6,936 matches
-
pe toți. Băteau pe ici pe colo, să se vadă cât de distrus este acela care a fost bătut încât celorlalți să le fie frică și să încerce să-și facă norma. Și ce mai făceam? Când mergeam la dig, săpam cât săpam și trebuia să lași un martor de pământ acolo unde ai săpat, ca să vină să-ți măsoare adâncimea și suprafața săpată. Luam pământ și îl puneam în jurul suprafeței săpate ca să-i înălțăm marginile, băteam pământul bine și deasupra
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Băteau pe ici pe colo, să se vadă cât de distrus este acela care a fost bătut încât celorlalți să le fie frică și să încerce să-și facă norma. Și ce mai făceam? Când mergeam la dig, săpam cât săpam și trebuia să lași un martor de pământ acolo unde ai săpat, ca să vină să-ți măsoare adâncimea și suprafața săpată. Luam pământ și îl puneam în jurul suprafeței săpate ca să-i înălțăm marginile, băteam pământul bine și deasupra lui puneam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acela care a fost bătut încât celorlalți să le fie frică și să încerce să-și facă norma. Și ce mai făceam? Când mergeam la dig, săpam cât săpam și trebuia să lași un martor de pământ acolo unde ai săpat, ca să vină să-ți măsoare adâncimea și suprafața săpată. Luam pământ și îl puneam în jurul suprafeței săpate ca să-i înălțăm marginile, băteam pământul bine și deasupra lui puneam brazde de iarbă fasonate ca și cum s-ar fi săpat de la marginea lor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acolo unde ai săpat, ca să vină să-ți măsoare adâncimea și suprafața săpată. Luam pământ și îl puneam în jurul suprafeței săpate ca să-i înălțăm marginile, băteam pământul bine și deasupra lui puneam brazde de iarbă fasonate ca și cum s-ar fi săpat de la marginea lor. Venea sergentul cu un coleg, Liviu Hogman 32, care era inginer minier - că spunea mândru: "eu mi-s băieș!", avea un cap teribil. Dacă îl întrebai: "Liviu, cât fac 3245,03 înmulțit cu 9120?" Când terminai de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a zis că a venit ordin de la centrală că trebuie să fie împușcați. L-a pus pe Grecu să le dea unelte, hârlețe - probabil că și astăzi ar mai putea fi după atâția ani o declivitate acolo unde și-au săpat groapa. Că li s-a spus: "săpați o groapă atât de mare încât să cădeți dracului singuri în groapă, să nu mai punem mâna pe voi să ne murdărim!" S-au apucat frații Cerbu și au săpat o groapă să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
centrală că trebuie să fie împușcați. L-a pus pe Grecu să le dea unelte, hârlețe - probabil că și astăzi ar mai putea fi după atâția ani o declivitate acolo unde și-au săpat groapa. Că li s-a spus: "săpați o groapă atât de mare încât să cădeți dracului singuri în groapă, să nu mai punem mâna pe voi să ne murdărim!" S-au apucat frații Cerbu și au săpat o groapă să încapă o mașină, nu doar doi oameni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unde și-au săpat groapa. Că li s-a spus: "săpați o groapă atât de mare încât să cădeți dracului singuri în groapă, să nu mai punem mâna pe voi să ne murdărim!" S-au apucat frații Cerbu și au săpat o groapă să încapă o mașină, nu doar doi oameni. După ce au terminat-o au cerut să vină comandantul să vadă groapa gata. A venit Curea și a zis: "Să stați cu jumătate de picior pe marginea gropii, când vă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vasile, care a fost bătut ca să scoată o buruiană cu dinții de lângă un fir de porumb. Dar, ce, el prășise la operă!? Sau ceilalți? Că erau unii care văzuseră sapă pentru prima dată în viața lor. Eram la prășit și săpând a rămas un fir de iarbă lângă porumb, iar sergentul care ne păzea l-a chemat și i-a zis: "Vezi firul ăla de iarbă?" "Vă rog să mă iertați, îl culeg imediat!" Nu, nu, nu îl scoți cu dinții
