7,913 matches
-
anarhic. Acest tip de logică stă la baza teoriei realiste americane a politicii internaționale și nu este nici o îndoială că o astfel de gândire a oferit o teorie mai coerentă și mai cuprinzătoare a echilibrării sistematice decât cea avansată de realismul clasic și de școala engleză. Dar, astfel, persistența unipolarității după sfârșitul Războiului Rece constituie o anomalie și mai mare pentru realiștii americani decât pentru celelalte două școli și nu există un răspuns coerent la întrebarea: de ce Statele Unite nu s-au
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
astfel, persistența unipolarității după sfârșitul Războiului Rece constituie o anomalie și mai mare pentru realiștii americani decât pentru celelalte două școli și nu există un răspuns coerent la întrebarea: de ce Statele Unite nu s-au confruntat cu o alianță de contrabalansare? Realismul clasic presupune însă că o balanță a puterii poate funcționa eficient numai în contextul unor norme societale. Dacă statele refuză să-și accepte reciproc poziția morală, se vor angaja într-o luptă de o „ferocitate și o intensitate”5 nelimitate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în mod explicit, se pare că o asemenea politică nu numai că s-ar putea dovedi „fără șanse de reușită”, ci ar conduce și la dispariția echilibrului societal și la apariția unuia sistemic, despre care atât școala engleză, cât și realismul clasic consideră că are potențialul de a se transforma într-o „stare de natură”20. Atât școala engleză, cât și realiștii clasici merg însă mai departe și insistă că există o relație necesară între dreptul internațional și balanța societală a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
află reciprocitatea 21. El va fi eficient atât timp cât nici un stat din sistem nu poate ignora sancțiunile altora. Așadar, va exista o tendință a statelor de a se conforma dreptului internațional, deoarece în caz contrar ar amenința balanța societală a puterii. Realismul clasic și școala engleză nu au reușit să dezvolte în detaliu această idee. Ar fi fost necesar ceva mai mult decât distincția dintre un echilibru sistemic și altul societal. Primul acționează contrafactual, descurajând statele să încalce dreptul internațional de teama
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
morale derivate dintr-un sentiment împărtășit al dreptății”. Dar autorul a recunoscut și că școala engleză nu face altceva decât să întocmească o listă de factori, „fără a oferi nici o indicație precisă privind legăturile dintre ei”22. Astfel, nu numai realismul american consideră argumentele școlii engleze incomplete și inadecvate 23. Societatea mondială Deși ideea unei societăți mondiale este cel mai des asociată cu școala engleză, conceptul joacă un rol fundamental în discuția lui Morgenthau despre un stat mondial. Deși consideră că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Whitman ajung la concluzia că această ambiguitate este o caracteristică a politicii internaționale și că putem câștiga mult din punct de vedere analitic evidențiind ambiguitatea și „tratând-o ca pe o caracteristică inerentă a domeniului internațional”28. Justiția internațională Atât realismul clasic, cât și școala engleză fac distincție între ordine și justiție 29. Cu alte cuvinte, se admite că nu există nici un motiv să nu presupunem că o societate guvernată de reguli va fi neapărat una dreaptă. Dimpotrivă, unii realiști clasici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Morgenthau, o sarcină crucială a realiștilor este de a scoate la iveală adevărul despre putere și felul în care sprijină statu-quoul. În consecință, realistul „nu poate evita să devină o forță subversivă și revoluționară în fața anumitor interese ascunse”31. Slăbiciunea realismului este, sugerează Carr, că apoi nu admite că ideile au un rol independent în politica internațională. El recunoaște, în consecință, că este posibil să se conceapă și să se realizeze o ordine transnațională. Atunci când orice viziune devine realitate, unele grupuri
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sistem. Dreptatea cere, susținea Bull, ca Occidentul să-și abandoneze „poziția privilegiată nemeritată”35... Morgenthau: politica privită ca luptă pentru putere*tc " Morgenthau\: politica privită ca luptă pentru putere*" Ashley Tellis Poate cel mai distins și mai coerent exponent al realismului politic din secolul XX, Hans Morgenthau a încercat să ofere o interpretare filosofică mai cuprinzătoare a politicii. Politica era concepută în esență ca o luptă pentru putere, iar filosofia, „mai ales o încercare neobișnuit de încăpățânată de a gândi clar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din Politica între națiuni este fascinantă datorită luminii pe care o aruncă asupra atitudinii lui Morgenthau față de posibilitatea unei științe politice. În timp ce atât Tucidide, cât și Machiavelli au încercat, în moduri diferite, să ofere măcar o anumită formulare științifică a realismului politic, Morgenthau se distinge prin faptul că respinge cu înverșunare posibilitatea „științei” politice. În consecință, deși pretinde, pe de o parte, că „politica, la fel ca și societatea în genere, este guvernată de legi obiective, cu rădăcini în natura umană
