7,062 matches
-
aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5,48), aceasta este ținta. În ce constă desăvârșirea Tatălui? În iubirea Lui nemărginită, datorită căreia “Soarele Său răsare și peste cei răi și peste cei buni și plouă și peste cei drepți și peste cei nedrepți” (Matei 5, 45). Desăvârșita iubire de Dumnezeu și de aproapele este scopul suprem al fiecărui creștin, poruncile fiind mijloace sau căi de atingere a acestuia. 1.1.2. Principiile moral-religioase în Predica
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care sunt preluate din generație în generație din înțelepciunea și experiența țărancei române, renumită pentru frumusețea ei. în primul rând e importantă curățirea feței. Apa pe care-o utilizați să fie cât mai pură. îmi amintesc cum în copilărie, când ploua, tatăl meu, trimis de mama, strângea apă de ploaie ca fetele lui să-și spele fața și părul. Așadar, apa de ploaie, sau apa din zăpadă topită (recoltate cu grijă, nu chiar la începutul ploii, ci după un timp când
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
spectatorii săi; * nu presupune calități atletice deosebite, în anumite limite, oricine poate juca fotbal; * are avantajul că se poate juca oriunde: pe plajă, pe teren viran, în spatele curții, pe iarbă, indiferent de timp și de climă, chiar dacă bate vântul sau plouă. Competițiile de fotbal desfășurate în ultimii ani pe plan intern, dar și internațional, ne-au demonstrat că dinamica jocului de fotbal s-a schimbat total, fotbalul contemporan fiind caracterizat de o mare viteză de circulație a jucătorilor cu minge și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
care sunt preluate din generație în generație din înțelepciunea și experiența țărancei române, renumită pentru frumusețea ei. În primul rând e importantă curățirea feței. Apa pe care-o utilizați să fie cât mai pură. Îmi amintesc cum în copilărie, când ploua, tatăl meu, trimis de mama, strângea apă de ploaie ca fetele lui să-și spele fața și părul. Așadar, apa de ploaie, sau apa din zăpadă topită (recoltate cu grijă, nu chiar la începutul ploii, ci după un timp când
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
la înălțimi mari, unde aerul are densitatea mică și nu împrăștie lumina, văd cerul de culoare neagră? Vara, într-o periodă fără ploi, când în aer sunt multe firicele de praf, cerul este mai degrabă alb-lăptos, decât albastru, iar dacă plouă praful dispare și cerul devine adânc albastru? ... Culoarea Soarelui este determinată de același fenomen de împrăștiere Rayleigh, astfel în miezul zilei Soarele are culoarea galben-aurie, căci lumina care vine de la astru pierde în atmosferă o parte din razele ei violete
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
spus. Se apropia apusul carierei și sfârșitul vieții sale. Pe 12 februarie 1564 Mi‑ chelangelo și‑a petrecut ultima zi lucrând la Pietà; două zile mai târziu a făcut febră; era în vârstă de optzeci și nouă de ani, afară ploua, dar cu toate acestea a mers să se destindă în campagna. Era luna februarie 1564, noapte de iarnă, vreme urâtă, dar și‑a făcut curaj, a încălecat pe cal și a cutreierat ulițele Ro‑ mei. Ca un magnet, îl atrăgea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mai avea pământ, și în curând nu va mai avea nici casă. De acum încolo nu mai avea nici măcar o piatră pe care să pună capul, pribegea pe câmpuri ca un sărman, noaptea și ziua, fără încetare: și când va ploua, ploaia rece, ploaia fără de sfârșit va cădea peste el”. Spre deosebire de bătrânul Fouan, care este uman în relațiile cu fiii săi, cu soția sa, cu sora lui, Marianne, poreclită La Grande, este respectată și temută, nu pentru bătrânețe, ci pentru avere
