care consacrau dependența definitivă a unor oameni față de alți oameni. Există mândrie și orgoliu în această răzvrătire a omului împotriva rânduielilor bisericești. Odată cu capitalismul, oamenii încep cu toții să producă și să consume bogăție 73. Este vorba despre independența omului în raport cu alți oameni, dar și față de lucrurile care-l înconjoară. Prin schimbarea poziției față da
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la milioane sau miliarde de oameni. În viața de zi cu zi însă, suntem tentați să amestecăm acest criteriu al greutății și finalității muncii, cu alte criterii comune sau de mai mică importanță. În lumea românească, de exemplu, există atâta orgoliu al nerecunoașterii superiorității persoanei și muncii sale, încât ultimul chelner îi poate oferi oricând unui academician o lecție de aroganță. O lume neașezată nu poate fi o lume fericită. Chelnerul arogant nu este penalizat de către academician și nici de către patronul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]