8,522 matches
-
ridicând capul cu mult interes): Da? (dând din umeri) Cu cine să mă-mpac?... nu sunt certată cu nimeni. ZIȚA: Așa... zic mitocanului,... Țațo, că era trăsnit...”. Veta cunoaște, fără Îndoială, semnificația simbolică a reflexelor și ceea ce vrea, curmând obositoarea relatare a Ziței, e să capete confirmarea propriilor presupuneri. Veta coase galoanele la mundirul lui Chiriac, haina acestuia compensând Îndepărtarea lui. Veta e stăpâna casei și Îngrijește de tejghetar (poate și pentru că e singura femeie În casă), iar Îndeletnicirea, practică, o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
rușine de lume; eu de! negustor, să mă pui În poblic cu un coate-goale nu vine bine...”. Nararea Întâmplărilor legate de afrontul pe care i-l aduce coate-goale din grădina de vară are rolul de a reconstitui o situație anterioară relatării și exterioară acțiunii propriu-zise, dar conturează și imaginea unui teatru În teatru. Pentru Dumitrache Titircă, oamenii se Împart În două categorii: amploiați („niște scârța-scârța pe hârtie”) - cu Îndeletnicire demnă de tot disprețul și cu preocupări neserioase, Îndoielnic moral - și negustori
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
largă a multor specialiști de vârf din domeniul diabetologiei, psihiatriei, endocrinologiei, medicinei interne, prin conflictele de interese sau de orgolii, prin statura (și mai ales poziția administrativă a personajelor implicate în acest caz), merită, dacă timpul îmi va permite, o relatare mai detaliată, care ar putea fi de folos medicilor practicieni, cu atât mai mult cu cât nediagnosticarea la timp a unui asemenea caz s-ar putea solda cu pierderea bolnavului. Recent, Manning și col. (21) descriu cazul unei femei de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
Înțelegerea acestuia din urmă poate fi ușurată, comparandu-l cu un plan simplu. Exercițiul constituie o metodă specifică activităților care urmăresc fixarea și consolidarea cunoștințelor și, mai ales, formarea de priceperi și deprinderi. De la cele mai simple (răspunsuri la Întrebări, relatarea după Întrebări, descriere etc.), exercițiile de compunere urmăresc măsura În care cunoștințele elevilor devin operaționale, gradul În care se realizează 78 dezvoltarea posibilităților proprii de a gândi și a se exprima. Gama exercițiilor pregătitoare pentru elaborarea de compoziții este foarte
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
calice și nu el este cauza durerilor". Deci litiaza caliceală poate fi simptomatică! c) pacientul trebuie ascultat cu atenție atunci când Își prezintă simptomele, anumite detalii fiind utile În intuirea posibilei localizări litiazice. Deși dificil de realizat (prin prelucrare statistică a relatărilor pacienților), s-a reușit o prezentare grafică a evoluției durerii În colica nefretică raportându-se (ore) TIMPUL SEVERITATEA DURERII 0 1 ONSET PHASE (1 oră) (faza de instalare) CONSTANT PHASE (1 - 4 ore; maxim 12 ore) (faza stationară) ABATEMENT PHASE
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
conține eteri volatili și alcool (α și β pinen, camfen, borneol, anetol, fencon, cineol). Preparatul se găsește atât sub formă de picături (doza 5-10 pic de 3-4 ori pe zi) sau tablete (doza 1tb de 3-4 ori pe zi). Din relatările pacienților, care au urmat cure prelungite de Rowatinex cu ambele forme de prezentare (picături și tablete), am remarcat faptul că toți au relatat același lucru: picăturile au fost mai eficiente decât tabletele (cantitatea de nisip eliminată a fost semnificativ mai
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
exact care a fost de fapt „metoda de cercetare” adoptată în toată această perioadă. Observația directă și participativă, etnografia „itinerantă” a locurilor de pelerinaj și a călătoriei în sine, dublată de o monitorizare cât mai atentă a știrilor și a relatărilor despre pelerinaje. Acolo unde a fost cazul, am schițat și o minimă încadrare istorică a pelerinajului, conștient fiind de faptul că orice pelerinaj tre buie raportat la trecutul său, permanent au loc transformări impor tante legate de variabile istorice și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chei de înțelegere : rândul de așteptare, hrana rituală, femininul arhetipal, mass- media, politică și pelerinaje, miracole și minuni, turismul, religia populară etc. Este evident însă că nu am epuizat toate „cuvintele de acces” care pot descrie fenomenul. Acest joc al relatărilor de teren, dublate de „cuvinte de acces” și note de subsol de dimensiuni variabile, a impus și logica de structurare a cercetării. La urma urmei, rezultatul final ar fi putut fi publicat în două părți distincte, urmate la mică distanță