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să fiu angajat, nu pe post de director sau altceva. Nu pentru acelea mă dusesem eu. Mi s-a răspuns: "nu avem decât la cărat cu roaba!", că pentru mine au de muncă doar la șanțuri, că au șanțuri de săpat și munci de astea necalificate. Nu-mi era greu, că eram obișnuit de la cărat cu roaba la dig, eram deformat, în sensul că aveam mușchii dezvoltați de sus până jos din cauza muncii intense depusă în lagăre. C. I.: Deci, nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucru: că atunci când voi ajunge la graniță, la malul apei, voi da peste sârmele grănicerilor, întinse pentru a declanșa alarma dacă cineva le-ar fi atins. Am dat apoi peste un alt canal secat, paralel cu Dunărea și care era săpat de mâna omului. L-am depășit și pe acesta. Norocul meu a fost că - eu cred că există un destin care te apără: așa cum îți este scris, așa se petrece! -, din loc în loc erau săpate locașe de pază săpate de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
era săpat de mâna omului. L-am depășit și pe acesta. Norocul meu a fost că - eu cred că există un destin care te apără: așa cum îți este scris, așa se petrece! -, din loc în loc erau săpate locașe de pază săpate de militarii grăniceri. Probabil că noaptea militarii mai trăgeau și câte un pui de somn în locașele acelea. Pășeam prudent, aplecat cu degetul înainte la o distanță de 25 de cm de sol. Și așa am putut depista sârmele. Le-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
putut depista sârmele. Le-am depășit. Am ajuns la Dunăre. Știți că în zona Turnu Severin Dunărea are albia cotită de parcă ar fi vrut să deseneze un cap de câine. Locul în care am ajuns eu era abrupt pentru că Dunărea săpase adânc în mal. Am coborât. Aveam și un binoclu cu infraroșii, dar atunci în starea aceea de stres și emoțională, cu o tensiune uriașă, incredibilă pentru cineva care n-a trăit astfel de momente..., când să intru în apă, aud
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nevoile, adică să avem pâinea de toate zilele, dar nu să ne putem îmbrăca mai bine sau altceva. Și apoi ce, la muncă aveam nevoie de haine mai acătării? Nu. Că am făcut toate lucrările la vie: am tăiat, am săpat, am legat, am și cules odată. Erau viile particularilor nu ale statului. Erau oameni care nu trecuseră încă la colectivă. Cred că acei oameni nu au trecut niciodată la colectivă pentru că, având plantații de viță-de-vie, reușeau să plătească toate cotele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu încă doi despre care n-am știut niciodată ce hram poartă. Ni s-a și spus să nu discutăm între noi, să nu vorbim, că altfel ne duc la cărat piatră. Eu am cărat piatră cu roaba și am săpat la șanțuri cam o lună de zile. După care stăteam toată ziua și curățam, spălam veceuri, la cantină curățam cartofi, morcovi, adică au încercat și ăia de acolo să mă protejeze cât de cât, mi-am dat seama de asta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
eu am scăpat, să zicem așa, că eram tânăr. Norma era de 3 metri cubi de pământ: săpat, încărcat în roabă, urcat pe dig, veneai înapoi, intrai și urcai pe blană în groapa de unde se extrăgea pământul pentru diguri. Am săpat în aceeași groapă cu Dumitru Vacariu. De la Salcia am fost mutați la Saivane. Erau chiar saivane de oi, la propriu, unde fuseseră organizate dormitoare pentru deținuți cu paturi suprapuse. Erau șerpi, șobolani și tot ce vrei și nu vrei! C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea lui Avram din Ierusalim, arca alianței din templul lui Solomon; sfântă o fi Acropola Atenei; sfânt Capitoliul Romei; sfânt numele Sionului, Araratul, Siania, Sfetagora. Dar lespedea ce acoperă cu litere mari săpate pe dânsa trupul marelui Ștefan e mai sfânt ca toate, căci acolo au plâns, plâng și va plânge șiruri întregi de români; acolo își vor vărsa tainic și dorul sufletului lor de români cei copleșiți de trudnicul zilei; acolo vor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va face și necum altă, ci nici sămânța ce au aruncat acolo nici aceea să nu aibă voie să o ia", zicea articolul 3 din lege. Iar art. 8 prevedea: „Orice se va afla că au tăiat pădure, sau au săpat de au făcut iaz pe locul altuia, și mai apoi de-l va fi lucrat sau îl va fi semănat, dăm învățătură ca să nu ia nimică dintr-acea roadă"... „De se va apuca neștine de un loz străin părăsit, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în mormânt!" Atent la psihologia maselor, Tudor Arghezi avea să zugrăvească și el fraternizarea cu țăranii a muncitorimii și a intelectualității, scăpându-i de tragerea la răspundere de către justiție: „Doi câte doi, sătenii răzvrătiți Aveau să fie puși... să-și sape groapa șimpușcați. Căprarul se lăsase dus de gând, Când gropile erau gata, Trăgea cartușule în vânt, Făcându-i pe țărani scăpătați. (Lipsesc morminte) Răscoala de la 1907 a fost sursă de inspirație și pentru Liviu Rebreanu care a realizat romanul „Răscoala
