14,398 matches
-
177-224; Sașa Pană, Născut în '02, București, 1973; Ioan Mihuț, Simbolism, modernism, avangardism, București, 1976, 42-67, 88-89; Marco Cugno, Marin Mincu, Poesia romena d'avanguardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, Milano, 1980; Dan Grigorescu, Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983; Adrian Marino, Tendances esthétiques, în Les Avant-gardes littéraires du XXe siècle, II, Budapesta, 1984; Avangarda românească, MS, 1990, 3-4 (număr special); Ion Pop, Avangarda în literatura română
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
sau din librete de operă (Norma, Attila). Prelucrările sale din Aug. von Kotzebue corespund gustului epocii pentru dramele larmoaiante, pentru comediile și vodevilurile acestuia, jucate, în 1837, la Conservatorul ieșean: Lapeirus (melodramă, în decor exotic, despre căpitanul La Péyrouse), Fiul pierdut, Văduva vicleană sau Temperamentele, Contrabantul sau întunecimea de lună și Sărăcie și fudulie. Originalitatea, ce se observă în unele elemente de localizare a subiectelor, se afirmă, apoi, în prefețe, prologuri, „cântecele” (pe muzica unor arii celebre) și în comentarii publicistice
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
ed. București, 1991; Opere, I-II, îngr. și pref. F. Levit, Chișinău, 1991; Ruxanda Doamna, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1992. Traduceri: Ivan Kaidanov, Istoria imperiii rosiene, I-II, Iași, 1832-1833; F. Romani, Norma, Iași, 1838; August von Kotzebue, Fiul pierdut, Iași, 1839, Pedagogul, Iași,1839; Florian, Mirtil și Hloe, Iași, 1850. Repere bibliografice: Ioan Negre, Gheorghe Asachi. Viața, lucrările, scrierile sale și epoca în care a trăit. 1788-1869, Piatra Neamț, 1882; C. Calmuschi, Gheorghe Asachi. Viața și activitatea lui, Bârlad, 1887
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
astăzi. Domnul profesor Zamfir spunea că avem meritul de a fi fost prima generație de asistenți sociali. Îmi voi permite să-l contrazic: să fim prima generație a fost o șansă, meritul nostru este că nu am fost o „dimineață pierdută”. S.W.: Vă rog să transmiteți un mesaj pentru generațiile viitoare de asistenți sociali! D.C.: Răspunsul meu este departe de a fi complet, dar voi încerca să-mi reamintesc câteva lecții importante pe care mi-aș dori să nu le
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficanții și grupurile de criminali sfidând legile și autoritățile. Pe de altă parte, milioane de oameni se adaugă anual celor căzuți deja pradă „morții albe”, un procent alarmant intrând în tristul cortegiu al celor iremediabil pierduți pentru societate. Amploarea planetară a fenomenului depășește sfera preocupărilor medicale și pe cele ale forțelor de ordine și constituie o amenințare la adresa ordinii economice și sociale mondiale, depășind frontierele naționale. Iată de ce în lupta împotriva acestui flagel este foarte importantă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
evenimentele întâmplătoare plasează subiecții într-o stare acută de stres emoțional, care nu reprezintă o experiență normală de viață, din cauza perturbării echilibrului emoțional; c) persoanele care trăiesc o stare de dezechilibru emoțional se străduiesc în mod instinctiv să recâștige echilibrul pierdut; d) eforturile de reechilibrare se desfășoară pe fondul unei stări de vulnerabilitate intense și temporale; e) în această situație de vulnerabilitate psihoemoțională, oamenii sunt mult mai dispuși să solicite ajutor, datorită prăbușirii mecanismelor de apărare; f) răspunsul emoțional poate fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ales în primii ani ’90, transcrieri ale înregistrărilor unor dezbateri organizate de Grupul Interdisciplinar de Reflecție, pe diferite teme (Șansele teatrului românesc în lume, Limba română actuală, Starea dramaturgiei românești contemporane, Starea istoriografiei, Dreapta și stânga-azi, Generația ’80, o generație pierdută ? ș.a.) și organizează frecvent anchete, mai ales pe teme literare. În general, dă seama de evoluția literaturii române în peisajul în plină mișcare din perioada postdecembristă ori aduce în prim-plan chestiuni și personalități din trecut, insuficient cunoscute sau ignorate
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
oboseală de viață, de rătăcire, de ultime și definitive deziluzii: „dar simt că pretutindeni sunt departe”. A fost remarcată la C. absența poeziei de dragoste; totuși erotismul este poate latura cea mai profundă a sensibilității poetei: abia mărturisită, retrospectiv, iubirea pierdută, iubirea imposibilă este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
