6,037 matches
-
emisiune de teleshopping? Legătura afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
întrebăm dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate Ciudat, astăzi aveți chef să vă schimbați marca de bere preferată... De obicei în supermarchet mâna se întinde automat spre marca pe care o cumpărați în mod obișnuit, dar, de această dată, aparent fără motiv, o imagine vă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere a cărei reclamă e difuzată chiar înainte de serialul preferat? Congruența program-publicitate Ciudat, astăzi aveți chef să vă schimbați marca de bere preferată... De obicei în supermarchet mâna se întinde automat spre marca pe care o cumpărați în mod obișnuit, dar, de această dată, aparent fără motiv, o imagine vă apare în minte. Cea a unei etichete în formă de romb cu contur
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
romb cu contur roșu. Măi să fie, unde ați mai văzut-o? Mergând spre casă, cu baxul de sticle cu eticheta cu contur roșu vă amintiți dintr-o dată unde ați mai văzut-o: aseară, la televizor, chiar înainte de serialul dumneavoastră preferat a fost difuzată o reclamă la această marcă de bere. Cu siguranță nu vă gândeați că o reclamă poate avea un impact inconștient asupra comportamentului de cumpărare încât să vă facă să renunțați la marca folosită în mod obișnuit. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în mod obișnuit. Poate nici n-ar fi fost cazul dacă montajul imaginilor nu ar fi fost atât de bine realizat. Se pare că reclama din seara trecută prezenta efectiv marca de bere cu etichetă roșie, dar și în serialul preferat erau mai multe scene în care apăreau tineri care beau bere. Pare să nu aibă nici o importanță, dar scenele acestea veneau chiar după reclamă și vă aminteau de reclamă, fixând și mai bine în creierul dumneavoastră amintirea mărcii. Asta e
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Tomlin, D., Cypert, K.S., Montague, L.M., Montague, P.R. (2004), „Neural correlates of behavioral preference for culturally familiar drinks”, Neuron, vol. 44, pp. 379-387. 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă Nu sunteți chiar un expert în detergenți, dar sunt zile în care vă spuneți că veți face alegerea bună. Este o formă de intuiție, nu știți de unde vine. De exemplu astăzi, ceva vă spune că pachetul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
decât ceilalți. De ce sunteți atrași de acest detergent? Vă întoarceți acasă, puneți mașina de spălat la lucru și vă instalați în fața televizorului. Când acolo, ce să vezi? Surpriză: Descoperiți marca de detergent și o muzică frumoasă pe fundal. Cântecul dumneavoastră preferat! O îndoială își face locul. E oare posibil ca plăcerea provocată de cântec să fi fost transferată inconștient asupra detergentului? Nu, ar fi prea stupid. Ei bine, da, e stupid, dar așa se întâmplă, după cum arată următorul experiment: Psihologul Gerald
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
al. (2004), „The involvment of the orbitofrontal cortex in the experience of regret”, Science, 21, pp. 1167-1170. 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face În 2005, Sébastien Cauet a fost desemnat prezentatorul preferat al francezilor până în 35 de ani. Este o figură jovială, foarte cunoscută, care primește invitați pe un fotoliu fantezist, le măsoară bătăile inimii și le pune întrebări incomode pentru a le evalua reacțiile emoționale. Umor prezentatorului și renumele personalităților care
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sprâncene lăsate. Autorul acestui studiu consideră că inconștient presupune un anumit număr de lucruri despre persoanele cu față de copii: îi consideră din start mai naivi și mai inocenți, pentru că acestea sunt calitățile pe care le atribuim copiilor nevinovați. Astfel, animatorul preferat al francezilor se folosește de aspectul său aparent inocent pentru a face uneori glume caustice despre celebrități care lasă o impresie dulce-amară și ne face să râdem de situațiile care ar putea fi percepute ca neplăcute sau agresive, dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un munte, peisaje cu lacuri și păduri, maimuțe prin copaci), medii umane compuse din elemente complexe (canale sinuoase șerpuind printre lacustre) și medii urbane moderne, cu linii mai uniforme (parcări, fațade văruite etc.. Oamenii de știință au constatat că imaginile preferate ale participanților erau cel mai adesea scene naturale cu linii complexe, diverse planuri și volume (arbori, păduri, faleze, diverse animale aflate în diferite părți ale fotografiei) sau medii umane în care puteau fi văzute linii mlădioase, precum canalele sinuoase despre
