6,994 matches
-
i-am răspuns eu în gând. Am început să sap. Bătrânul culegea cartofii și-i punea într-o coșarcă. Dar, după scurtă vreme, s-a îndreptat de șale, privind la mine cu oarecare jenă. --Părinte, stai liniștit. Eu am să sap o bucată, am să culeg cartofii și am să-i duc unde trebuie, iar sfinția ta să-i alegi pe cei buni de pus pentru iarnă. Călugărul a privit la mine cu oarecare fereală și a dat din cap într-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe chip, încât călugărul a remarcat: --Te văd nedumerit. Ai vreo întrebare? --Păi, drum la deal înțeleg, dar drum la vale?... --Aveam un gând, fiule. --Aștept să-l spui, sfințite. --Te-aș ruga ca astăzi după amiază să mă ajuți să sap grădina din poiană, că poate la primăvară oi mai semăna ceva... --Mai încape vorbă părinte?... Am pornit spre chilii. De această dată, mi s-a părut că pașii bătrânului sunt făcuți cu mai mulă nevoință, iar răsuflarea îi este, mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ajuns în grădina din poiană. Cu gesturi încete și moi, bătrânul a descuiat lacătul de la portiță. -Hai să vedem dacă sculerle sunt în bună stare și ascuțite - m-a îndemnat el. L-am urmat în magazie. Toate cele trebuincioase pentru săpat erau în cea mai desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar un hârleț și o sapă. Eu am să sap și sfinția ta are să mărunțească bolovanii... Bătrânul a privit la mine cu întrebarea pe chip: “Adică eu nu mai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sunt în bună stare și ascuțite - m-a îndemnat el. L-am urmat în magazie. Toate cele trebuincioase pentru săpat erau în cea mai desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar un hârleț și o sapă. Eu am să sap și sfinția ta are să mărunțească bolovanii... Bătrânul a privit la mine cu întrebarea pe chip: “Adică eu nu mai sunt în stare să sap?” “Asta nu-i treabă pentru sfinția ta. Lasă-mă pe mine!” i-am răspuns eu din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar un hârleț și o sapă. Eu am să sap și sfinția ta are să mărunțească bolovanii... Bătrânul a privit la mine cu întrebarea pe chip: “Adică eu nu mai sunt în stare să sap?” “Asta nu-i treabă pentru sfinția ta. Lasă-mă pe mine!” i-am răspuns eu din priviri. Lucram amândoi cu spor. La un moment dat, bătrânul a făcut remarca: --Bolovanii nu trebuie mărunțiți prea mult, fiindcă peste iarnă zăpada își
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și ca loc de adăpost și de ocrotire împotriva furtunii și ploii. $5 1. Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2. I-a săpat pămîntul, l-a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-i facă struguri buni, dar a făcut struguri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2. I-a săpat pămîntul, l-a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-i facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3. "Acum dar, - zice Domnul - locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea! 4. Ce aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nu veți muri", zice Domnul, Dumnezeul oștirilor. 15. Așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: "Du-te la curteanul acela, la Șebna, dregătorul casei împărătești, și zi-i: 16. "Ce ai tu aici la tine, și pe cine ai aici, de-ți sapi aici un mormînt?" El își sapă un mormînt sus pe înălțime, își scobește o locuință în stîncă! 17. Iată, Domnul te va azvîrli cu o aruncătură puternică, te va învîrti ca pe un ghem. 18. Te va azvîrli, te va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
oștirilor. 15. Așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor: "Du-te la curteanul acela, la Șebna, dregătorul casei împărătești, și zi-i: 16. "Ce ai tu aici la tine, și pe cine ai aici, de-ți sapi aici un mormînt?" El își sapă un mormînt sus pe înălțime, își scobește o locuință în stîncă! 17. Iată, Domnul te va azvîrli cu o aruncătură puternică, te va învîrti ca pe un ghem. 18. Te va azvîrli, te va azvîrli ca pe o minge, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