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mânăstirea Frumoasa, unde se țineau de obicei iarmaroacele ieșene, deasupra movilei de pământ numită Sarandei, se ridicară două furci nalte, destinate a susține pe acei ce urmau a plăti cu gâtlejul lor păcatele ce făptuiseră. În dosul fiecărei furci se săpase câte o groapă adâncă, spre a primi cadavrele celor executați. În acea zi, de dimineață, frații Cuciuc fură scoși din Criminal, sub privigherea a însuși Marelui Armaș, și un pluton de 12 soldați darabangii, sunau un marș cadențat. Două companii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și cer. Declinul treptat și neomogen (mai întâi în Europa occidentală, ulterior pretutindeni) al reperelor interdependente care au stat la baza societății medievale, sub impactul schimbărilor economice, al descoperirilor (sociale și stiințifice), precum și dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, au săpat o prăpastie adâncă între cosmologie și istorie, surpând fundamentele care stăteau la baza ființării Bisericii în forma sa medievală 2. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
părți". O astfel de pată de cerneală chiar pe piele este evocată de scriitorul-lepros care scrie: "Mă chinui, mă scarpin [...] Am abcese de stil și fraza îmi dă mâncărimi. Ce grea vâslă e pana și cum ideea, atunci când trebuie să sapi cu ea, este un curent potrivnic!" (Scrisori către Louise Colet, sfârșit de octmbrie 1851). Îmbarcat în scris 415, Flaubert suspendă contradicțiile și diviziunile în imaginea unei ospitalități necondiționate și nesfârșite, deplasându-i nararea, deportând-o în vitraliu, vitraliul din ținutul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
e mai intim din sine, ea este și consecința culpabilității, sau invers: ești obosit, prin urmare vinovat 587. Oboseala stabilește o ruptură, ea rupe legăturile, detașează, ea este un alt nume pentru insensibilitate, îndepărtare, separare. Prin aceasta, ea lărgește spațiul, sapă drumul, îndepărtează orizontul, exacerbează distanțele 588, se pierde în labirinturile sale. Violența sa este o dezvrăjire, o greutate insurmontabilă, o epuizare. Ea îndepărtează, fragmentează și rupe legăturile: "Nu mă atinge". Este o luptă, o figură polemică a timpurilor de nenorocire
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sale (împotriva cărora naratorul s-a luptat ținându-l de cele patru labe) este frecvent utilizată de Kafka pentru care a scrie înseamnă a se așeza în poziția unui câine 610 care își face culcușul, a unui șobolan care își sapă vizuina, a unei cârtițe care scociorăște cu ghearele. Oaspetele limbii Kafka a spus că el este "oaspetele limbii germane"; aceasta înseamnă două lucruri în același timp și mai întâi raportul său totodată ambiguu și privilegiat cu germana. Să fii oaspete
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rememorate de mulți dintre deportați. Hrușcă își amintește soarta pe care a avut-o în urma unei explozii: Se punea carbid, se făceau niște găuri și se punea carbid, dar culoarul unde se împingeau vagonetele și culoarele erau întotdeauna, cum se săpa se făcea cu lemne, se... clădea așa. Am fost prea aproape și a fost suflul ăla prea puternic și au căzut lemnele alea. Doi ruși au murit și un... o fată, una de la noi a murit, dar eu am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai numeroase. De aceea, s-au strămutat câteva zeci de familii de la munte, care, alături de coloniștii creștini, podoleni, ruși sau galițieni, aduși de căpitanii domnitorilor, au întemeiat o așezare de oameni gospodari, pricepuți a zăgăzui apele, a lucra viile, a sapă și bolti beciurile mari și adânci din piatră cioplita. La vechiul schit s-a retras, în 1774, episcopul cărturar Amfilohie Hotiniul, care studiase la Kiev și la Romă, în liniștea acestui loc retras de rugăciune traducând și prelucrând manuale școlare
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]