7,468 matches
-
32; Al. Ruja, „Dorurile cantului de cuc”, O, 1988, 8; Traian Ț. Coșovei, Strigat patetic cu impulsuri de laser, CNT, 1992, 4; Dan Munteanu, Vasile Speranza, poeta, „Canarias”, 1993, 25; Luis Leon Barreto, Visión mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
Leon Barreto, Visión mistica de Gran Canaria, pară un poeta rumâno, „La Provincia”, 1993, 50; Angelo Ramos, Una obra sobre Gran Canaria se traducira del rumâno al español, „Diario de Las Pălmaș”, 1994, 21; J. M. Balbuena, V. Speranza, un poeta y músico rumâno enamorado de Canarias, „La Provincia”, 1994, 24; Ion Buzași, O carte de versuri dedicată Blajului și Bisericii sale, „Unirea”, 1998, 1; Traian Ț. Coșovei, Sufletul meu e cuvântul, „Curentul”, 1998, 14-15 martie; Aureliu Goci, V. Speranța și
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
, Cornelia Maria (4.IX.1954, Vatra Dornei), poetă, jurnalistă și traducătoare. Este fiica Veronicăi Savu (n. Tabarcea), și a lui Nicolae Savu, militar de carieră. Urmează liceul la Vatra Dornei (1969-1973) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, la Universitatea din București, absolvind în 1977. Devine profesoară în orașul
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
Totem în alb (1973), premiată de Uniunea Scriitorilor. Scrie articole de critică literară și culturală în „Pagini bucovinene”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Bucovina literară”, „România literară”, „Vatra” ș.a., în 1996 fiind premiată pentru jurnalism cultural de Uniunea Scriitorilor. Ca poetă, S. se remarcă de la început prin maturitatea scriiturii și construcția sigură a versului, „prin bogăția și diversitatea lexicului” (Laurențiu Ulici). Vădește abilitatea de a trece ușor de la o formulă la alta, exploatează ambiguitatea sau ascunderea semnificatului pentru a evita simplismul
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
bogăția și diversitatea lexicului” (Laurențiu Ulici). Vădește abilitatea de a trece ușor de la o formulă la alta, exploatează ambiguitatea sau ascunderea semnificatului pentru a evita simplismul. Apreciată a fost îndeosebi Balada crăiesei Mab, „în linia Isarlâkului” lui Ion Barbu, unde poeta etalează o imaginație debordantă, inventând simboluri peste simboluri, chiar cu riscul obscurității asumate, întrucât tema cea mai importantă este aceea a banalului și a previzibilului. Uraniu, forme și oameni de zăpadă (1978) continuă seria baladelor într-un balcanism bine temperat
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
Traiană, ed. 3, XIII, îngr. I. Vlădescu, București, 1930, 106-107; N. Iorga, Un romantic poet al unității naționale, RI, 1920, 7-9; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 63-66; Călinescu, Ist. lit. (1941), 301, Ist. lit. (1982), 339-340; Claudio Isopescu, Il poeta Romolo Scriban e l’Italia, Roma, 1943; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 302; Ist. lit., II, 760-761; Dicț. lit. 1900, 774; Satco-Pânzar, Dicționar, 205-206. F.F.
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
ȘCHIOPU, Ursula (30.VII.1918, Mihai Viteazu, j. Cluj), poetă. Este fiica Olimpiei (n. Braica), nepoată a memorandistului Ioan Rațiu, și a lui Grigore Biji, profesor de liceu la Turda. Face cursul secundar la Turda, iar pe cel universitar la Facultatea de Filosofie și Litere din București, susținându-și licența
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
RL, 1971, 21; Dana Dumitriu, „Reîntoarcerile”, RL, 1973, 32; Viorel Horj, „Reîntoarcerile”, F, 1973, 8; Mircea Iorgulescu, „Reîntoarcerile”, LCF, 1973, 39; Adrian Popescu, Pădurile Canadei, ST, 1977, 7; Al Andrițoiu, Poemele Ursulei Șchiopu, RL, 1979, 3; Francisc Păcurariu, Maturitatea unei poete autentice, ST, 1979, 2; C. Coșman, Între psihologie și poezie, CNT, 1985, 11; Ion Brad, Dialogul cu timpul, RL, 1987, 13; Popa, Ist. lit., II, 399; Dicț. scriit. rom., IV, 438-439. D. Mc.