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deductive, putând fi testat mai ușor și având o mare putere de explicare, ci ar accepta incapacitatea de a oferi soluții științifice care ar aboli decisiv răul din istorie. Dată fiind incapacitatea lui Morgenthau de a concepe posibilitatea unui asemenea realism politic raționalist, el a respins cu totul sistematizarea abstractă deductivă în favoarea înțelegerii „principiilor” politicii internaționale, prin intermediul unor „comparații inductive între șdiverseț evenimente”23. Cu alte cuvinte, istoria trebuie să fie fundația esențială, dacă nu singura, a studiului politicii internaționale, iar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
curând să creeze un cadru care să-i „impună observatorului o disciplină intelectuală, să-i inducă o ordine rațională în materia politicii și deci să facă posibilă înțelegerea teoretică a politicii”34. Cu acest obiectiv, s-ar putea spune că realismul tradițional a atins apogeul în lungul drum către o teorie științifică. În opera lui Tucidide, a apărut ca un program de cercetare metafizică dând naștere unei noi tradiții de conceptualizare a politicii, creând o viziune fertilă a lumii. Această înțelegere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
empirice care, deși parțial destinate ameliorării politicii, este acum în mod fundamental orientat către crearea cunoașterii obiective autonome. În măsura în care lucrările lui Morgenthau reprezintă cea de-a doua aspirație, ele pot fi considerate în mod justificat drept sinteza abordărilor empiriste caracteristice realismului tradițional. Realismul tradițional: logica dominației, primatul indivizilor, inductivismul auster Tradiția realismului politic analizată până acum prin abordările a trei practicieni - unul antic, celălalt premodern și al treilea modern - sugerează că programul realist de cercetare poate fi rezumat după cum urmează. La
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deși parțial destinate ameliorării politicii, este acum în mod fundamental orientat către crearea cunoașterii obiective autonome. În măsura în care lucrările lui Morgenthau reprezintă cea de-a doua aspirație, ele pot fi considerate în mod justificat drept sinteza abordărilor empiriste caracteristice realismului tradițional. Realismul tradițional: logica dominației, primatul indivizilor, inductivismul auster Tradiția realismului politic analizată până acum prin abordările a trei practicieni - unul antic, celălalt premodern și al treilea modern - sugerează că programul realist de cercetare poate fi rezumat după cum urmează. La nivelul afirmațiilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fundamental orientat către crearea cunoașterii obiective autonome. În măsura în care lucrările lui Morgenthau reprezintă cea de-a doua aspirație, ele pot fi considerate în mod justificat drept sinteza abordărilor empiriste caracteristice realismului tradițional. Realismul tradițional: logica dominației, primatul indivizilor, inductivismul auster Tradiția realismului politic analizată până acum prin abordările a trei practicieni - unul antic, celălalt premodern și al treilea modern - sugerează că programul realist de cercetare poate fi rezumat după cum urmează. La nivelul afirmațiilor substanțiale, toți trei se ocupă de problema ordinii și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Tucidide, nici Morgenthau nu pot rivaliza. În ciuda limitelor acestuia din urmă, este însă important să recunoaștem faptul că toți trei admit că rivalitatea pentru securitate culminează cu lupta pentru dominație, iar această afirmație esențială unifică, mai mult decât altele, învățăturile realismului tradițional. La nivelul unității de analiză și al logicii cauzale, toți trei teoreticieni împărtășesc, din nou, importante aspecte similare. În ciuda folosirii premiselor sistemului de state, Tucidide pune accentul pe caracterul „oamenilor în interiorul entităților lor naționale”, într-o încercare de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor. Nici Morgenthau nu folosește în mod explicit natura umană. Trăsăturile sale negative rămân în fundal, dar nu sunt operaționalizate pentru a oferi explicații cauzale fie ale felului în care apar entitățile macroscopice, fie ale comportamentului lor. Accentul pus de realismul tradițional pe natura umană, deși lăudabil într-un sens popperian, este deci afectat de incapacitatea de a o încorpora în mod explicit în argumentații cauzale care să interpreteze aceste lucruri în termenii interacțiunilor individuale. Machiavelli este cu siguranță excepția aici
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
iar eșecul de a-și ordona explicațiile cauzale în forme sistematice, deductive nu le oferă posibilitatea de a demonstra că toate concluziile lor stau în picioare nu numai din întâmplare, ci și dintr-o necesitate logică evidentă. În această măsură, realismului tradițional îi lipsește ingredientul fundamental care face metoda științifică atât de utilă și de atractivă și, în consecință, nu este surprinzător faptul că prima modificare a succesorilor lui, realiștii structuraliști, nu a ținut atât de conținut, cât de metodologie: trecerea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