C. absența poeziei de dragoste; totuși erotismul este poate latura cea mai profundă a sensibilității poetei: abia mărturisită, retrospectiv, iubirea pierdută, iubirea imposibilă este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu divin; filtrul magic este vinul morții turnat în cupa de crin a purității, metafore uzitate și de Ion Minulescu, într-o romanță cu fior tragic. Alte rezonanțe baudelaireene se fac simțite în gustul estet pentru mătăsuri, parfume și licori
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Castaing și Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei, București, 2002; Julian Marias, Perspectiva creștină, București, 2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai Cantuniari. Substanțializarea discursului poetic, LCF, 1980, 12; Costin Tuchilă, Mihai Cantuniari. Spiritul pierdut al barocului, VR, 1980, 12; Paul Dugneanu, „Nova”, CNT, 1981, 14; Costin Tuchilă, Un paradox baroc, RL, 1981, 25; Tartler, Melopoetica, 149-152; Gheorghe Grigurcu, Solitudine și caligrafie, RL, 1985, 38; Grigurcu, Existența, 432-435; Dicț. scriit. rom., I, 449-450; Grigurcu, Poezie
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
valorii - C. a creat un concept ad-hoc: „postcenzura”. C. revine în actualitatea literară postdecembristă și ca memorialist, cu volumul Amintiri în dialog (1994), un pariu inedit, angajat editorial între sine și fidelul său prieten Ion Vianu. Autentică regăsire a timpului pierdut (referirile la Proust abundă în discursul ambilor), aceste amintiri adresate au o funcție recuperatoare, compensatoare și terapeutică. Ele sunt marcate de conștiința scurgerii ireversibile a timpului, ca și de sentimentul fisurii ireparabile dintre vârsta trăirii și cea a mărturisirii. Expresia
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
și criteriul esteticii sale - sunt situate înlăuntrul timpului său - implică automat o migrație dinspre prezent spre trecut, adică o operație de recitire. În memorialistica lui, recitirea este investită cu demnitate existențială. Echivalent al retrăirii, al rememorării, al recuperării unui sens pierdut, relectura devine instrumentul împotrivirii față de mistificarea istoriei. În termenii în care e definită de autor, postcenzura este, la rândul ei, o variantă perversă a relecturii, trădând ecuația scriitor/ putere, specifică unui timp anumit. În mai toate ipostazele în care o
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
maximum resturile de propriocepție rămase după boală și se înlocuiește simțul muscular pierdut prin stimuli de altă origine, repectiv orientarea vizuală. Are la bază o serie de exerciții care se execută cu controlul vederii. Fiind vorba de reeducarea unei mișcări pierdute, aceasta se reia de la formele cele mai simple, trecându-se treptat prin stadii mai complicate, până la învățarea mersului. În cadrul acestei metode, legea progresiei suferă o derogare, în sensul că se începe cu mișcări mai ample și mai rapide, care sunt
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
da răspunsuri noi, diferite de tot ce este comun, banal, uzual, la unele situații neprevăzute, demonstrând de fapt intuiție surprinzătoare și siguranță de sine. ORTEZĂ (< fr. orthèse) - Echipament/instrument care se atașează corpului cu scopul de a substitui forța musculară pierdută, de a asista activitatea mușchilor slabi, de a poziționa sau imobiliza un segment sau de a corecta o deformație. Potrivit lui Kiss (2007), ortezele se clasifică în două categorii: statice și dinamice. Ortezele statice nu au părți mobile, pe când cele dinamice
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
utilitate imediată, în strânsă concordanță cu necesitățile fiziologice; b) utilizarea muzicii ritmice pentru stimularea mișcărilor active, asociată cu stimulul auditiv care interferează căile proprioceptive. Un alt aport al lui Phelps îl reprezintă mișcarea automată, care constă în reeducarea unei mișcări pierdute total sau parțial, prin efectuarea mișcării sub rezistență la un alt nivel. Astfel, pentru reeducarea mișcării de flexie a piciorului, se execută flexia sub rezistență a genunchiului sau a șoldului (Robănescu, 2001). PICIOR „ÎN GRIFĂ” - Diformitate caracterizată prin picior excesiv de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de facilitare. Postúrile antalgice sau sedative sunt poziționări pasive adoptate de către pacient în mod spontan, pentru a suprima durerea. Durata de menținere a postúrii antalgice este de la câteva ore până la câteva zile. Postúrile corective sunt utilizate pentru a redobândi mobilitatea pierdută, fiind indicate în redori ale părților moi periarticulare: mușchi, aponevroze, tendoane, indiferent dacă sunt sau nu însoțite de retracții. Prin sistemul lor de organizare și acționare, cât și prin efectele urmărite, postúrile corective pot fi: postúri autocorective, care, sub raportul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cât mai limitate. Posturarea urmărește prevenirea retracțiilor musculo-tendinoase și apariția escarelor. Tehnica aplicării postúrilor impune adaptarea procedeelor în funcție de specificul acestora. Postúrile antalgice sau sedative sunt postúri pasive care se efectuează din decubit pe un pat. Postúrile corective urmăresc refacerea mobilității pierdute. În general, postúrile corective se asociază cu mobilizări care completează amplitudinea, fiind asociate cu masaj, sau sunt efectuate sub o sursă de căldură. Postúrile pot fi aplicate prin: greutatea unui membru sau a unui segment al acestuia, în condițiile în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
