7,105 matches
-
nume din județul Vrancea, Muntenia, România. Se află în partea de sud a județului, în Subcarpații de Curbură. Bordeștiul este o așezare tipică pentru zona colinară a Subcarpaților de curbură, un sat de tip răsfirat, înșiruit de-a lungul unor platouri tăiate de văi adânci. Bordeștiul este situat la aproximativ aceași distanță de orașele Râmnicu Sărat (17 km NE) și Focșani (22 km SV), între văile Râmnicului Sărat (pârâul Slimnic) la V respectiv Râmnic la E. Numele așezării stârnește și astăzi
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
în Moldova. În spiritul epocii, el a avut și o intensă activitate de ctitor, în zona noastră de interes, ctitorind bisericile mănăstirilor Bordești și Recea - Cândești. Biserica de la Bordești a fost ridicată din cărămidă, piatră și lemn pe un mic platou de sub Dealul Străjii, pe malul unui pârâiaș - numit azi al Bisericii. Pe tabloul votiv al ctitorilor, apar Mănăilă și soția sa Mina, alături de domnitorii Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Știm cu certitudine, dintr-o inscripție de pe ușa din lemn sculptat
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
de câteva văi scurte: Cazanului, Marcului Siliștei și Adâncata. Interfluviul are altitudinile cuprinse în general între 80 și 90 m.Unele sectoare ale interfluviului poartă diferite denumiri provenite de la poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul “ Gauriciu” sau câmpul “ Japca”. Imensitatea și planeitatea morfologică a câmpului este întreruptă din loc în loc de măguri (movile) dar și de crovuri și găvane. Măgurile sunt în număr mai mare în zona câmpului
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
nord cu comuna Tătărăni, în nord-est se învecinează cu orașul Huși, la est cu comuna Pădureni iar la sud cu comunele Hoceni și Dimitrie Cantemir. Altitudinea medie a comunei este de 246m, cele mai înalte forme de relief constituindu-le platourile structurale (dealurile Rușilor (362m), Dobrina (361m), Cimitirului (300m)), iar cele mai joase sunt culmile interfluviale paralele cu râurile Lohan și râul Elan. Temperatura medie anuală a comunei este de 10,7 °C, cu variații de 1,5-2,5 °C. Temperatura
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
În jurul anului 1706, an în care boierul Ștefan Stamate a ridicat Biserica de lemn din Bănești cu hramul "Sf. Nicolae", numele satului Bănești încă nu este pomenit. Începutul rudiment al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
pomenit. Începutul rudiment al satului se afla pe atunci pe povârnișul care duce de pe platoul puțin ridicat și cu pantă puțin înclinată, din unghiul dintre râurile Siret și Suceava, spre lunca și apa Siretului, care curgea pe atunci pe la poalele platoului, dincoace de luncă, dovadă fiind brațele moarte și iazurile formate, ulterior modernizate în perioada comunistă. Bătrânii au transmis generațiilor că Biserica de lemn din Bănești a fost făcută chiar în mijlocul pădurii existentă pe atunci în acel loc, tăind lemnul pe
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
cu pădure spre Nord, iară spre Sud cu loc de cultură pentru cereale. "Dealul Podișul" înconjură comuna Băsești pe toată partea de Vest. Denumirea i s-a dat de la poziția naturală a locului, care în partea de Nord desfășoară un platou pe o lungime de 2 km. Acest platou numit Podișul este acoperit cu pădure pe partea nordică, iar spre Sud sunt locurile e cultură. Pe partea Nord-Vestică sunt locuri ale dealului cu următoarele denumiri: În centru dealului se află localitatea
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
loc de cultură pentru cereale. "Dealul Podișul" înconjură comuna Băsești pe toată partea de Vest. Denumirea i s-a dat de la poziția naturală a locului, care în partea de Nord desfășoară un platou pe o lungime de 2 km. Acest platou numit Podișul este acoperit cu pădure pe partea nordică, iar spre Sud sunt locurile e cultură. Pe partea Nord-Vestică sunt locuri ale dealului cu următoarele denumiri: În centru dealului se află localitatea numită "Băltăgești", unde cu 200 de ani în
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că teritoriul agricol aferent satului să coboare la 340 m altitudine, suprapus fiind
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că teritoriul agricol aferent satului să coboare la 340 m altitudine, suprapus fiind văii pârâului Horăit. Pe langă platoul structural principal, numit și platoul Calafindești mai exista și câteva platouri secundare. Climă caracteristică zonei este cea temperat-continentală, supusă influentelor din estul Europei. Temperatura medie multianuala este cuprinsă între valorile de 7-8 °C. Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că teritoriul agricol aferent satului să coboare la 340 m altitudine, suprapus fiind văii pârâului Horăit. Pe langă platoul structural principal, numit și platoul Calafindești mai exista și câteva platouri secundare. Climă caracteristică zonei este cea temperat-continentală, supusă influentelor din estul Europei. Temperatura medie multianuala este cuprinsă între valorile de 7-8 °C. Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în luna iulie, temperatura medie fiind
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că teritoriul agricol aferent satului să coboare la 340 m altitudine, suprapus fiind văii pârâului Horăit. Pe langă platoul structural principal, numit și platoul Calafindești mai exista și câteva platouri secundare. Climă caracteristică zonei este cea temperat-continentală, supusă influentelor din estul Europei. Temperatura medie multianuala este cuprinsă între valorile de 7-8 °C. Cele mai ridicate temperaturi se înregistrează în luna iulie, temperatura medie fiind de 18 °C, în luna ianuarie
