10,986 matches
-
portului, cu șase etaje, adăpostind valoroase și bogate colecții arheologice și 350 istorice, etnografice, de istorie naturală, mineralogie etc. Grandiosul muzeu oferă multiple informații despre trecutul, prezentul și viitorul Noii Zeelande, expoziții interactive și colecții de artă deosebite, săli de proiecții, săli de audiții, spații pentru destindere pentru copii etc. Primele două etaje sunt dedicate Secției de Istorie Naturală cu săli de expoziții ce cuprind colecții de zoologie, botanică, laboratoare, ateliere interactive. Secția de Istorie Naturală este vizitată de un public
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
intensitate din viața unei ființe umane, care depășește limitele posibilității lui de adaptare, de a da un răspuns adecvat. VIBRAȚIE: mișcări oscilatorii ale unor corpuri, particule, zone, generate aici de gânduri, stări emoționale, calități interioare manifestate etc. VIZUALIZARE: tehnică de proiecție mentală, foarte eficientă în influențarea subconștientului. A vedea cu ochii minții, imagini, scene etc. VOLITIV: ce ține de voință. YIN-YANG: în gandirea tradițională chineză acestea sunt cele două elemente care alcătuiesc Universul și sunt prezente în orice ființă vie aflându
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
produse naturiste). În fiecare lună, se vor efectua diagnosticări ale stării de sănătate prin metode neinvazive precum: - analiza computerizată a zonelor reflexe de pe iris; - analiza computerizată a celor 12 pulsuri chinezești; - analiza prin auriculodiagnostic (analiza zonelor reflexe ale organelor cu proiecție pe ureche); - analiza reflexogenă a zonelor coloanei vertebrale; - analiza câmpurilor energetice ale ființei umane; analiza blocajelor manifestate pe plan psihoemoțional; Aceste diagnosticări lunare vor orienta permanent procesul de adaptare (personalizare) al exercițiilor și terapiilor ce vor fi efectuate de către fiecare
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
artistice („N-am văzut, zău! n- am văzut nimic, n-am auzit nimic! Mă jur pe ce vrei tu...”), refugiată În zona lăuntrică („Nu puteam să-mi iau gândul de la pușcă. Mă gândeam: dacă s-o descărca, Doamne ferește!...”) a proiecțiilor catastrofale augmentate de un nejustificat sentiment de culpabilitate: „Da de ce nu i-am spus...”; „de ce nu l-am rugat...”; „la ce am plecat...”). Monologul ei interior, centrat pe Îngrijorarea pentru viața lui Chiriac, este sintetizat și redat narativ. Presimțiri are
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
aude semnal Doppler în condițiile unor valve competente. Examinarea Doppler continuu este o metodă de screening a IVC și nu se pot efectua măsurători cantitative. Se aplică manșonul tensiometrului în treimea distală a gambei și transductorul la nivelul zonei de proiecție a venei tibiale posterioare, inițial se identifică semnalul venos, urmează compresia (5-10 mmHg în decubit dorsal, 15-30 mmHg în șezând cu gamba în extensie și 50-60 mmHg în ortostatism) și apoi se decomprimă lent [6,7]. Examinarea Doppler continuu poate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
eforturi dinamice de durată lungă, dar cu aceeași intensitate. Creșterea ventilației pulmonare, odată cu începerea efortului, este simultană cu creșterea activității sistemului cardiovascular. Această creștere a activității marilor funcțiuni se datorește mecanismului de iradiere a impulsurilor motorii din aria precentrală asupra proiecțiilor corticale a centrului respirator și circulator. Creșterea ventilației pulmonare se realizează până în momentul în care se instalează o perioadă ventilatorie stabilă, așa cum se întâmplă în eforturile de lungă durată. Cea mai bună frecvență respiratorie este aceea de 30 respirații pe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
131I anti-CA 19-9 sau 131I anti-CEA) și se bazează pe existența unor diferențe cantitative și calitative ale expresiei antigenice la nivelul țesutului tumoral față de leziunile benigne. Are utilitate practică redusă. Examenul radiologic toracic și abdominal Prezența calcefierilor în aria de proiecție pancreatică semnifică o pancreatită cronică, care este un factor de risc pentru cancer. Dispariția unor calcefieri preexistente ar putea sugera apariția adenocarcinomului, dar este rar întâlnită. Radiografia toracică poate evidenția metastazele pulmonare, pleurezia și metastazelor osoase, fiind astfel o examinare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
dense sunt tot zone de material electronoopac, atașate pe versantul intern al plasmalemei. Reprezintă locurile de prindere pentru filamentele intermediare. Joncțiunile intercelulare dintre fibrele musculare netede sunt de trei tipuri: comunicante (gap/nexus), varietăți de tip adherens și apoziții prin proiecții digitiforme (protruzii și intruzii). B. Nucleul este unic, central, de formă elipsoidală, cu dimensiuni de 2/10 μm; axul lung este paralel cu cel al celulei, este eucromatic (deci are activitate biosintetică pronunțată) și se scurtează în contracție. C. Sarcoplasma