structurilor funcționale alterate, iar pe de altă parte, în antrenarea structurilor neafectate, pentru a crea și consolida comportamente și abilități noi. Domeniu de activitate complexă, medicală, educațională și socioprofesională prin care se urmărește restabilirea cât mai deplină a capacității funcționale pierdute (congenital sau dobândit) de un individ în urma unei boli sau a unui traumatism, precum și dezvoltarea unor mecanisme compensatorii care să-i asigure posibilitatea de muncă sau autoservire, respectiv o viață activă cu independență economică și/sau socială (Păunescu, Mușu, 1990
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
muzică rebetika și, În multe nopți, hașiș. De-abia În 1958, ieșind de după barul unei alte Case a Zebrei, bunicul meu va avea răgazul necesar ca să-și amintească visele din tinerețe, cu roți de ruletă. Atunci, Încercând să recupereze timpul pierdut, avea să ajungă la pierzanie. Și vocea lui avea să amuțească pentru totdeauna În viața mea. Desdemona și Sourmelina rămaseră la etaj, unde creșteau copiii. Ceea ce Însemna, practic, că Desdemona Îi lua din pat dimineața, Îi hrănea, Îi spăla pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
toate În același timp, fetele se opriră din cusut, Își Încrucișară mâinile În poală și o priviră cu atenție. Această nouă doamnă o să ne Învețe să facem mătase. E mulatră ca pastorul Fard și o să ne aducă Înapoi știința artei pierdute a poporului nostru. Ca să putem face pentru noi. Douăzeci și trei de perechi de ochi se Îndreptară spre Desdemona. Ea Își luă inima-n dinți. Traduse În engleză ceea ce voia să spună și o repetă În gând de două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
capul Îmbrobodit, ca să asculte. Și când vocea Începu din nou, Îi căută sursa prin sulurile de mătase. ― DE CE S-A ÎNSURAT TATĂL MEU CU O DIAVOLIȚĂ CAUCAZIANĂ? PENTRU CĂ ȘTIA CĂ FIULUI SĂU ÎI ERA SORTIT SĂ RĂSPÎNDEASCĂ ÎNVĂȚĂTURA ÎN PARTEA PIERDUTĂ A TRIBULUI LUI SHABAZZ . Trei, patru, cinci suluri și iat-o: o gură de Încălzire. Și vocea se auzea acum mai tare. ― AȘADAR, A SIMȚIT CĂ EU, FIUL LUI, TREBUIE SĂ AM O CULOARE A PIELII CARE SĂ-MI PERMITĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
James J. Smith, de patruzeci de ani, un negru care locuia În reședința familiei Harris“. Acest Harris, care a ajuns să fie cunoscut drept „ucigașul vrăjitor“, se Învârtise pe la Templul Nr. 1. Probabil citise „Lecțiile 1 și 2 ale musulmanilor pierduți și regăsiți“ ale lui Fard, inclusiv pasajul „TOȚI MUSULMANII ÎL VOR UCIDE PE DIAVOL PENTRU CĂ ȘTIU CĂ ESTE UN ȘARPE ȘI PENTRU CĂ, DACĂ ÎI VOR ÎNGĂDUI SĂ TRĂIASCĂ, ACESTA VA MUȘCA PE ALTCINEVA“. Harris Își Întemeiase apoi propria mișcare. Plecase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
marginea străzii stau fete În fuste mini, ciorapi cu portjartier și bluze cu spatele gol. (Algele marine pe care le spală Milton cu furtunul de pe trotuar În fiecare dimineață includ și meduzele moarte ale prezervativelor și, ici-colo, câte-un toc pierdut, zăcând ca un ghioc părăsit.) Fetele stau lângă bordură, iar mașinile trec pe alături. Cadillacuri verzui, Tornadouri roșii ca focul, Lincolnuri care Înaintează cu gurile deschise, toate impecabile. Cromul scânteiază. Capotele lucesc. Nici o pată de rugină pe nicăieri. (Ceea ce Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe o jumătate de lămâie Învelită În tifon și tocmai se pregătea să apese... ...și dintr-o dată, se opri. Iar acum recunosc o expresie familiară pe chipul tatălui meu, expresia pe care o afișa atât de des În timpul mesei, privirea pierdută a unui bărbat care nu Înceta niciodată să se gândească la afaceri. Succesul depinde de posibilitatea de a te adapta la situații noi. Și ce situație era mai nouă decât aceasta? Flăcările urcau pe pereți; fotografia cu Jimmy Dorsey se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mă uit la Obiect. Ca să mă uit la Obiectul Obscur. Încă o dată, devenea un mister pentru mine. Ce s-a Întâmplat cu ea? Unde e acum? Stătea În capătul culoarului, ținând brațul meu, care se deșira. Părea Înfrigurată, slabă, rătăcită, pierdută. Era aproape ca și cum ar fi știut că n-aveam să ne mai vedem niciodată. Targa prindea viteză. Brațul meu era acum doar o panglică subțire, răsucindu-se În aer. În cele din urmă veni momentul inevitabil. Obiectul Îmi dădu drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]