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și s-a așezat pe scaunul din dreapta șoferului, dar acesta fiind ruginit a cedat și Mazilu a căzut și l-am așezat pe alt loc. Când am ajuns la Academia Militară, era un zgomot puternic de a crezut omul că ploua afară. Ce era să-i zic, am zis că drumul era stricat, că nu aveam vedere decât în față, că nu știam ce se întâmplă, dar că nu aveam niciun obstacol. De la Academie a început să se tragă în noi
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți de la nivel microdiscursiv, din planul propoziției. Existența unor structuri sintactice specifice limbii române (Îmi place salata, Mă doare capul), a enunțurilor fără subiect expletiv (Plouă, A sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
livezi. Zilele sunt tot mai lungi și nopțile mai scurte. Temperatura crește, soarele încălzește foarte puternic încât unele zile sunt caniculare. Ploile sunt calde și repezi, însoțite de tunete și chiar trăsnete, uneori este furtună. De aceea este bine când plouă să ne adăpostim. Ploaia este prietenă bună a plantelor. Ea le hrănește și le înviorează. Și în sfârșit, tot vara, vine și mult așteptata vacanța mare. Planuri, vise, proiecte toate își găsesc împlinirea în acest unic cuvânt ”vacanță.” Și pentru că
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
culesul fructelor, legumelor și la prepararea conservelor. Toamna aurie Toamna este anotimpul cel mai bogat. Toamna se culeg fructele și se numără bobocii. Tot acum încep și școlile. Vremea este mai răcoroasă. Vântul aduce nori de ploaie. De aceea toamna plouă mai mărunt și rece dintr-un cer acoperit de nori. Cântecul toamnei învăluie natura. Toamna a coborât cu al său alai în copaci și le-a făcut frunzișul de aur. Norii se învăluie pe cer iar vântul la o adiere
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
italience învățasem să-mi întind părul și mi se părea suprema formă de eleganță, pentru că asta era cam tot ce puteam face cu părul meu ca să pară... aranjat, în rest fiind de la mama natură între creț și ondulat, depinde dacă ploua sau nu, starea lui firească fiind aceea de ciufuleală perpetuă. Cei din jur se obișnuiau cu greu cu toanele părului meu, e drept că fiind așa zăpăcit îl țineam mai mult strâns, iar atunci când, proaspăt spălat, îi dădeam o zi
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
loc, asta era în cafenea, la micul dejun, când mi-am luat o carte prefăcându-mă că citesc, de nervi că nu mă băga în seamă. Mă uitam la el și mi-aș fi dorit măcar o discuție cu mai plouă afară?, dar nu, căștile pe urechi și o ignorare totală, ca și cum, brusc, devenisem invizibilă. În ziua aia, în cafenea, a trebuit să dau dovadă de toată răbdarea pe care o aveam și cred că n-aș fi fost în stare
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
vreo frunză prea lipicioasă. În tei puteam fi orice și, în pofida ramurilor dese, privirea se ducea departe... departe. La vremea examenelor din sesiune era mai complicat, că taman atunci se găsea teiul să înflorească. Mai erau ghebele, dar numai după ce ploua, prin octombrie. Le găseam pe buturi de copaci tăiați, ciorchine precum strugurii și învățasem să le deosebesc de cele ne-bune, după guleraș. Era greu de ales între parfumul pădurii la vremea ciupercilor sau cel al ghebelor din farfurie. Nu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
apărut când trebuia să apari și peste toate... o dorință îngrozitoare de a fi lângă tine a sta la tine în brațe a te simți real, cald și... al meu... mi-e dor de tine... ... și mie de tine! a plouat toată ziua realizez că, spre deosebire de mine, ție ți-e mai greu să spui... lucruri... să le scrii și mai greu dar pentru că nu o faci, mi-e teamă că nu le simți și că nu le vrei aștia sunt oamenii
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de motan la pândă și de încă ceva... dar ... ... dar! și mie mi-e dor de cicălelile tale, de insistențele tale în a discuta în amănunt lucrurile... și de multe altele! încă stau afară și miros toamna. aici nu mai plouă și, sincer, nici nu e prea frig! mai ții minte primul meu mesaj? cu să facem aia și ailaltă... mai adaugă ceva pe listă: pe la vreo 60, 70 de ani... nu mai mult... cu tine pe-o bancă dând la