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
attributions among men”, Evolution and Human Behavior, 28(5), pp. 340-344. 59. De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi Televiziunea și mâncarea fac casă bună. Mâncarea unei pizza uitându-ne la serialul preferat sau a biscuiților aperitiv în fața informațiilor televizate sau luând chipsuri în continuu din pungă în timp ce criminalul își sugrumă agentul de pază în „Tăcerea mieilor”: aceste gesturi par aproape obișnuite, într-atât încât uităm cât ne influențează televiziunea pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un atelier sau în spatele unui ghișeu, încearcă să modelezi spațiul astfel încît să devină mai confortabil. Poți folosi fotografii ale rudelor sau prietenilor, ghivece cu plante, diplome sau certificate obținute de tine sau lucruri mărunte cum ar fi caricatura ta preferată, lipită de marginea monitorului. Cunosc o tînără care lucrează într-un magazin de cadouri și aduce în fiecare zi la serviciu o floare, fapt ce o binedispune. Asemeni unui copil care se joacă de v-ați ascunselea, încearcă să construiești
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
posibil ar fi fost „Cu vecina de vizavi”. Iată două întrebări similare, cu răspunsuri extrem de diferite. Pentru a demonstra importanța întrebărilor în viața de zi cu zi, încercați următorul exercițiu. Fără nici o introducere, întrebați pe cineva care e culoarea sa preferată. Aproape sigur că va ezita cîteva clipe înainte de a răspunde. în timpul acestei scurte pauze, interlocutorul evaluează întrebarea, așa că, în esență, i-ați deviat fluxul gîndurilor. Probabil că nu se gîndea la culori în momentul în care ați pus întrebarea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
toată lumea. Acum, după ce a aflat că ceilalți au sesizat problema, va face o schimbare - și asta destul de repede. Șefi care „au un fix” Indiferent cît de mult se străduie toți cei din subordinea sa, șeful acesta are întotdeauna cîțiva angajați preferați. Pe unii îi tratează preferențial, pe alții îi ține la respect. Există persoane cărora li se acordă mereu pauze sau li se încredințează sarcini speciale și persoane care au mereu rolul de țap ispășitor, dacă ceva nu merge. Acest șef
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
țările care au avut până în secolul al XVIII-lea o populație rurală majoritară. Tocmai această populație care a trecut din zona rurală în cea urbană este cea care a format clasa de mijloc și a contribuit la perpetuarea formelor culturale preferate, forme care au devenit curând populare. Răspândirea alfabetizării în rândul acestei populații, tipărirea de carte și interesul tot mai crescut al unor intelectuali față de folclor au dus la apariția unei culturi "de frontieră", care, în condițiile dezvoltării industriale din secolul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fără conținut. Barbie nu a fost niciodată înfățișată cu vreo preocupare intelectuală, iar personajele întruchipate de ea nu au fost nicicând artist, romancier ori poet. Barbie nu este niciodată înfățișată citind ori afișând vreun interes pentru experimente științifice, ipostazele ei preferate fiind lenevitul, pregătirea pentru petrecere sau conversația telefonică. Studenta Barbie de prin anii '70 a apărut, de exemplu, într-un "campus universitar" alcătuit dintr-o cameră de cămin, un magazin pentru cumpărături (cu cabină telefonică), un stadion și un cinematograf
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sală de curs. În 1972, a fost produs un model de păpușă Barbie cu mâinile flexibile, care puteau ține diverse obiecte, și astfel păpușa a fost echipată cu telefon, televizor, casetofon și tavă cu două pahare 124. Printre ocupațiile ei preferate se numără echitația, șofatul (în mașini de lux, rapide), excursiile, înotul în piscina proprie, masa de prânz (sau cină) la McDonald's și hainele la modă. Orice încercare de a-i da o înfățișare cât de cât intelectuală a dat
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
169-195. 146 Vezi Susan Bordo, ,,Material Girl: The Effacements of Postmodern Culture", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., pp. 265-290, pentru o discuție detaliată asupra "materialității" corpului, a anulării sale și a impactului asupra femeilor care își modifică trupul după iconurile preferate. 147 Robert Miklitsch, From Hegel to Madonna (Towards a General Economy of Commodity Fetishism), New York, State University of New York Press, 1998, pp. 99-140, pentru o excelentă analiză a Madonnei ca "fetișism produs pe scară largă", ca teren economic și politic