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
deplasării verbului și structura nucleului propozițional 63 3.1 Nivelul deplasării verbului în româna contemporană 64 3.1.1 Deplasare V-la-I 64 3.1.2 Structura internă a domeniului flexionar și rafinarea tipologiei deplasării verbului 68 3.1.2.1 Proiecții discrete de mod, timp și aspect 69 3.1.2.2 Nivelul deplasării verbului în română din perspectivă romanică 71 3.1.2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare 73 3.1.2.4 Derivarea formelor sintetice românești 75 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
-o justifică în bună măsură și perspectiva de analiză pe care o avem asupra faptelor de limbă: restrângând discuția la verb (obiectul volumului de față), poziția verbului în propoziție este analizată în primul rând prin raportare la elementele funcționale din proiecția verbală extinsă (auxiliare, negație, complementizatori, pronume clitice, semiadverbe), raportarea la alți constituenți fiind un criteriu (important, dar) secundar. După cum se arată în capitolul al III-lea, întrucât constituenții argumentali au o topică relativ liberă 1, elementele funcționale sunt cele care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
raportarea la alți constituenți fiind un criteriu (important, dar) secundar. După cum se arată în capitolul al III-lea, întrucât constituenții argumentali au o topică relativ liberă 1, elementele funcționale sunt cele care oferă indicația reală a nivelului deplasării verbului în proiecția verbală extinsă. Una dintre schimbările fundamentale din trecerea de la latină la limbile romanice moderne este apariția și consolidarea fenomenului de deplasare a verbului în domeniul flexionar (deplasare V-la-I) în majoritatea varietăților moderne, trecându-se însă printr-o fază romanică veche
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
com (2011)), sunt efectul persistenței în faza veche a românei literare a unei gramatici V2 relaxate (în sensul definit de Ledgeway 2007), specifică varietăților romanice vechi. Acest tip de sistem gramatical este caracterizat de deplasarea (ridicarea) verbului în domeniul complementizatorului (proiecția FIN(IT)), v. §2.2 infra), asociată cu topicalizarea / focalizarea opțională a unui constituent / a mai mulți constituenți la stânga verbului. Principalele (dar nu singurele) fapte care ne conduc spre această concluzie sunt: (i) asimetria propoziție principală / propoziție subordonată (completivă sau
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spre deosebire de lucrarea recentă a Virginiei Hill și a Gabrielei Alboiu (Hill și Alboiu 2016), lucrarea noastră are o perspectivă mai apăsat romanică decât balcanică. Vom insista asupra ideii că româna veche prezintă o gramatică V2 romanică (cu deplasarea verbului la proiecția FIN(IT) mai degrabă decât la FOCUS ca în Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016)), deja marcată în secolul al 16-lea (prin comparație statistică cu gramatica V-la-I generalizată în trecerea la româna modernă). Astfel, din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru a evita ambiguitățile pe care le poate genera traducerea termenilor)30; astfel: (i) propozițiile complete (finite sau nonfinite) sunt grupuri ale complementizatorului (CP; engl. Complementizer Phrase); structura propoziției se împarte astfel în trei domenii care găzduiesc o serie de proiecții sintactice, organizate ierarhic (43): un domeniu lexical (vP), în care se generează verbul și argumentele sale; un domeniu flexionar (IP; engl. Inflectional Phrase), în care se verifică trăsăturile verbale; și domeniul complementizatorului (CP), care include și periferia stângă propozițională (§2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vP (ii) grupurile nominale referențiale sunt grupuri ale determinantului (DP; engl. Determiner Phrase) (Abney 1987; Longobardi 1994); structura funcțională a grupului nominal românesc este următoarea (Cornilescu 2005, 2007; Stan 2009; Tănase-Dogaru 2009; Cornilescu și Nicolae 2011a, 2011b; Nicolae 2011), ordinea proiecțiilor funcționale fiind bazată pe Cinque (2005) (DEMP = engl. Demonstrative Phrase; QP = engl. Quantifier Phrase; NUMP = engl. Number Phrase; NP = engl. Noun Phrase): (44) DP > DEMP > QP > (> NUMP >) NP Asupra detaliilor vom reveni la locul cuvenit. 2.1 ACORD și INSERARE
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