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
, Corina Victoria (pseudonim al Corinei Victoria Bădulescu; 25.XII.1936, Pojogi-Cerna, j. Vâlcea), poetă și prozatoare. Este fiica Mariei (n. Ștefănescu) și a lui Ștefan Călugăru, agricultori. Urmează la Timișoara Școala Medie „Eftimie Murgu” (1958-1962) și Școala Tehnică Sanitară (1962-1964). Lucrează ca asistentă socială la Spitalul Militar din Timișoara, ca funcționară la diverse întreprinderi
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
O, 1983, 5; George Bădărău, „Frica albă”, CL, 1983, 6; Adrian Dinu Rachieru, Alți candidați la fericire, O, 1984, 5; George Chirilă, „Coridor în oglindă”, CNT, 1984, 10; Marian Odangiu, „Inelul de fum”, O, 1984, 39; Adrian Dinu Rachieru, Romanele poetei, O, 1986, 9; Pia Brânzeu, Permanenta devenire, O, 1988, 5; Rodica Opreanu, Poezia scriiturii, O, 1989, 8; Mariana Lazăr, „Cercul de oglindă”, ST, 1990, 6; Ruja, Parte, II, 71-73. L. P. B.
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
, Ana (pseudonim al Anei Chiș; 2.VI.1944, Hideșelu de Sus, j. Bihor - 20.XI.2005, Reșița), poetă și prozatoare. Urmează liceul la Oradea. Va fi bibliotecară la Reșița, unde după 1989 va conduce SC Menelas. Își face debutul în 1968, la „Familia”, fiind prezentă și în „Orizont”, „Reflex”, „Semenicul” ș.a. Străbătute de fior patriotic sau de sentimentul
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
ca într-un descântec de ursită al celei care se închipuie „zămislită din balade”. Mereu în consonanță cu natura („Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc lumea, poeta vădește o anume pudoare, vrând parcă să disimuleze sentimentele care pot fragiliza legătura cu ritmurile și miracolul firii. Rostul i se precizează în versurile din Melancolia trandafirului albastru (1982), unde textul intitulat Roată în cuvânt născută spune despre devenirea ființei
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
, Alexandrina (20.VII.1880, Râmnicu Sărat - 1949, Galați), poetă. Este fiica Mariei și a lui Ion Constantinescu, profesor. După absolvirea Pensionului Humpel din Iași studiază artele plastice la Dresda. Din 1901 se stabilește la Galați, unde va fi o vreme profesoară de desen la Liceul de Fete „M. Kogălniceanu
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
tonul elegiac mai persistă o vreme, primăvara, cu „înfiorate balsamuri dulci”, activează altă zonă a sensibilității, prilejuind intuiții subtile, traduse în imagini nu lipsite de finețe. Evoluând spre o atitudine lirică mai impersonală, dar și sub o evidentă influență parnasiană, poeta înclină spre compoziția estetizantă, imaginând o „romanță violetă” sau alt fel de cântec, de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
intensificarea bucuriei de a fi, identificată cu o stare aproape extatică, transpusă într-o viziune panteistă: „Sunt iarba, câmpul, zările bogate/Și gândul meu atunci e Dumnezeu,/ Când tot ce văd și tot ce simt sunt eu” Când în vârtejul). Poeta compune însă îndeobște doar versuri notabile tehnic, epuizându-și substanța lirică, activă numai în limitele experiențelor propriei vieți și alimentată fie de o adâncă tristețe, fie de o debordantă bucurie. SCRIERI: Sonete, București, 1920; Sonete, Craiova, 1924. Repere bibliografice: E.