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vezi casetele numerotate pe parcursul textului). O a doua posibilitate, mai mică, este că agențiile federale ale Statelor Unite au transformat sondajele și chestionarele Într-o activitate birocratică riscantă, din cauza procedurilor de verificare necesare. În consecință, studiile de caz au devenit metoda preferată. Însă În științele sociale nu predomină cercetările sponsorizate de stat - cu siguranță nu În Europa sau În alte țări -, iar natura regulilor federale nu poate explica patternul mai vast al metodologiilor folosite În științele sociale. Mai mult decât atât, În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
strategie are propriile avantaje și dezavantaje, În funcție de trei condiții: (a) tipul Întrebării de studiu, (b) controlul pe care Îl are cercetătorul asupra evenimentelor comportamentale propriu-zise și (c) vizarea fenomenelor contemporane, spre deosebire de cele istorice. În general, studiile de caz constituie strategia preferată atunci când se pun Întrebări de genul „cum” și „de ce”, când cercetătorul are un control redus asupra evenimentelor și când atenția este Îndreptată asupra unui fenomen contemporan văzut Într-un context din viața reală. Astfel de studii explicative pot fi la
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
scopul cercetării este acela de a descrie incidența sau predominanța unui fenomen, sau când studiul se vrea a fi anticipativ În privința anumitor rezultate. Două exemple tipice ar fi investigarea atitudinilor politice predominante (În care un sondaj ar putea constitui strategia preferată) sau a răspândirii unei boli precum SIDA (În care ar fi preferabilă o analiză epidemiologică a statisticilor medicale). În schimb, Întrebările „cum” și „de ce” sunt mai mult explicative și susceptibile să antreneze folosirea studiilor de caz, a istoriilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
variațiile sale. De asemenea, s-a Încercat diferențierea lui de celelalte strategii de cercetare folosite În științele sociale, indicând situațiile În care studiul de caz este preferabil, să zicem, unui sondaj. În anumite circumstanțe, esteposibil să nu existe o strategie preferată, deoarece plusurile și minusurile diferitelor strategii se pot suprapune. Totuși, scopul principal este să le luați În considerare pe toate, Într-un mod cuprinzător și pluralist, ca făcând parte din repertoriul dumneavoastră, din care puteți extrage ceea ce vă trebuie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
datelor unui studiu de caz. Un semn de alarmă permanent trebuie să fie conștientizarea acestor alegeri Înainte de colectarea datelor, astfel Încât să vă asigurați că le veți putea analiza. Trei strategii generale Sprijinirea pe ipoteze teoretice. Prima strategie și cea mai preferată este urmărirea ipotezelor teoretice care au dus la studiul de caz. Se presupune că obiectivele inițiale și designul studiului au fost bazate pe astfel de ipoteze, care la rândul lor au reflectat o serie de Întrebări de studiu, examinări ale
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
servească În primul rând obiectivelor raportării și nu documentației. Stabilirea grupurilor-țintă pentru raportul studiuluitc "Stabilirea grupurilor‑Țintă pentru raportul studiului" Un bun punct de plecare pentru redactarea studiului de caz este să vă gândiți din timp la audiența posibilă sau preferată și la formatele de raport. Poate exista o serie mai diversă de audiențe decât pentru multe alte tipuri de cercetare, inclusiv (a) colegi din mediul universitar; (b) responsabilii cu stabilirea politicilor, practicieni, lideri comunitari și alți profesioniști care nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
după o perioadă mai lungă de tratament, curba 131 autoreglării cerebrale revinind la normal, permițând pacienților să tolereze o scădere mai amplă a TA. Medicamentele care au efect antihipertensiv timp de 24 ore la administrarea unei singure prize, ar trebui preferate deoarece oferă avantajul complianței și în plus evită variațiile TA. Ideală este administrarea în cursul dimineții a unui preparat cu acțiune pe 24 ore, cunoscut fiind faptul că toate clasele majore de antihipertensive au acum reprezentanți cu acțiune de acest
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]