5,740 matches
-
ele trebuie să respecte anumite reguli iar pe stradă, aparent sunt libere, întrucât depind de proxeneți, "pești" și de clienți. Destinele lor se pot interfera. Curtezanele cu statut privilegiat pot debuta ca amante, concubine, soții, sfârșind în această ultimă postură privilegiată, după cum ele pot decădea ca prostituate de rând. Ca și curtezanele reale, pseudocurtezanele întrețin relații de intimitate erotică cu sau fără implicare afectivă, selectiv, în temeiul propriilor interese (economice, politice, culturale, filantropice). Ele se oferă, când vor și cui vor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a ajunge în asemenea poziții râvnite, femeile aflate în concurență unele cu altele se foloseau de intrigi și corupție, comiteau direct și indirect crime, pentru a urca la rangurile râvnite și pentru a-și aduce progeniturile în poziții sociale privilegiate și pe Tronul Dragonului Galben. De unde proveneau femeile haremului? Pe lângă descendentele legale ale familiilor împărătești sau ale dregătorilor, erau recrutate tinere de doisprezece-treisprezece ani din familii distinse, după concursuri severe pe criterii de frumusețe, aptitudini, inteligență și sănătate. Pentru familiile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
printr-o importantă antologie de scrieri ale acestuia, traduse sub titlul Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu e însoțită oportun de aceea a altor remarcabili exegeți ai domeniului. Scenă literaturii se impune prin notă de modernitate nu numai a informației, dar și a stilului de abordare a problemelor, emancipata de orice dogmatism, mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
anume a produs pentru ca să fie lăudat? Prostii de toate felurile: libertatea de gândire, gravitația, electricitatea, tolerantismul, inocularea, chinina, Enciclopedia și dramele..." Scriitorii epocii Luminilor, pentru care civilizația este un factor de progres, tratează drama ca pe un mijloc de acțiune privilegiat, ca pe o unealtă capabilă să șlefuiască moravurile. Voltaire nu încetează să insiste asupra acestei misiuni educative a teatrului, fie în versurile pe care le scrie cu ocazia Morții lui Adrienne Lecouvreur (La Mort d'Adrienne Lecouvreur, 1730), fie în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
autorul dramatic își va revendica la modul deschis un drept de a decide asupra regiei. 2.4.3. Sensibilitatea comediantului Chestiunea sensibilității comediantului constituie obiectul unei mari dezbateri de-a lungul întregului secol al XVIII-lea, care acordă un loc privilegiat emoției. Actorul trebuie sau nu să simtă ceea ce joacă? Arta sa, care le apare unora ca fiind produsul unei alchimii magice, suscită și analize raționaliste, cea a lui Diderot în special. Științele care încearcă să exploreze psyché-ul, psihiatria, fenomenologia, psihanaliza
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
puternică la operă, unde muzica este mai copleșitoare decât la teatru. Întâlnirea sa cu muzicianul Kurt Weill (1900-1950), hotărât antiwagnerian, este determinantă. Kurt Weill, împins de o dorință de reformă democratică, atribuie operei, care nu va mai fi rezervată claselor privilegiate, o funcție socială. În colaborare cu el, Brecht își scrie operele epice în care leitmotivele sunt abandonate pentru song-uri. Muzica trebuie să servească drept contrapunct parodic textului, după cum explică Brecht în Despre arhitectura scenică și muzica teatrului epic (1935-1942
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
într-un registru melodramatic, naiv, cultivând, în gustul epocii, un retorism accentuat. În paginile însemnărilor de călătorie există însă și o a treia ipostază: un autor care reușește să se dezbare de filtrul deformant al lecturilor. În astfel de clipe privilegiate intră în scenă un personaj plin de vervă și farmec, vădind din când în când plăcerea jocului burlesc, un observator pătrunzător, moralist sagace, spirit caustic ori capabil de detașare ironică. F. se află evident în căutarea ecuației propriului talent. Treapta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
în cazul acestui spațiu, și în cadrul hidronimiei minore, substratul traco-dacic a supraviețuit, o dată cu altoiul latin aplicat și în hidronimie, vechi de două milenii, în această zonă a Europei aflată în calea atâtor migrații și influențe. Datorită, desigur, structurii deosebite și privilegiate a unui cadru natural propice perenității. Anexa 1 Cum s-a unit în epoca Pietrei Cioplite "Apa care Dă Nori" cu "Apa care Curge" Omulețul scoase capul din culcușul lui de blănuri și își ciuli urechile. De undeva, de afară
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
