5,783 matches
-
pentru a primi subvenții. (15) Orice finanțare necomunitară care ar proveni din resurse de stat ar trebui să respecte art. 87 și 88 din Tratat. (16) Prezenta decizie stabilește, pentru toată durata programului, o subvenție care constituie punctul de referință privilegiat, în sensul pct. 33 din Acordul Interinstituțional din 6 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie referitor la disciplina bugetară și ameliorarea procedurii bugetare 7, pentru autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale. (17) Măsurile necesare de aplicare a prezentei
32004D0792-ro () [Corola-website/Law/292542_a_293871]
-
sprijin care vor fi adoptate, să se ia în considerare specificitatea organismelor care își desfășoară activitatea în domeniul protecției intereselor financiare ale Comunității. (10) Prezenta decizie stabilește, pentru întreaga durată a programului, un pachet financiar care constituie punctul de referință privilegiat, în sensul punctului 33 din acordul interinstituțional de la 6 mai 1999, încheiat între Parlamentul European, Consiliu și Comisie, cu privire la disciplina bugetară și la ameliorarea procedurii bugetare 4 pentru autoritatea bugetară în cadrul procedurii bugetare anuale. (11) Comisia ar trebui să prezinte
32004D0804-ro () [Corola-website/Law/292548_a_293877]
-
de 29 octombrie 1857, cu 73 din 77 de voturi (restul de 4 au fost abțineri)., Kogălniceanu a remarcat cu mândrie că „întreaga națiune a acceptat această mare reforma, și toată lumea, foști prinți, marii boieri, boierii de rang inferior, familiile privilegiate, au primit acest reforma egalitarista, renunțând, chiar și fără legi speciale, la tot ceea ce derivă din vechiul regim, si chiar tot ce semăna cu vechiul regim”. El a reținut că doar doi membri ai clasei boierești au refuzat să respecte
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
drepturile de scutire, însemna că ea rămâne la dispoziția și în slujba domnului, fără amestecul proprietarului. Noi nu avem deci o oaste feudală”" (P. P. Panaitescu). "Oastea cea mică" este așa numita curte, constituită în principal din boieri și săteni privilegiați, datori să se afle la dispoziția domnului, cu arme, cât mai repede cu putință. Din această oaste făceau parte categorii precum "plăieși", datori a apăra trecerea peste munți, și "opăcinașii", care aveau obligația de a furniza vâslași. Prezența mercenarilor la
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
articolul de politică externă « Proiectul Europei Unite : o viziune din Est » în care exprimă argumente privind accelerarea integrării României în Uniunea Europeană. Ca ministru de externe a susținut întărirea relațiilor cu Republica Moldova, parafând în aprilie 2000, la Chișinău, Tratatul de parteneriat privilegiat, a încurajat și susținut relațiile României cu reprezentanții opoziției democratice din Serbia în timpul regimului de dictatură, fiind primul ministru de externe din țările vecine RFI care a vizitat Belgradul după instaurarea președintelui democratic ales, Kostunica. Distins cu Diploma UNESCO pentru
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
a cunoscut o lungă perioadă de prosperitate. Începând din 454 î.Hr., contribuția orașului la tezaurul comun al Ligii era de 10-15 talanți anual, reflectând bunăstarea locuitorilor săi, datorată în principal podgoriilor și exploatărilor miniere din regiune, dar și poziției comerciale privilegiate. În această perioadă, Abdera întreținea relații strânse cu regatul trac al odrisilor, situat în vecinătate. În cursul războiului peloponesiac, Abdera a părăsit Liga Ateniană și s-a aliat cu Sparta, dar orașul a fost cucerit și readus la ordine de către
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
stat; nobil, persoană din aristocrația feudală est-europeană. Termenul poate proveni din cuvântul "boi"; un om bogat este un proprietar de boi sau boier . În Țările Române, clasa boierească a provenit inițial din conducerea comunităților rurale de la începuturile Evului Mediu. Statutul privilegiat a ajuns ulterior să fie confirmat în mod treptat de către puterea centrală (domn, rege), care astfel și-a folosit autoritatea pentru a include în clasa boierilor persoane ce se distingeau în funcțiile militare sau civile în care activau, acordându-le
Boier () [Corola-website/Science/297384_a_298713]
-
care le cere să se supună, iar în cazul în care nu fac acest lucru, nu o să beneficieze de prietenia sultanului ( adică o să îi fie inamici; aceste practici au fost valabile și în zona Balcanilor). Askeri erau un grup social privilegiat, necesar expansiunii și administrații imperiului în formare. Aceștia erau plătiți direct de către sultan ( totodată erau scutiți de taxe). Acest statut era reglementat de legi speciale. De asemenea acest privilegiu nu era transmisibil. Structura armatei în perioada clasică era alcătuită din
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
ridiculizat și au muzeificat expresia teoretică a Celuilalt, ca și cum Celălalt n-ar fi în stare să gândească autonom fără patronajul stăpânului alb. Prin asemenea artificii, discursul occidentalist - discursul despre supremația Occidentului față de restul regiunilor de pe glob - și-a consolidat locul privilegiat din care-și enunță, adică preamărește, singularitatea, reducând rasismul, comerțul cu sclavi, exploatarea asimetrică a resurselor pe glob, colonialismul, la simple excepții de la regula de aur a progresului civilizator. Timpul nostru: mereu în urmă Dintre toate instrumentele de dominare epistemică
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.”