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost întrebat și de pelerini de ce iau notițe în timp ce mă aflu în rând. De fiecare dată, am fost nevoit să bricolez un răspuns de moment, cel mai adesea centrat în jurul ne-uitării, afirmând că este vorba de simple amintiri și relatări pentru cei care nu au putut participa, familie, prieteni, vecini. Atunci când mi-am declinat clar, detaliat, adevărata identitate (cercetător, Institutul de Istoria Religiilor, Academia Română, București) și scopul prezenței acolo, efectul a fost paralizant și devastator, în sensul blocării totale a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ar fi fost vorba de capătul lumii. „După anul 2000, acuma de curând, catolicii au încercat să fure icoana, chiar când era scoasă din biserică. Noroc cu jandarmii, că și-au dat seama imediat și au fost prinși.” Dincolo de aceste relatări legate mai degrabă de religiozitatea populară, se simte în continuare tensiunea palpabilă dintre ortodocși și greco-catolici, faptul că fiecare încearcă să-și legitimeze întâietatea istorică asupra locului și icoanei. Undeva pe deal, chiar în fața altarului de vară, remarc o construcție
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajele realizate din curiozitate și false considerații spirituale, ce pot fi asimilate mai degrabă unui „turism duhovnicesc”, fără echivalent însă în lumea occidentală. O critică mult mai radicală a turistului deghizat în „pelerin” se poate regăsi, de pildă, și în relatările de pelerinaj ale părintelui Ioanichie Bălan la Muntele Athos (Bălan, 2010). Acest ultim aspect, legat de o adevărată mutație semantică suferită de conceptul de „pelerinaj”, este sesizat și „denunțat” prompt de către Dan Ciachir. Da, și pentru ortodoxie, pelerinajele presupun o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
conținut și funcționare, ele jucau un rol esențial mai ales în mediul rural, care se găsește acum complet lipsit de sprijin social și medical. Poate că nu întâmplător „culegerile de miracole” care au înflorit în ultima vreme sunt pline de relatări ale vindecării unor copii de proveniență socială modestă. Modul direct și foarte sincer, fără intermediari, scenele emoționale intense care au loc în cadrul pelerinajelor centrate în jurul sfințeniei feminine cred că pot fi mai bine înțelese luând în considerare și cele spuse
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Evul Mediu a fost aceea de a se deplasa în familie sau într-o companie integral feminină, însoțite de gărzi înarmate. Corpul pelerinului suferă din cauza lipsurilor din timpul călătoriei, a condițiilor climaterice, iar detalii cu privire la acest aspect abundă în toate relatările de pelerinaj din timpul Evului Mediu. „Pelerinul călătorește pentru a suferi și a se vindeca tocmai prin suferință. Durerea și învățarea sa progresivă se contopesc deci într-un fel de dialectică” (Fabre, Julia, 2000 : 137), dând naștere identității finale a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în fața Catedralei Mitropolitane, încercând să stea cât mai aproape de baldachinul unde se află expusă racla. Acest obicei de a aduce covoare la pelerinaj nu a scăpat nici ochiului ager al reporterilor televiziunilor comerciale care „acoperă” evenimentul. Televiziunea ProTV, ale cărei relatări despre pelerinaje sunt construite în general în logica faptului divers de senzație, titra pe site-ul său în 27 octombrie 2012 : „Imagini UNICE de la pelerinajul de pe Dealul Mitropoliei : și-au adus COVORUL din sufragerie la sfințit”. Imaginile asociate știrii surprind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un numitor comun : setea de miracol, nevoia de semn, de mărturisire publică a intervenției divine în viața cotidiană, o constantă a miracolului fiind tocmai aceasta : se întâmplă la nivel individual, dar este mereu „consumat” în public (Yarow, 2006 : 7, 12). Relatările despre miracole au un ton foarte personal și firesc, dar sunt extrem de frugale cu privire la identitatea persoanei : „Am 50 de ani, sunt din Vaslui, doi copii și un soț care lucrează de trei ani de zile în Italia. Acum un an
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un an de zile m-am îmbolnăvit de o boală grea”. Iar povestea continuă într-un grafic de rezolvare culminând cu intervenția miraculoasă. și emoție, multă emoție, aceasta fiind omniprezentă în actul de comunicare a miracolului. Exact același tip de relatare poate fi auzită declinată în zeci de variante și în timpul așteptării în rând. Povestiri de acest gen pot fi inserate într-un context sociocultural precis. O minimă analiză a acestei „literaturi de miracole” trasează un portret fără fard al României
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deceniu de după 2000 : imigrație masivă, instituția familiei în suferință, explozia bolilor incurabile și un sistem sanitar falimentar. Dincolo de mirare și teologie, miracolele sunt fenomene sociale exprimate într-o mare diversitate de forme (Waida, 2005 : 6049). Tonul în general fatalist al relatărilor despre miracole poate fi pus în legătură cu traiul într-un sistem politic bazat pe principii de dominație brutală, cel dominat nemaifiind capabil să dețină controlul simbolic al propriei existențe (Massé, Benoist, 2002 : 194). Prezența unui asemenea „aflux” de miracole pe Internet
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