6. RELIGIA ȘI SOCIETATEA" E ușor de observat că abundența de informații pentru această epocă fundamentală din istoria și civilizația egipteană este mai degrabă dezechilibrată și poate induce o viziune aparte, care Îl pune pe rege Într-un raport mai privilegiat cu divinitatea și Îi exclude de la astfel de relații pe ceilalți indivizi. În Textele Piramidelor, regele se comportă de la egal la egal cu zeii și, de multe ori, atunci când se vorbește despre „zeu” se Înțelege că acesta este regele. Preoții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poezia, iar aezii, rapsozii și, În general, poeții sunt depozitarii lui (subcapitolul 3.6). Chiar dacă este o simplă povestire, acest mythos trebuie narat cu Înțelepciune, dând formă cuvintelor, așa cum Îi spune Alcinousxe "Alcinous" lui Odiseuxe "Odiseu" (Odiseea, XI, 367-368). Instrument privilegiat al antropomorfizării zeilor, trăit ca istorie, mitul Întemeia și legitima prezentul grecilor. Dacă atenienii considerau că originea democrației lor descinde de la Tezeuxe "Tezeu", prin intermediul anticului rege Erihtonios, născut din sămânța risipită a lui Hefaistos În Încercarea de a o silui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
precedate de o procesiune și Încheiate cu un banchet sacru, erau trăsăturile constante și comune ale oricărei sărbători. Moment pentru reafirmarea și consolidarea identității și unității civice prin intermediul celebrării cultului public, sărbătorile asumau o dimensiune politică, În anumite cazuri evident privilegiată. Într-adevăr, la Atenaxe "Atena", sineceele, În prima lună a anului, hecatombeon, la jumătatea verii, Între iulie și august, comemorau formarea cetății Înfăptuită de Tezeuxe "Tezeu" și reînnoiau transformarea spațiului teritorial În spațiu ideologico-politic. La rândul lor, panateneele, dedicate Atenei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
asupra discursului mitic. În această fază a istoriei sale, măsura distanței ce separa Atena de restul Greciei este dată În mod eficient de figura lui Socrate, al cărui cuvânt se răspândea liber În cetate, În timp ce, dimpotrivă, la Sparta erau Încă privilegiate tradițiile, nu se modificau legile și erau ascultate poveștile despre eroi (Platon, Hippias maior, 284 B-285 E). Mai mult decât pe zei, Socrate și Platon pun În discuție povestirile care Îi privesc (Platon, Legile, X, 887 C-888 D), iar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personali și puternic antropomorfizați, fuseseră și mai erau Încă o modalitate de a reprezenta și gândi lumea. Astfel, când spațiul individului a ajuns să coincidă cu spațiul cetății, În care cetățeanul recunoștea sursa capabilă să Îi satisfacă nevoile și locul privilegiat al propriei existențe, unicitatea panteonului a ajuns să reproducă unicitatea civică, Înfăptuind nevoia de coeziune a societății. În același timp, specializările și articulațiile cetății, diviziunile ei funcționale și ierarhiile sale se reflectau În specializarea puterilor lumii divine, sub a cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-l introduce În dimensiunea politică a polisului. Totuși, odată cu trecerea timpului, acest proces de integrare culturală ar fi acoperit și destinul de dincolo de lume al omului care, după ce va fi asistat la riturile sacre, era făcut părtaș al unei condiții privilegiate chiar și „dincolo”. a) Misteriile Grecia cunoștea numeroase culte misterice, iar dacă este acceptată alternanța dintre mystèria și teletè, În afară de cele ale zeiței Hecate din Samotracie, vor putea fi recunoscute misteriile bahice de la Tenedos sau cele În cinstea Marilor Zeițe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divulge”, rituri pe care locuitorii din Eleusis le-au Învățat de la Demetra, ele Îi ofereau celui care asista la ele posibilitatea de a fi numit fericit, de a se bucura de orice belșug În această viață și de un destin privilegiat „dincolo”. Dar acest dar al zeiței a fost rodul imposibilității de a-i acorda numirea lui Demophonxe "Demophon", fiul abia născut al lui Keleosxe "Keleos", suveran În Eleusis, În casele căruia Demetra aflase găzduire după ce părăsise Olimpul supărată pe Zeusxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În timpul mitului și ratificată de rit În prezent. În această perspectivă, sub controlul politic atenian, ele confirmau și consolidau identitatea și unitatea politică a cetățenilor, În același timp În care le deschideau posibilitatea unei fericiri În lume și un destin privilegiat „dincolo”, la care puteau accede, probabil, și cei care nu erau atenieni. Dar mai Întâi se poate să fi fost nevoie de un act de adopție din partea unui cetățean atenian, după care urma inițierea preliminară În micile misterii de la Agra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