Pata: un volum despre activismul pentru dreptul la locuire decentă () [Corola-website/Science/296128_a_297457]
-
nazist. O situatie radical diferită a avut loc în Uniunea Sovietică. Angajată după revoluția de la 1917 într-un amplu proces de schimbare socială accelerată, noua conducere politică supra-valoriza, la nivel discursiv, muncitorul, „proletarul”, văzut că motor revoluționar și drept clasa privilegiată, a cărei avangardă și reprezentant era partidul comunist. În acest context, s-a dezvoltat Proletcultismul</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, programul care își propunea să revoluționeze cultură
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
asumă o personalitate rece și calculată. Pentru ea, România este un simplu hop în carieră, care, odată trecut, îi garantează accesul către treptele superioare ale ierarhiilor corporatiste. Însă călătoria ei, inițial asemănătoare acelor expediții care le asigurau exploratorilor un statut privilegiat odată întorși acasă, se dovedește a fi un drum la finalul căruia se regăsește pe sine. Personajul cheie al acestei regăsiri nu poate fi reprezentat decât de tatăl protagonistei, Winfried Conradi, sau, mai bine spus, de alter ego-ul lui. Sub
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
sensul în care spectatorul este anunțat încă de la început în privința acestei intenții a regizoarei de a obține efecte comice în urma asumării de către personaje a unor identități false. Ca în orice screwball, atenția se concentrează asupra unor personaje din păturile sociale privilegiate cărora le este servită o lecție despre umanitate. Din acest punct de vedere, viața îndestulată de expat pe care o duce Ines oferă premisa perfectă pentru livrarea unui umanism candid, însă fără prea multă consistență politică angajată. Premisele acestei povești
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
franceză. Acopereau jumătate din regat și dețineau vechi drepturi și privilegii în materie de justiție și finanțe. Erau scutite de plata unor impozite. Stările provinciale reprezentau în principal nobilimea și se cramponau cu tenacitate de privilegiile lor. Parlamentele era organisme privilegiate care limitau puterea regelui, fiind tribunale-curți de apel, instanțe ultime în zonele respective, fiind în număr de 13, dintre care Parlamentul din Paris fiind cel mai important, întrucât sub jurisdicția sa intră o treime din teritoriul Franței. Cei 2300 de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
din privilegiile fiscale. Aristocrații au cerut convocarea Stărilor Generale, ceea ce a produs revoluția burgheziei. Burghezii i-au sprijinit pe aristocrați în rezistență împotriva despotismului ministerial până în septembrie 1788, când Parlamentul de la Paris a decis constituirea Stărilor Generale. Primele două ordine privilegiate dispuneau de un număr mai mare de voturi decât starea a treia. Conducătorii burgheziei ai stării a treia n-au acceptat și au luptat împotriva aristocraților, militând pentru egalitate și desființarea privilegiilor nobilimii și clerului și instaurarea unui sistem în
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
sistem în care se promovau în funcțiile superioare după merit și nu după origine, în care toți să plătească impozite după aceleași norme și în care toți să fie egali în față legii. În lupta împotriva regelui și a orginelor privilegiate, pentru că aceștia s-au aliat că să mențină rezistență în față atacului burghez, burghezii au avut nevoie de sprijinul populației Parisului. În iulie, regele a încercat să dizolve Adunarea Națională cu forță, dar a fost împiedicat de insurecția populației sărace
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
că Stările Generale trebuiau să se întrunească. Dar și-a pierdut popularitatea. Burghezia participase prea puțin la agitația politică condusă de nobili și cler și Adunarea notabililor. Era rândul burghezilor ai stării a treia. Au început să bănuiască că ordinele privilegiate s-au opus despotismului ministerial pentru că voiau puterea. Au cerut dublă reprezentare pentru starea a treia și vot individual în locul celui pe stări. Știau că vor deține majoritatea, întrucât mulți reprezentanți ai stării întâi, preoți săraci, vor sprijini starea a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