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
prag și strigă: E cineva?... Tăcere... Ba nu e, un glas subțire: Auzi? Mi-e frig, îngheț, copile deschide, sunt un sărman drumeț! Dar cine ești? Mi-e frică! Sunt mic; să-ntreb pe tata... Nu, nu-ntreba, deschide, că plouă cu găleata... Și apoi, știu basme multe și ghicitori... un sac ... Dar cine ești? Un vierme. O, dar viermii nu prea-mi plac! Dar eu sunt mic, o scamă; și abia mă vezi când eu mă fac covrig, Hai, trage
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
10-15 rânduri un text în care să descrii frumusețea locurilor pe care le vezi. *Sugestii de lectură: Căutați și citiți și alte poezii despre primăvară. Selectați în jurnalul de lectură expresiile care v-au plăcut mai mult. Se dă textul: ―Ploua. Băiatul asculta ghemuit sub plapumă foșnetul ploii pe acoperișul de tablă. Pe fereastră se frângeau fulgere. Păreau crengi de foc care se mistuiau într-o clipă. << Acum cad merele> >, se gândi băiatul. Avea un măr al lui, sădit în cotul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. "Da Dumnezeu și cu Sf. Petru și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa care se va atinge de ea"; "de câte ori va plânge, să ploaie"; "de câte ori va râde, să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa care se va atinge de ea"; "de câte ori va plânge, să ploaie"; "de câte ori va râde, să i se facă două flori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
am pre Domnul care mă grijește,/ Din svânta sa casă ce să odihnește .../ Vede pre cel meser și pre tot lipsitul,/ Derepțâi și strâmbii de pre tot pământul./ Deci strâmbătatea cine o iubește, / Acela el sângur sufletu ș-urește./ Că va ploua Domnul cu iarbă pucioasă/ Preste necurațâi, și holbură groasă,/ Foc și sterevie cu năvală mare,/ Le-a trimise lanțuri, păhar de pierzare. (29) Nu suntem departe de programul iconografic al lui Petru Rareș, de simbolistica exorcizării demonicului și a morții
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În strânsă legătură cu distincțiile semantice menționate mai sus, s-a observat că în unele structuri cu verbul de percepție a vedea se poate exprima o inferență mentală, o "percepție indirectă"79. Într-un context ca: (1) Văd că a plouat mult, se exprimă o percepție fizică indirectă, fiindcă ceea se percepe sunt anumite indicii care conduc la observația că a plouat mult, nu evenimentul în sine. Totodată, în aceeași configurație sintactică se poate exprima o percepție directă fizică a unui
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea se poate exprima o inferență mentală, o "percepție indirectă"79. Într-un context ca: (1) Văd că a plouat mult, se exprimă o percepție fizică indirectă, fiindcă ceea se percepe sunt anumite indicii care conduc la observația că a plouat mult, nu evenimentul în sine. Totodată, în aceeași configurație sintactică se poate exprima o percepție directă fizică a unui proces în desfășurare: (1ʼ) Văd că urcă scările. Diferența de interpretare dintre contextele (1) și (1ʼ) se explică prin structura semantico-sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
are reflexe în plan sintactic, remarcându-se că verbele de percepție intențională (a privi, a asculta) nu permit realizarea obiectului direct prin GComplcă. Structura [verb de percepție + GComplcă] a fost interpretată ca exprimând percepții inferențiale/reprezentări mentale (văd că a plouat) sau percepții cognitive (văd că ai dreptate). Iliescu (2009: 150) observă că, în română, verbul a se uita, spre deosebire de a privi, cuprinde în sfera sa semantică și sensuri cognitive (a se uita "a crede", "a-și da seama", "a înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]