8,467 matches
-
și angajații școlii; Modalitatea de desfășurare a activității: realizarea de activități pentru îmbunătațirea aspectului estetic al școlii și întreținerea spațiilor verzi. Titlul activității: Ziua Mondială a Apei; Data activității: 22.04.2011; Participanți la activitate: elevii școlii; Locul desfășurări activității: Pârâul Izvorul Alb; Modalitatea de desfășurare a activității: ecologizarea malurilor Pârâului Izvorul Alb; Titlul activității: Concurs de proiecte, „O idee verde pentru orașul meu”; Perioada în care se desfașoară activitatea: 25 Martie; Participanți la activitate: elevii școlii și invitați de la celelalte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]
-
activități pentru îmbunătațirea aspectului estetic al școlii și întreținerea spațiilor verzi. Titlul activității: Ziua Mondială a Apei; Data activității: 22.04.2011; Participanți la activitate: elevii școlii; Locul desfășurări activității: Pârâul Izvorul Alb; Modalitatea de desfășurare a activității: ecologizarea malurilor Pârâului Izvorul Alb; Titlul activității: Concurs de proiecte, „O idee verde pentru orașul meu”; Perioada în care se desfașoară activitatea: 25 Martie; Participanți la activitate: elevii școlii și invitați de la celelalte licee din oraș; Locul de desfășurare a activității: Sala Multimedia
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Grămadă Adelina, Șeșureac Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93171]
-
în stilul protocolar-deferent al autorului Mențiunilor critice, cu foarte puține obiecții: "Studiul d-lui Vladimir Streinu se intitulează Estetismul și fixează în una din cele mai sensibile planșe toată acea galaxie estetizantă din a doua jumătate a veacului trecut, cu pârâul ei de aur nespălat din care avea totuși să se aleagă și să cristalizeze constelația poeziei lui Alexandru Macedonski." Vladimir Streinu a găsit modalitatea adecvată de comentare a unor scriitori de al doilea raft (Bolliac, Stamati, Depărățeanu, Sihleanu, Baronzi ș.a.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
fertility and the state: the efficacy of policy, Population and Development Review 32, 3, 2006. Morar-Vulcu, C., "Între noi și ei: identitatea politică a femeii în discursul comunist", în Condiția femeii în România în secolul XX, Ghizela Cosma și Virgiuliu Pârâu (coord.), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Muntele, I., "La dynamique de la population en Roumanie de 1912 à 1992 - Considérations générales", în Revue Roumaine de Géographie, tome 40, București, 1996. Muresan, Cornelia, Shimbările comportamentului familial în Romania, Editura Presa Universitară
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Alpha MDN, Buzău, 2007, p. 20. 10 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 140-141. 11 C. Morar-Vulcu, " Între noi și ei: identitatea politică a femeii în discursul comunist", în Ghizela Cosma și Virgiuliu Pârâu (coord.), Condiția femeii în România în secolul XX, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 201. 12 T. Rotariu, (coord.), Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 133. 13 T. Rotariu, (coord.), Anchetă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
importanță deosebită, cu statut de protecție totală, în vederea urmăririi în timp a dinamicii evoluției speciilor forestiere fără influența antropică pe o suprafață de 290,62 ha. Rezervația este situată în nordul Carpaților Orientali, în bazinul superior al văii Moldovei pe pârâul Putna Mare, pe versantul NV al Munților Giumalău și aparține teritorial de comuna Pojorâta, județul Suceava, fiind administrată de Ocolul Silvic Pojorâta. Relieful este format dintr-un versant cu o înclinare medie de 15-35° având expoziție vestică dominantă și o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
minim de informație, unde există câteva trepte din piatră și balustradă de lemn. În rest, poteca urmărește un drum format de către cervide, relativ accesibil, marcat cu vopsea, pe alocuri se vor putea folosi pietre pentru a ușura accesul, iar peste pârâul care traversează rezervația se va construi un podeț de lemn. În punctele importante, acolo unde apar regenerările pe arbori în diferite stadii se vor realiza pancarte cu explicații. Aceste pancarte vor fi realizate de către noi împreună cu cei de la Ocolul Silvic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
spre culmea originii, întorcându-se metanoic după "chipul și asemănarea Prototipului Logosului nemuritor", așa cum - urmând albia în amonte - "râul duce la izvor", acolo unde natura, în sfârșit dezvăluită, se pune în finalitatea ei începătoare 9: "nesemnificativul tras la sens, pe pârâu mers până la izvor, pe zbor până la zvâcnetul aripii, pe stea până la hora universului"10. Pentru a nu fi ea însăși obiect de adorație, imaginea se retrage în pustiu, în golul nevederii, se lasă absorbită de chipul neimaginabil al inaparentului 11