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Situată în Podișul Mare al Moldovei , respectiv în podișul Sucevei, comuna Horodniceni se încadrează în regiunea colinelor mijlocii, caracteristice reliefului fiind înălțimile de până la 400 puternic fragmentate în văi adânci.O caracteristică a acestui podiș este o întindere largă de platouri structurale cu soluri cernozomice, brune de pădure iar pe văile râurilor și pădurilor predomină solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horodniceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
din satele: Tișăuți, Lisaura și Ipotești. Comuna Ipotești este situată pe treapta cea mai înaltă a unui amfiteatru natural ce domină zona, respectiv între Dealul Cetății (368 m) și Dealul Tătărași (385 m). Relieful se înfățișează ca o alternanță de platouri structurale, coline și dealuri în care valea Sucevei și afluenții ei și-au croit drum. Apele sunt, de fapt, răspunzătoare în cea mai mare parte de modelarea reliefului Podișului Fălticeni. Teritoriul comunei Ipotești este încadrat din punct de vedere administrativ
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanții sunt fragmentați de vai cu direcția de la sud către nord. Dealurile sunt împădurite — Pădurea Jidogina, Pădurea Mărginii și Pădurea Runcului. Datorită gradului de împădurire versanții sunt în cea mai mare parte stabili. Fenomene de instabilitate s-au produs
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
și Aragonului). În 1492,Regii Catolici (Isabel și Fernando) dau afară musulmanii din regat și cuceresc Granada și atunci numele regatului se schimbaă în Reino Ibérico de España (Regatul Iberic al Spaniei). Teritoriul de bază al Spaniei este dominat de platouri înalte și de lanțuri muntoase ca și Pirineii și Sierra Nevada. Din acesti munți izvorăsc mai multe râuri importante, precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana și Guadalquivir. De-a lungul coastelor se găsesc câmpii aluvionare, din care cea mai mare este
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO". Fortificația acesteia constă dintr-un val de pământ cu palisadă, lat la bază de cca. și cu o înălțime de , care proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a două turnuri-locuință, construite, la bază, cu temelii de piatră și în partea superioară din cărămizi (chirpici). O scară monumentală, din piatră fasonată, lată de , ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO". Fortificația acesteia constă dintr-un val de pământ cu palisadă, lat la bază de cca. și cu o înălțime de , care proteja partea superioară a dealului, platoul și terasele. Pe platou se află urmele a două turnuri-locuință, construite, la bază, cu temelii de piatră și în partea superioară din cărămizi (chirpici). O scară monumentală, din piatră fasonată, lată de , ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevăzută cu jgheaburi
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
Chr., cetatea a fost grabnic refăcută și apoi definitiv distrusă și apoi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium [C.P.] Blidaru, este un platou situat la SV de com. Orăștioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se află ruinele cetății dacice cu același nume, integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Munților Orăștiei. Situată pe culmea Blidaru
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
pe culmea Blidaru, la o altitudine de 703 m, fortificația cuprinde două incinte, unite între ele, având împreună șase turnuri puternice de observație. Înălțime submontană ( alt.) în zona Munților Orăștiei, situată pe teritoriul com. Boșorod (jud. Hunedoara), pe al cărei platou a fost ridicată o cetate dacică datată la finele sec. 1 a. Chr. și în sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevăzută cu o dublă fortificație. Cetatea, ridicată din piatră, are formă patrulateră, cu laturile de 102 x 45
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
2008 } , în sud-vest cu satul Aruncuta, în partea de est cu Frata și sud-est cu satul Răzoare, respectiv cu Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
de comună Cojocna . Poziția geografică în cadrul județului și apropierea de Băile Cojocna conferă acestei localități o perspectivă certă de dezvoltare. Referitor la terenurile agricole, în Iuriu de Câmpie predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții bune pentru agricultură . Cea mai apropiată cale ferată se află la circa 4 km de sat, respectiv stația Boj - Cătun, cale ferată construită în 1913 și care face legătura între Cluj-Napoca și Câmpia Turzii. Climă este una temperata
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
km de municipiul Cluj-Napoca. Zona centrală a comunei este Mărișel-Stănești, unde se găsesc Primăria, Biserica, Școala Pelaghia Roșu, Muzeul Satului, dispensarul uman, dispensarul veterinar, postul de poliție, magazine și alte unități de alimentație și turism. Comuna este așezată pe un platou înalt la o altitudine de 1150-1250 m. Relieful are suprafețe ușor ondulate și culmi rotunjite, dar în partea de nord și de sud sunt și văi adânci, cu versanți abrupți, cu ape repezi și baraje în miniatură. Mărișelul se învecinează
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
de Apuseni. În etajele joase se întâlnesc păduri de foioase, cu predominanță făget ("Fagus silvatica"), gorun ("Quercus sesilliflora") și stejar ("Quercus robur"), apoi amestec de făgete și rășinoase, iar peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
în vestigii încă foarte puțin cunoscute: dealul Cetățel a fost considerat ca fiind propice pentru ridicarea unei fortificații, toponime de tipul „Cetate”, „Dealul Cetății”, „Măgura Cetății”, „Cetatea de pămănt” sau „Cetatea Lupilor” sunt atestate la Huedin. La Mănășturu Românesc, pe platoul „Glimea”, I.Marțian a semnalat urme ale unei așezări omenești datând din Evul Mediu timpuriu. Aceste urme nu au mai fost însă regăsite de Ștefan Ferenczi, cu ocazia perieghezei arheologice efectuate în 1973. Resturile unui zid de piatră au fost
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]