secund. În decembrie 1788, Consiliul regal a aprobat dublarea numărului de deputați ai stării a treia. Nu s-a pomenit de votul individual,creându-se confuzie la întrunirea Stărilor Generale. Toți membri adulți de sex masculin a primelor două stări privilegiate aveau un vot pentru alegerea deputaților lor. Deputații stării a treia urmau să fie aleși printr-un complicat sistem de alegeri indirecte. Bărbații de peste 25 de ani au votat în adunarea de la nivelul parohiei sau breslei lor dacă au plătit
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
scurte, sunt texte care prefigurează, prin exploatarea percepției infantile sau prin tehnicile de banalizare a absurdului, hiperestezia specifică romanelor. "Lumea în două zile" (1975) descrie două fețe ale realului în unitatea lor contradictorie, domesticul și demonicul, din punctul de observație privilegiat al cumpenei, observare nu de dincolo de existență, ci în numele ei. Cu "Ucenicul neascultător" (1977), se încearcă ridicarea personajelor în zona mitului sau măcar a legendei, prin frecvente referiri la literatura, tradiții, basme, prin parafraze și citate incorporate, livresc, uneori ostentativ
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România. România și-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia și Croația în eforturile făcute de aceste țări pentru aderarea la Uniunea Europeană. Relațiile economice turco-române au statut privilegiat. În același timp, relațiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare la UE. Relațiile României cu Republica Moldova au un statut special, având în vedere că cele două țări folosesc practic
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
folosință Canalul Poarta Albă - Năvodari. În perioada de după 1989, Dobrogea a suferit pe fondul general al crizei generale a economiei românești. Dispariția flotei comerciale române, declinul general al navigației pe Dunăre ca urmare a războaielor din fosta Iugoslavie, pierderea locului privilegiat al portului Constanța, de principal punct de tranzit al exporturilor românești și declinul turismului la Marea Neagră au afectat negativ economia Dobrogei. Dobrogea este prima regiune a României care are o sărbătoare oficială, instituită prin lege, la inițiativa unui senator constănțean
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
în două clase sociale: aristocrația, numită pileați ("pileati") sau tarabostes și agricultorii liberi, comații ("comati"); un număr mic de izvoare istorice menționează și prezența sclavilor. Primii, care aveau dreptul să-și acopere capul purtând o cușmă și formau o clasă privilegiată. Ceilalți, care formau grosul armatei, erau țărani și meșteșugari și purtau părul lung ("capillati"). Una din armele lor era "sica". Ocupațiile principale erau agricultura (în special cereale, pomi fructiferi și viță-de-vie), creșterea vitelor și oilor și cunoșteau apicultura; caii erau
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
externă a României, a adus populația în situația de a se confrunta cu numeroase lipsuri ți greutăți. Nivelul de trai al orădenilor, a fost, însă, relativ suportabil comparativ cu situația locuitorilor din alte centre urbane românești, având în vedere poziția privilegiată, de oraș de frontieră. Evenimentele revoluționare din decembrie 1989 au determinat mutații profunde în structurile politice, sociale și economice românești, fiind percepute imediat și în Oradea. De remarcat, pentru perioada post-decembristă, la nivelul Oradiei, este întoarcerea acesteia la vechea sa
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
culoare roșie, iar partea inferioară este de culoare albastră. În mijlocul lui se află, pe ambele fețe, stema municipiului. Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, reședința administrativă a județului Bihor, ocupă o poziție central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicații, aflat la o distanță sensibil egală de capitalele regiunii: București (651 km), Viena (518 km), Budapesta (248 km), Praga (676 km). Latitudinea nordică de 47 03' și longitudinea estică de 21 55' plasează Oradea
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
evenimente au dus la subminarea gravă a autorității centrale, afectată și de disputele dinastice, restaurată abia în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342). Începând cu finele secolului al XIII-lea și, mai ales, în secolele XIV-XV, grupurile privilegiate ale societății transilvane, nobilii, sașii și secuii s-au constituit treptat în stări, același statut avându-l până spre sfârșitul secolului al XIV-lea și românii, constituiți în "Universitas valachorum". Datorită structurii preponderent etnice a stărilor, ele au fost denumite
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]