va fi de folos. 7. Căci ajutorul Egiptului nu este decît deșertăciune și nimic, de aceea eu numesc lucrul acesta: zarvă fără nici o ispravă." 8. "Du-te acum, zice Domnul, de scrie aceste lucruri înaintea lor pe o tăbliță, și sapă-le într-o carte, ca să rămînă pînă în ziua de apoi, ca mărturie pe vecie și în veci de veci. 9. Scrie că: "Poporul acesta este un popor răzvrătit, niște copii mincinoși, niște copii care nu vor să asculte Legea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
am suit pe vîrful munților, pe coastele Libanului, și voi tăia cedrii lui cei mai înalți, cei mai frumoși chiparoși ai lui, și voi ajunge pe culmea cea mai înaltă, în pădurea lui care este ca un pomăt. 25. Am săpat izvoare, și am băut din apele lor, și cu talpa picioarelor mele voi seca toate rîurile Egiptului." 26. Dar n-ai auzit că am pregătit aceste lucruri de demult, și că le-am hotărît din vremuri străvechi? Acum însă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Domnul!" 15. Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează, și să n-aibă milă de rodul pîntecelui ei? Dar chiar dacă l-ar uita, totuși Eu nu te voi uita cu nici un chip: 16. Iată că te-am săpat pe mîinile Mele, și zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei! 17. Fiii tăi aleargă; dar cei ce te dărîmaseră și te pustiiseră vor ieși din mijlocul tău. 18. Ridică-ți ochii de jur împrejur, și privește: toți aceștia se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mîncase de la duritatea diamantină a stîncii grotei. Zăceau cu fața-n sus În tihna tihnită a adormiților, iar zvîcnirea membrelor În bezna vremilor muruise velința jilavă de sub ei, mușcînd urzeala părului de cămilă, care se mîncase temeinic, așa cum doar apa sapă În piatra dură. Zăceau cu fața-n sus În bezna beznelor din dealul Celionului cu mîinile Împreunate a rugă, precum morții cei morți, ei trei, Dionisie și prietenul său Malhus, iar ceva mai Încolo, Ioan, cuviosul păstor cu al său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
LAPD de pe clanță și plecă spre Cahuenga Pass. *** Drumul până în Valley îi luă o oră. Alte douăzeci de minute se scurseră cât căută Vista View Court, dând târcoale complexelor de clădiri de închiriat, niște cuburi tencuite și dispuse în semicercuri săpate în dealurile din Hollywood. Numărul 1187 era o clădire din prefabricate, de culoarea piersicii, cu vopseaua deja spălăcită și armăturile din aluminiu brăzdate de rugină. Clădirea era flancată de replici identice - galben-lămâiță, lavandă, turcoaz, roz palid și roz aprins, alternând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
amprentele de pe cuțit, unghiul și direcția tăieturii impuneau verdictul de „autoindus”. Caz clasat. Doctorul a calificat rana letală drept „uimitoare”. Nici o urmă de ezitare. Danny Upshaw își dorise foarte mult să scape urgent de lume. Cei de la LASD i-au săpat rapid groapa. La înmormântare au participat patru inși: Layman, Mal, un polițist de la comitat pe nume Jack Shortell și el însuși. Echipa de investigare a crimelor homo a fost imediat dizolvată, iar Shortell a plecat în concediu în munții sălbatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mort și-ngropat, era oricum în rahat până-n gât din cauza intrării prin efracție pe care o comisese și probabil că era terminat ca polițist. Putea să fie cel mai bun dintre toți și-i voi simți lipsa. Dar și-a săpat singur groapa. Buzz îl prinse de mână pe Mal. Șefu’, noi i-am săpat groapa. L-ai sâcâit prea tare cu De Haven, iar eu... O, futu-i! Mal își eliberă mâna. — Tu ce? — Puștiul avea o obsesie cu Reynolds
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
care o comisese și probabil că era terminat ca polițist. Putea să fie cel mai bun dintre toți și-i voi simți lipsa. Dar și-a săpat singur groapa. Buzz îl prinse de mână pe Mal. Șefu’, noi i-am săpat groapa. L-ai sâcâit prea tare cu De Haven, iar eu... O, futu-i! Mal își eliberă mâna. — Tu ce? — Puștiul avea o obsesie cu Reynolds Loftis. Am discutat cu el la telefon în noaptea dinaintea morții. Citise din ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lui Yui a declanșat vântul, tunetul și ploaia peste ei. Yui a omorât dragonul Sian-yao, care produsese și menținea potopul și a primit de la duhul antropoihtiomorf al Fluviului Galben o hartă a pământului pe baza căreia, cu ajutorul Dragonului Galben, a săpat canale de scurgere. În sfârșit, într-o peșteră labirintică, eroul a primit de la un dragon un disc de jad cu care „a pus în orânduială pământul și apele” (61, pp. 309-314 ; 141, pp. 66 și urm. ; 142, pp. 235 și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