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
conceptuale; evident, nici problema lui Rică nu se limita la ceea ce el însuși cuprindea din ea. Cum să impui eficace distincția dintre un altar și o ușă? Cum să dai clar de înțeles că o lovitură primită nu e un pârâu din care alții să-și împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din cronicele Coroanei Ungare, O. Olchwary a alcătuit un studiu intitulat A Muhi Czata (Bătălia de la Mohi), publicat în revista „Szazodok” în 1902, p. 412, și urmare, cu o hartă a direcțiilor de înaintare a corpurilor de oaste mongole spre pârâul Sayo. Tot pe aceeași temă se axează și Altunian, în Die Mongolen und ihre Eroberungen, Berlin 1911. Relațiile Vaticanului cu Imperiul Mongol din această perioadă sunt prezentate de A. Molinier, în Les Mongols et la Papauté, 1923, și Giovanni Soranzo
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
În anul 972, însă, șeful peceneg Kurca distruge întreaga oaste rusească, la gurile Niprului, în frunte cu Sviatoslav, când acesta se întorcea, sleit de puteri, în urma cumplitei înfrângeri suferite de la bizantini, la Silistra. În Transilvania, după răpunerea lui Glad, la pârâul Căpuș, ungurii, în înaintarea lor spre răsărit, au întâmpinat rezistența opusă de români și pecenegi. Izvoarele maghiare menționează că tribul Gylas, opunându-se cu înverșunare timp de trei ani (1001-1003) lui Ștefan cel Sfânt, a fost până în cele din urmă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
expugnatis hominibus, qui ad pugnam convenerant ceperunt terram totaliter occupare”, ceea ce este inadmisibil, deoarece vom vedea mai jos, când vom urmări la rând drumurile parcurse de corpurile de oaste, că Subotai-Bagatur a condus personal compania din Ungaria și operațiunile de pe pârâul Sajo. Greșeala n-a fost observată nici de Strakosch-Grassmann, nici de ceilalți istorici. Cu aceste argumente, aflate în scrierile contemporanilor chiar, pot fi înlăturate din literatura istorică română, pe viitor, ipotezele că țara Ilavut este Țara Oltului sau a lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a despărțit. O unitate a plecat prin satul Prejmer, numit pe atunci în actele latine Tertillou. O alta a intrat prin Vama Buzăului (Tabla Butii), pe unde se află și astăzi Cheile Tătarului, munții Tătarul Mare și Tătarul Mic, cu Pârâul Tătarilor. O hoardă a pătruns, însă, pe la Vălenii de Munte, Șanțul Tătarului, Drumul Tătarului, de pe Valea Teleajenului, râu care-și trage izvoarele din munții Babaș, care nu pot fi alții decât acei munți Babac-tuc menționați de Rașid-ed-Din în cronica sa
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Subotai. Avea să-i lămurească bătălia de la Mohi, începută în noaptea de 10 aprilie, și dezastrul din zilele următoare, când oastea adunată de Bela al IV-lea, concentrată la poalele unui deal și între apa smârcoasă, provenită din dezgheț, a pârâului Sayo, a fost înconjurată ca o turmă de berbeci de o haită de lupi și aproape în întregime nimicită. Au pierit aici de săgețile tătarilor aproape 50.000 de ostași, printre care banderiile alcătuite în majoritate din români, în frunte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
părțile Bihorului și scrie prin anii 1290-1300, amintește numai că în zilele lui Bela al IV-lea au intrat mongolii în Ungaria prin trei părți, cu 40.000 de decurioni și centurioni, și nimicesc aproape în întregime oastea adunată la pârâul Sayo. Ioan de Thuróczi, folosind același izvor probabil, și alte mărturii păstrate de tradiție, exagerează când dă cifra invadatorilor la 500.000 de oameni, dar adaogă și un lucru nou: că mongolii au rămas în Ungaria trei ani de zile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în țeapă 99 din soli, lăsând numai pe unul în viață, care, cu urechile și nasul tăiat, să povestească cele văzute reprezentantului marelui han al Hoardei în Crimeea. Analele moldovenești dau și locul bătăliei: la Lipnic, în dumbravă, la obârșia pârâului Ciuhur din ținutul Soroca (azi, în U.R.S.S.). Discuții sunt numai în legătură cu data când a avut loc incursiunea și bătălia. Letopisețul Anonim (zis și de la Bistrița) nu o menționează deloc. În schimb, Cronica moldo-germană pune data invaziei îndată după bătaia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe Alexei Zabolotschi în Crimeea să comunice refuzul său de a le acorda vreun ajutor armat. Pornirea în campania din aprilie-mai a lui Mengli Ghirai se datorește exclusiv lui Ștefan cel Mare. Pe când Sih-Ahmed se afla pe Nipru, la gura pârâului Desna, voeivodul moldovean așezase oastea sa pe malul drept al marelui fluviu. De aici, el expedia o solie la Mengli Ghirai, prin care-i făcea cunoscut să vină cu hoarda sa numaidecât. Și, în timp ce Ivan Mamanov, un sol moscovit la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