14 octombrie. În fine, Biserica ne spune că relicvele sfințite însele produc mir și uleiuri parfumate. În general, raclele sfinților miros bine - personal pot confirma această stranie senzație olfactivă. Atingând puțin corzile teologiei creștine, „mirosul de sfințenie” care abundă în relatările de pelerinaj, hagiografii și alte surse bisericești nu este oare altceva decât „buna mireasmă” a lui Hristos, semnul cel mai evident de desemnare, alegere a oamenilor cei mai simpli și mai pioși ? (Albert, 1996 : 170). În cadrul ritualurilor religioase, mirosurile și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinaj ca acesta ștergând diferențele de rasă, limbă, confesiune - iar la acest ultim punct cred că am întrezărit printre rânduri și „curajul” autorului care sparge cercul unei identități confesionale închise, prea puțin dispusă spre experimente ecumenice. Cartea conține mai multe relatări ale unor miracole operate la Mešugorje asupra unor pelerini increduli inițial, occidentali în marea lor majori tate, „pedagogia miracolului” fiind și în acest caz evidentă (Hasneș-Ciurdariu, 2006). Reacții la succesul repurtat de pelerinajul de la Mešugorje în rândurile credincioșilor ortodocși nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a mărfurilor dintr-un mijloc de transport în altul sau dintr-un container în altul. Se indică locul și data, identitatea și felul noului mijloc de transport. Mențiunile pot fi făcute și manual. RUBRICĂ 56 - ALTE INCIDENTE ÎN CURSUL TRANSPORTULUI/RELATAREA FAPTELOR ȘI MĂSURILE LUATE Se utilizează numai pentru operațiunile de tranzit și cuprinde referiri asupra incidentelor avute pe parcursul tranzitarii mărfurilor, cum ar fi: rupere de sigilii, lipsuri sau distrugeri de mărfuri. Mențiunile pot fi făcute și manual. Atunci cand mărfurile sunt
NORME TEHNICE din 26 septembrie 1997 de completare, utilizare şi tipărire a declaraţiei vamale în detaliu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119825_a_121154]
-
a mărfurilor dintr-un mijloc de transport în altul sau dintr-un container în altul. Se indică locul și data, identitatea și felul noului mijloc de transport. Mențiunile pot fi făcute și manual. RUBRICĂ 56 - ALTE INCIDENTE ÎN CURSUL TRANSPORTULUI/RELATAREA FAPTELOR ȘI MĂSURILE LUATE Se utilizează numai pentru operațiunile de tranzit și cuprinde referiri asupra incidentelor avute pe parcursul tranzitarii mărfurilor, cum ar fi: rupere de sigilii, lipsuri sau distrugeri de mărfuri. Mențiunile pot fi făcute și manual. Atunci cand mărfurile sunt
DECIZIE nr. 946 din 26 septembrie 1997 pentru aprobarea Normelor tehnice de completare, utilizare şi tipărire a declaraţiei vamale în detaliu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119826_a_121155]
-
și Ceaușescu față de numirea lui Apostol în locul lui Dej s-a desfășurat într-un cadru oficial, Biroul Politic, nu neoficial, de abia ulterior fiind convocate Biroul Politic și CC așa cum afirmă Apostol (Betea: 2001b, 207; Apostol: 1998, 155-156). Din aceste relatări în mare măsură convergente ale unora dintre foștii protagoniști ai luptei pentru putere dusă în 1965 ne putem forma o imagine asupra "înscăunării" lui Ceaușescu. În primul rând, acesta avea o poziție mult mai puternică în aparatul de partid decât
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Istoric, nr. 8 (41), august, pp. 2-16. Lucrări și articole științifice Aczel, Tamas (1969), "Budapest 1956, Prague 1968. II. Spokeman of revolution", în Problems of Communism, nr. 18, pp. 60-66. Adjubei, A. et. al. (1960), Față în față cu America. Relatare despre vizita lui N.S. Hrușciov în S. U.A., 15-27 septembrie 1959, București, Editura Politică. Adler, Emmanuel (1997), "Seizing the Middle Ground: Constructivism in World Politics", în European Journal of International Studies, nr. 3, pp. 319-363. Adler, Emmanuel (2005), Communitarian international relations
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Valenta, Jiri; Burke, David (ed.), Eurocommunism between East and West, Bloomington, Indiana University Press, pp. 326-362. Besançon, Alain (1993), Originile intelectuale ale leninismului, traducere de Lucreția Văcar, București, Editura Humanitas. Beschloss, Michael, Talbott, Strobe (1994), La cele mai înalte nivele. Relatare din culisele puterii referitoare la sfârșitul Războiului Rece, traducere de Anca Irina Ionescu, Radu Paraschivescu, București, Editura Elit. Betea, Lavinia (2002), Psihologie politica. Individ, lider, multime in regimul comunist, Iași, Polirom. Betea, Lavinia (2006), Lucrețiu Pătrășcanu. Moartea unui lider comunist
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
că a fost dus la Auschwitz, Într-un transport de muncă. Era Într-o căruță cu cai și, fiind lovit de cal, printr-o Întâmplare, a fost dus la spital și, În urma unei selecții, a fost lichidat. Astea au fost relatări ulterioare ale supraviețuitorilor despre el. El a mai stat un timp cu țiganii, acolo. Și cu limba țigănească pe care o știa a reușit să se apropie de ei și să procure mâncare printr-un subterfugiu: „Tata a fost țigan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]