perioadă (circa secolele XVII-XVIII) în care vrăjitorul popular a intrat sub patronajul simbolic și onomastic al semilegendarului rege biblic. Conform tradiției talmudice, Solomon era în posesia unui inel conținând un talisman („Sigiliul lui Solomon”, gr. Sphragis Solomonos) pe care era săpat numele taumaturgic (sl. ciudotvoreț) al lui Dumnezeu. Acest inel îi dădea regelui puteri nelimitate asupra demonilor și îngerilor și, în primul rând, acelea de a alunga sau de a chema demonii, de a-i lega sau închide în vase de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îngeri (duhuri) ai vânturilor, trimiși de Dumnezeu, s-au prezentat și închinat în fața lui Solomon, dăruindu-i puterea de a potoli vânturile și de a zbura prin văzduh. Căpetenia duhurilor i-a dat regelui o piatră- -talisman pe care erau săpate cuvintele „Dumnezeu este puterea și slava”, zicându-i : „Când vei vrea să ne poruncești ceva, ridică această piatră spre cer și îndată vom fi lângă tine, ca să ascultăm de poruncile tale” (28, p. 97). Remarc analogia dintre legendele de mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fapt, în măsura în care a existat, „Cartea lui Solomon” nu a fost arsă de oamenii lui Iezechia, ci distrusă, pentru simplul motiv că nu era scrisă pe hârtie sau pergament, ci (în mod firesc pentru evreii din secolul al X-lea î.e.n.) săpată în piatră. Sub această formă este consemnată legenda în secolul al X-lea e.n., în Lexiconul Suidas (s.v. Ezechias), unde se spune că noul rege iudeu a distrus „Cartea lui Solomon”, care cuprindea descântece și leacuri împotriva tuturor demonilor bolilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
această formă este consemnată legenda în secolul al X-lea e.n., în Lexiconul Suidas (s.v. Ezechias), unde se spune că noul rege iudeu a distrus „Cartea lui Solomon”, care cuprindea descântece și leacuri împotriva tuturor demonilor bolilor, „carte” care era săpată în piatră la poarta templului (cf. 28, p. 93). Probabil că tot la acest eveniment se referă un pasaj din Vechiul Testament, în care se spune că Iezechia „a sfărâmat stâlpii cu pisanii idolești” (II Regi, XVIII, 4). Gestul regelui iudeu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe Tezeu) printr-un „fir” de semne : Mândra fată-a celor codri, Sluga tânără din codru Arătatu-mi-a cărarea, îmi tot puse pari în cale, Așeză-n potecă semne, Mă călăuzi pe drumuri, Crestături făcu în arbori, Urme a săpat în steiuri, La ăst nobil urs, în ușă, Lângă preabogata lână (32, pp. 749-750). Odată ajuns față în față cu ursul, folosirea armelor războinice se dovedește a fi inutilă. Fiara este lipsită de vlagă, fiind „legată” pe cale magică : Cum ajunsei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sporită. Dacă primul motiv este, în bună măsură, nefondat și, ca atare, păgubitor, al doilea are un suport real. Sunt cunoscute, în genere, problemele de „arheologie culturală” cu care se confruntă cer- cetătorul creațiilor mito-folclorice : 1. intuirea locului unde trebuie „săpat” ; 2. „dezgroparea” unor relicve acoperite de aluviuni ; 3. interpretarea lor printr-o corectă decodare a simbolurilor ; 4. Îndepărtarea elementelor și semnificațiilor suprapuse (când ? cum ? de ce ?) ; 5. adăugarea celor dispărute (când ? cum ? de ce ?) ; 6. reconstituirea prin extrapolare, pe baza câtorva fragmente
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de pildă, este cunoscută din relatările istoriografilor și mitografilor antici (Titus Livius, Plutarh, Ovidiu). Plutarh notează faptul că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora. El a săpat întâi o groapă (fossa), pe care a numit-o mundus (lumea), peste care a edificat un altar (ara) (Ovidiu, Fastele, IV, 821-825). „Apoi, în jurul lui ca centru, în formă de cerc, a tras marginile cetății” cu plugul, ridicându-l de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]