doctrină s-a păstrat gravată pe niște foi subțiri de aur, numite convențional „tăblițe orfice”, erau active În Grecia Magna, Creta și În Tesalia. Orfismul, care nu a fost niciodată o biserică, nu numai că nu a cunoscut un teritoriu privilegiat În care să se stabilească, dar el a fost marginal și ca alegere ideologică de viață, lăsând urme, câteodată Îndoielnice, care merg din Grecia Magna, la Derveni, În apropiere de Salonic, și până la Olbia, la Mareaxe "Marea" Neagră. În toate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de educația tinerilor romani, deși ea era finalizată cu pregătirea pentru chestiunile sociale și politice (Relatio, III, 5). Nu vom neglija nici faptul că apologeții creștini, deși Își Îndreaptă criticile către tot spectrul religiilor „păgâne”, iau de obicei ca parametru privilegiat al polemicii lor patrimoniul mitic și cultual grec În calitate de cel mai cunoscut și, totodată, cel mai tipic al experienței religioase politeiste comune a diferitelor populații convergente În panorama contemporană. Astfel, Tatian Sirul, În preajma anilor 160/170 d.Hr., le adresează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca „renăscut pentru veșnicie” (CIL, VI, 510 din 376 d.Hr.). În sfârșit, În practica taurobolului, care În Grecia are un ecou slab, cercurile romane aristocratice din ultimii ani ai secolului al IV-lea Își vor găsi una dintre expresiile privilegiate ale Îndârjitei lor apărări a valorilor păgânismului muribund, făcând din el instrumentul acelei reacții extreme față de creștinismul triumfător care, după efemera paranteză iuliană, urma să dea greș În scopurile ei. b) Isisxe "Isis" și zeitățile ciclului egiptean Când Herodot (secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceleași tradiții În valoarea lor specifică de oglindă și fundament al propriei identități culturale, de a le proteja de critica creștinilor, amenințare pentru Însăși supraviețuirea lor. Pe baza acestor premise puteau converge În proclamarea „religiei pure a intelectului” ca formă privilegiată sau unică a experienței religioase un personaj ca Apollonius din Tyana, care Încheagă În jurul său un Întreg scenariu taumaturgic și divinatoriu, un filozof ca Porphyrios și mediile, hrănite și ele din interese intelectuale și mistice laolaltă, În care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de o situație culturală puternic condiționată de Întâlnirea cu tradiții religioase foarte diferite (hinduismul, islamul, creștinismul aproape exclusiv protestant etc.), de influența studiilor orientaliste occidentale asupra culturii tradiționale și ecleziastice a dast¿r, mobad și h¶rbad și de raportul privilegiat, politic și economic, al comunităților de parsi cu administrația imperială a Indiei britanice, care a exercitat asupra acesteia o influență puternică, inclusiv din punct de vedere cultural. 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr.tc "2. De la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a asumat demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc aici revalorificarea titanismului și a religiei panteiste, în cadrul căreia poetul își atribuie poziția privilegiată: „Și luminat de fulgere negre spre munți / Eu vin cu dreptul la un cânt universal”. Pregătit pentru tainicul sacerdoțiu, el nu ezită să scuture praful de pe recuzita romantică: „Poetul în haine de purpură / Întâmpină zorile zorile / Albe și albe cavouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
care se dezvoltă din el, peratologia evoluează către orice formă de mișcare a limitelor în câmpul de libertate al conștiinței sau către orice formă de mișcare a conștiinței în câmpul de necesitate al limitelor. Peratologia poate deveni un unghi teoretic privilegiat, care are să detecteze nu numai locurile unde limita apare în mod explicit, ci și pe acelea unde ea este prezentă în chip nebănuit; deci nu numai în mărginirea în spațiu sau în ritmurile timpului, ci deopotrivă în statutul existențial sau
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
toate acestea vă va plăcea viața de aici. E plăcută. E ieftină. Există multă mîncare. Este, cum să vă spun, comodă"36. Multe dintre aceste opinii reflectă o realitate, dar mai mult de 99 % dintre evreii români nu aveau poziția privilegiată a bancherului Drucker/Aușnit și încercau să supraviețuiască în împrejurări extrem de dificile. Atitudinea lui Aușnit este similară celor a amoralității capitaliste și raționamentelor din Occident, evreiești sau nu. În Occident însă ele nu puteau fi identificate după religie. Mommsen spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]