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
, Miră (16.V.1920, Râmnicu Vâlcea - 2.VII.1978, Honolulu, SUA), poeta, prozatoare și eseista. Tatăl, Constantin (Dinu) Simian, avocat, membru marcant al Partidului Național Țărănesc, a murit în închisoarea de la Sighet, iar mama, Constantă Simian, a cunoscut, de asemenea, ca și alți membri ai familiei, temnițele comuniste. S.-B. face la
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Este totodată președinta mai multor societăți culturale și literare ale Universității: Cercle Français, Alliance Française și Société „Paul Claudel” au Pacifique. Din 1966 colaborează la revista de poezie „Mele”, editata de Ștefan Baciu (numărul 44/1979 va fi dedicat, postum, poetei). În ultimii ani ai vieții începe să picteze. A publicat versuri în „Limite” (Paris), „Drum” (Mexico), „Apoziția” (München) „Micron” și în „Revista scriitorilor români” (München), unde îi apare Ibrahim, fragment din românul Povestea Râmnicului. Două plachete îi reunesc creația poetica
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
Strofe pentru suflet, placheta lui D. N. Teodorescu, ori cartea Anitei Belciugățeanu Poezia lui Giacomo Leopardi ș.a. Tudor Arghezi are o primă intervenție critică (Informația literară), articole despre poezie dând Andrei Tudor (Generație lirică) și Scarlat Struțeanu (Poezia pură). Relațiile poetei Otilia Cazimir cu Societatea Scriitorilor Români sunt urmărite de G. Nichita. Li se solicită interviuri lui Mihail Sadoveanu, lui N. N. Tonitza și lui D. D. Patrașcanu, iar A. Bădăuță recenzează romane de Eugen Goga (Cartea facerii) și V. Demetrius (Monahul
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
înger.” I se spune din ce în ce mai des „Nichita”. Un prenume ce devine un nume care indică o personalitate lirică de prim rang, un stil de viață și un limbaj specific. La sfârșitul anului 1964 o cunoaște pe Gabriela Melinescu, o tânără poetă de care se îndrăgostește fulgerător. Urmează o lungă și agitată istorie sentimentală, ce se va încheia odată cu plecarea Gabrielei Melinescu în Suedia, la mijlocul anilor ’70. În iureșul evenimentelor poetul, în stare să abandoneze totul pentru o bucurie simplă, cum ar
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
, Călina (30.IV.1953, Slobozia Mare, j. Cahul), poetă. T. (al cărei prenume la naștere era Aculina) este fiica Ecaterinei (n. Culeva) și a lui Vasile Trifan, țărani. Urmează școala generală și liceul în localitatea natală, apoi Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Chișinău, absolvită
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
, Leonard (10.XI.1951, Bursuceni, j. Bălti - 4.XI.1975, Moscova), poet și prozator. S-a născut într-o familie de intelectuali. Este fratele poetei Leonida Lari. Studiază la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1973-1975). Ț. a nutrit interes pentru mării filosofi stoici ai Antichității, dar și pentru poezia europeană modernă. Cultivând o lirica de orientare neoexpresionistă, puternic influențată de Lucian Blaga și
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
, Doina (19.VIII.1960, Oltenița), poetă și publicistă. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1982-1986). În timpul studenției frecventează cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin. După absolvire va fi profesoară de limba și literatura română la Oltenița. Din 1990 lucrează în presă, la
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
ai trăit provizoriu, ca să trăiești pe îndelete acum” (Viciul poeziei pure 2). Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în derizoriu: „«Te apropii de balustradă încet / lăsând în urmă nu regretul ori scârba, / ci niște idei sterile și neprimejdioase, pe
TUDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
UMBRĂ, Ada (pseudonim al Eugeniei Fl. Ionescu; 21.I.1885, Turnu Severin - 8.X.1928, Ianca, j. Brăila), poetă. Urmează cursurile Școlii Normale „Elena Doamna” din București, pe care le încheie în 1903, și devine învățătoare în comuna Ianca. În 1908 debutează cu poezia La răscruci în „Ramuri”, și editorial în 1921 cu placheta Sub plopi. Colaborează, în primele
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]