rând, lucrările care se ocupă de probleme speciale, mai ales ale unei anumite națiuni sau regiuni, nu au fost luate în considerare. În al treilea rând, principalul accent este pus pe publicațiile în limba engleză. Partea Itc "Partea I" Pentru realismul politic, vezi: Berlin, Isaiah, „Realism in Politics”, The Spectator, 193 (17 decembrie 1954), pp. 774-776. Bozeman, Adda B., Politics and Culture in International History, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1960. Butterfield, Herbert, Christianity and History, Charles Scribner’s Sons, New York
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de probleme speciale, mai ales ale unei anumite națiuni sau regiuni, nu au fost luate în considerare. În al treilea rând, principalul accent este pus pe publicațiile în limba engleză. Partea Itc "Partea I" Pentru realismul politic, vezi: Berlin, Isaiah, „Realism in Politics”, The Spectator, 193 (17 decembrie 1954), pp. 774-776. Bozeman, Adda B., Politics and Culture in International History, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1960. Butterfield, Herbert, Christianity and History, Charles Scribner’s Sons, New York, 1950. Butterfield, Herbert, „The Scientific
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
William G, „Wanted: Wiser Power Politics”, The Yale Review, 41, nr. 2 (iarna 1952), pp. 194-206. Carr, Edward Hallett, The Twenty Years’ Crisis, 1919-1939, Macmillan, Londra, 1946; Harper Torchbooks, New York, 1946. Cook, Thomas I., Moos, Malcolm, Power Through Purpose: The Realism of Idealism as a Basis for Foreign Policy, Johns Hopkins University Press, Baltimore, MD, 1954. Frankel, Joseph, National Interest, Praeger, New York, 1970. Greenstein, Fred I., Personality and Politics, W.W. Norton, New York, 1969. Greenstein, Fred I., Polsby, Nelson (eds.), Handbook
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
of Political Science, vol. 8: International Politics, Addison-Wesley, Reading, MA, 1975. Halle, Louis, Men and Nations, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1962. Halperin, Morton H., Bureaucratic Politics and Foreign Policy, The Brookings Institution, Washington, DC, 1974. Herz, John H., Political Realism and Political Idealism, University of Chicago Press, Chicago, 1951. Hinsley, F.H., Power and the Pursuit of Peace: Theory and Practice in the History of Relations Between States, Cambridge University Press, Cambridge, UK, 1963. Hoffman, Stanley H. (ed.), Contemporary Theory in
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
of International Politics: Selected Readings, Alfred A. Knopf, New York, 1951; University Press of America, Washington, DC, 1982. Niebuhr, Reinhold, The Children of Light and the Children of Darkness, Charles Scribner’s Sons, New York, 1944; retipărit, Scribner Library. Niebuhr, Reinhold, Christian Realism and Political Problems, Charles Scribner’s Sons, New York, 1953. Niebuhr, Reinhold, Beyond Tragedy, Charles Scribner’s Sons, New York, 1955; retipărit, Scribner Library. Rommen, Hans, „Realism and Utopianism in World Affairs”, Review of Politics, 6, nr. 2 (aprilie 1944), pp. 193-215
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Children of Darkness, Charles Scribner’s Sons, New York, 1944; retipărit, Scribner Library. Niebuhr, Reinhold, Christian Realism and Political Problems, Charles Scribner’s Sons, New York, 1953. Niebuhr, Reinhold, Beyond Tragedy, Charles Scribner’s Sons, New York, 1955; retipărit, Scribner Library. Rommen, Hans, „Realism and Utopianism in World Affairs”, Review of Politics, 6, nr. 2 (aprilie 1944), pp. 193-215. Rosenau, James, The Scientific Study of Foreign Policy, Free Press, New York, 1971. Said, Abdul (ed.), Theory of International Relations: The Crisis of Relevance, Prentice Hall
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
International Relations: The Crisis of Relevance, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1968. Schuman, Frederick L., „International Ideals and the National Interest”, The Annals of the American Academy of Political and Social Science, 280 (martie 1952), pp. 27-36. Smith, Michael J., Realism as an Approach to International Relations, teză de doctorat, Harvard University, 1982. Thompson, Kenneth W., Political Realism and the Crises of World Politics, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1960; University Press of America, Washington, DC, 1982. Thompson, Kenneth W., American
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
and the National Interest”, The Annals of the American Academy of Political and Social Science, 280 (martie 1952), pp. 27-36. Smith, Michael J., Realism as an Approach to International Relations, teză de doctorat, Harvard University, 1982. Thompson, Kenneth W., Political Realism and the Crises of World Politics, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1960; University Press of America, Washington, DC, 1982. Thompson, Kenneth W., American Diplomacy and Emergent Patterns, New York University Press, New York, 1962; University Press of America, Washington, DC, 1983. Thompson
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]