another instance of F (a Goal) at location β (Fβ) with which to agree. (ii) Replace Fα with Fβ, so that the same feature is present in both locations. Așa cum rezultă din definiția prezentată în (45), condiția fundamentală pentru ca două proiecții sintactice să participe la operațiunea de ACORD este ca ele să fie în configurație de c-comandă (comandă categorială)32. Operațiunea de ACORD poate să fie multiplă; un lanț se creează între constituenții care au participat la ACORD. Prin combinarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că o formalizare cât mai precisă, de tipul celei pe care o adoptăm aici, va reflecta mai bine analizele sintactice pe care le propunem. 2.2 Faze și periferii sintactice Într-un articol fundamental publicat în 1997, Rizzi arată că proiecția sintactică C(omplementizator) se poate scinda în două proiecții separate ierarhizate, FORCEP > FIN(ITENESS)P; în spațiul sintactic dintre cele două proiecții C se găsește periferia stângă propozițională, ce include proiecții de tip TOPIC și FOCUS care găzduiesc constituenți cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pe care o adoptăm aici, va reflecta mai bine analizele sintactice pe care le propunem. 2.2 Faze și periferii sintactice Într-un articol fundamental publicat în 1997, Rizzi arată că proiecția sintactică C(omplementizator) se poate scinda în două proiecții separate ierarhizate, FORCEP > FIN(ITENESS)P; în spațiul sintactic dintre cele două proiecții C se găsește periferia stângă propozițională, ce include proiecții de tip TOPIC și FOCUS care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Ipoteza lui Rizzi (1997) este verificată în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
le propunem. 2.2 Faze și periferii sintactice Într-un articol fundamental publicat în 1997, Rizzi arată că proiecția sintactică C(omplementizator) se poate scinda în două proiecții separate ierarhizate, FORCEP > FIN(ITENESS)P; în spațiul sintactic dintre cele două proiecții C se găsește periferia stângă propozițională, ce include proiecții de tip TOPIC și FOCUS care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Ipoteza lui Rizzi (1997) este verificată în mod direct de limba română: Stan (2007) arată că structura românească ca... să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un articol fundamental publicat în 1997, Rizzi arată că proiecția sintactică C(omplementizator) se poate scinda în două proiecții separate ierarhizate, FORCEP > FIN(ITENESS)P; în spațiul sintactic dintre cele două proiecții C se găsește periferia stângă propozițională, ce include proiecții de tip TOPIC și FOCUS care găzduiesc constituenți cu relevanță pragmatică. Ipoteza lui Rizzi (1997) este verificată în mod direct de limba română: Stan (2007) arată că structura românească ca... să este o structură în care ambele poziții de complementizator
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la Ledgeway 2012: 162-166; v. Zafiu 2013b pentru română): (56) a. DOAR PE VASILE l-am văzut ieri. b. Ce bei? O țuică beau. Astfel, structura domeniului C propusă de Rizzi (1997: 297) este următoarea, simbolul * marcând caracterul recursiv al proiecției de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre care amalgamează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structura domeniului C propusă de Rizzi (1997: 297) este următoarea, simbolul * marcând caracterul recursiv al proiecției de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre care amalgamează proiecțiile FORCE și FIN (v. discuția în §III.3.1.1). Odată cu apariția Teoriei fazelor (Chomsky 2001, 2008)39, periferiile au fost considerate proprietăți ale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de topic 38: (57) FORCEP > TOPP* > FOCP > TOPP* > FINP > IP Proiectarea ambelor centre C nu este întotdeauna obligatorie; de exemplu, complementizatorul că lexicalizează uniform proiecția Force; complementizatorii nonfiniți de infinitiv și supin (a și, respectiv, de) reprezintă centre care amalgamează proiecțiile FORCE și FIN (v. discuția în §III.3.1.1). Odată cu apariția Teoriei fazelor (Chomsky 2001, 2008)39, periferiile au fost considerate proprietăți ale domeniilor fazale. Modulul sintactic interacționează cu modulele interpretative (Formă Logică / Formă Fonologică) într-o manieră ciclică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discuție mai recentă, Biberauer și Sheehan 2013; Sheehan 2013; Biberauer, Holmberg și Roberts 2014). După cum arată și denumirea sa în mod transparent, FOFC exclude posibilitatea ca grupurile cu centru inițial să fie dominate de un centru final în limitele aceleiași proiecții extinse; termenul "dominate" are un înțeles strict în această situație: prezența unui grup cu centru inițial în specificatorul grupului cu centru final ca urmare a roll-upmovement. Așadar, din patru posibilități de combinare a unor grupuri sintactice în relație de dominare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FOFC primind ulterior calificarea de universalie lingvistică (Biberauer, Holmberg și Roberts 2014). Pentru direcționalitatea procesului diacronic de schimbare a Parametrului centrului de la latină la limbile romanice, Ledgeway (2012: 235-281) propune o explicație elegantă și cât se poate de simplă: în proiecția verbală extinsă (i.e. în propoziție) (60) (adoptând împărțirea propoziției în trei domenii: domeniul complementizatorului CP, domeniul flexiunii IP, domeniul lexical vP), schimbarea centru final -->centru inițial se propagă dinspre centrele superioare ierarhic înspre centrele inferioare ierarhic, adică dinspre complementizator - pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]