membrii echipei. Ceaunul era permanent atârnat de o sârmă legată de o bârnă care despărțea cele două ape ale colibei. Făină să fi fost că de foame nu duceam lipsă. Ajunsesem cu seceratul buruienilor pe valea unei ape curgătoare numită pârâul Iadului. Eram în timpul amiezii, când trebuia să mergem la masă. Când a colo, iată că, pe lespedea unui bolovan mare, cât roata carului, ce vedem ? Dormea la soare, încolătăcit, un ditamai șarpele, lung mai bine de un metru. Vărul meu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
era la Agapia, vestea ne bucură, închipuindu-ne că vom fi opriți și la masa de seară. Ne punem cămăși curate, ne aranjăm ținuta și plecăm țanțoși să căutăm casa unde locuia pictorul. Era undeva mai în afară pe malul pârâului Agapia, în sus. Batem, intrăm și așteptăm cam mult în cerdac. Într-un târziu, iese din casă artistul și, fără a răspunde la salutul nostru, ne ia repede și ne întreabă furios ce căutăm noi acolo. După mirare, a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
flori și mereu acuarele. Rafalele de vânt sunt atât de puternice, încât pentru a reuși să lucrez ferit de smucelile furtunii trebuie să-mi găsesc adăpost, pe după ciubei, pe după case, pe lângă garduri și totuși am găsit locuri frumoase pe valea pârâului Agapia, dar este greu de făcut drumul cu autobuzul. Mai pe liniște, mai pe necazuri, până la 20 august, când plec din localitate, reușesc să adun cam 15 uleiuri și aproape 45 de acuarele. Prin august, lume foarte multă, vremea se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mă făcea să aștept cu nerăbdare mai mult decât pe Andrei era seară în compania lui. Îmi lipseau serile noastre, mesele la stana, plimbările pe sub salcii. Păream mai degrabă un cuplu de excursioniști, decat unul de întrăgostiți. Amândoi priveam fix pârâul curgând la picioarele noastre. Probabil că originea mea simplă era cauza unor rețineri ale lui, dar ca să fiu sinceră, măcar nu eram singura. Desigur, mă va sună dacă... și, deodată mi-am dat seama că mă simțeam deja singură. Mi-
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
semnalează adesea caracterul fictiv al evenimentelor relatate. Than se îndoiește de mobilul mitic al războiului : Pe grec, întotdeauna l-au dus de nas poeții ! [...] Povestea cu Elena nu e decât poveste/ Un basm să-l toarcă babe și fete la pârâu !/ Suntem prea mulți pe-o stâncă săracă, n-avem grâu,/ Și vite prea puține, și Troia e bogată (I, p. 259-260). Casandra crede că istoria cu năluca Elenei e pură născocire (Vom trâmbița povestea ! [...] N-ar fi scornit-o însuși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dintre aceste dealuri mici din răsărit, cu rama înaltă și împădurită din Nord, West și Sud, mai ales, altitudinea este mult mai redusă (depresiunea Hușiloră, producând apelor de aici (Șara, Turbata, Drăslăvăță, o abatere spre dreapta care se unesc, dând pârâul Hușilor (vezi harta alăturatăă. Ceva mai sus de punctul de confluență a acestor ape, a luat ființă orașul Huși, care-și explică rostul apariției sale ca fiind situat într-un punct bine adăpostit de vânturi, cu codrii apropiați drept siguranță
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
s-a născut, a evoluat și va evolua, incontestabil. Din micul „târg” de la început, s-a desvoltat încet, încet, devenind „orașul” de mai târziu. Din harta alăturată se vede că închegarea primitivă a Hușilor (vatra târguluiă, se află situată între pârâul Drăslăvăț și Șara, ceva mai sus de confluența acestora - adică pe porțiunea de loc cuprinsă între Str(ăzileă Cuza-Vodă, Ștefan cel Mare și Ghica-Vodă, partea cea mai veche fiind fără îndoială „Târgul făinii” și „Olăria”. E și natural să fie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
adică are o direcție consequentă față de înclinarea generală a straturilor din subsolul regiunii Huși. Panta de scurgere a râului ca și înălțimea luncii în genere, este mică: 30 m. alt. abs. la Nord, în punctul de confluență a Prutului cu pârâul Moșna și 23-24 m. alt. abs. la Sud, în dreptul sătuceanului Săratu de pe Prut, de la răsărit de Stănilești. Deci o diferență de nivel 6-7 m., pentru o depărtare de 30 km., cea ce dă un indice de pantă de 0,20-0
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]