6,492 matches
-
Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 084), localitatea apare sub numele de „F. (Felsö) Suk”. Localitatea s-a extins în 1966 prin unirea satului Jucu de Sus cu satul Jucu de Jos. La Jucu de Sus, la confluenta Văii Sărații (afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
s-a extins în 1966 prin unirea satului Jucu de Sus cu satul Jucu de Jos. La Jucu de Sus, la confluenta Văii Sărații (afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de marne și argile, cu intercalații de tufuri, tortonian superioare. Istoricul Mihail Macrea din Cluj-Napoca crede că la
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
Feleacului, pe stânga Văii Racilor . Comuna este compusă din satul reședință de comună Aiton și satul Rediu. Altitudinea medie: 626 m. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Aiton se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,76%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,61%) și
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
la nord-vest cu comună Frata, la vest cu comună Ploscoș, la sud cu Viișoara și Tritenii de Jos, iar la est cu comună Valea Largă din județul Mureș. Climă zonei este temperat-continentală, moderată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ceanu Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,45%). Principalele minorități sunt cele de romi (5,98
Comuna Ceanu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299576_a_300905]
-
și 9.341 de locuitori (2007). Relieful comunei este preponderent deluros, iar clima este temperat-continentală, cu temperaturi maxime în luna iulie. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de 1989 Apahida era un puternic centru zootehnic , fiind specializat pe creșterea vacilor de lapte , creștere si ingrașare taurine , creștere ovine si porcine , crescătorie păsari etc. , societațile cele mai reprezentative fiind IAS
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
complet,având scurgere pe Valea Broaștei.Mai sunt ochiuri de lacuri în lunca Someșului. Apele fiind inșirate pe aliniamentul Turda-Cojocna-Sic se caracterizează prin apariția la suprafată a sedimentului Badenian,unele ariale de sare apărând la zi.Drept urmare,se semnalează lacuri sărate,cum este lacul din apropierea satului Pata ,lac bun pentru tratarea bolilor reumatice. Apele Someșului Mic sunt poluate în zonă ca urmare a activitații antropice de pe platformele industriale ale Clujului,chiar dacă activitatea nu mai este atât de intensă,dar și datorită
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
largă și plată, marcată de cruste și eflorescențe saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Maria Partsch (înainte de 1863), aceasta avea o adâncime totală de 47 m, o lungime de 75 m și o lățime de 19 m. Avea probleme mari cu infiltrațiile de apă. Ulterior, minele vechi s-au prăbușit, transformându-se în lacuri sărate, apa acestora dobândind proprietăți terapeutice. Sunt situate în partea estică a comunei, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al stațiunii și cele două lacuri sărate ("Lacul Toroc-Durgău" și "Lacul Mare-Băilor") constituie
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
lățime de 19 m. Avea probleme mari cu infiltrațiile de apă. Ulterior, minele vechi s-au prăbușit, transformându-se în lacuri sărate, apa acestora dobândind proprietăți terapeutice. Sunt situate în partea estică a comunei, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al stațiunii și cele două lacuri sărate ("Lacul Toroc-Durgău" și "Lacul Mare-Băilor") constituie un loc propice pentru tratarea multor afecțiuni. Stațiunea pune la dispoziția oaspeților băi reci și calde. Pentru băile calde
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
au prăbușit, transformându-se în lacuri sărate, apa acestora dobândind proprietăți terapeutice. Sunt situate în partea estică a comunei, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al stațiunii și cele două lacuri sărate ("Lacul Toroc-Durgău" și "Lacul Mare-Băilor") constituie un loc propice pentru tratarea multor afecțiuni. Stațiunea pune la dispoziția oaspeților băi reci și calde. Pentru băile calde există bazine amenajate pe locul vechilor ocne de sare. Potențialul curativ al apelor sărate din
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
locul vechilor ocne de sare. Potențialul curativ al apelor sărate din Cojocna a fost cunoscut încă din Antichitate, de pe vremea romanilor. Actualele băi datează de la finalul secolului al XIX-lea. Pe teritoriul satului Cojocna există mai multe lacuri cu ape sărate, apărute după prăbușirea unor mine vechi. Cele mai importante sunt: "Lacul Toroc-Durgău" (cu o suprafață de 2.635 mp și o adâncime maximă de 49 m), "Lacul Mare-Băilor" (suprafață 2.100 mp, adâncime 13,5 m), "Lacul fără Fund" (suprafață
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Panticeu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cătălina, Cubleșu Someșan, Dârja, Panticeu (reședința) și Sărata. Teritoriul comunei Panticeu se dispune în compartimentul sud-vestic al Podișului Someșan, în cadrul Dealurilor Dejului și Clujului. Podișul Someșan, alături de Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, ocupă spațiul situat în interiorul arcului carpatic, de evoluția căruia este indisolubil legat. Teritoriul administrativ al comunei
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
evoluția căruia este indisolubil legat. Teritoriul administrativ al comunei Panticeu, din județul Cluj, ocupă o suprafață de 90,3 kmp și are o altitudine medie a reliefului de 370 m. Teritoriul comunal, constituit din teritoriile satelor Panticeu, Cubleșu Someșan, Dârja, Sărata și Cătălina, se învecinează cu teritoriile comunale Recea Cristur și Bobâlna - la nord, Cornești și Dăbâca - la est, Vultureni și Așchileu - la sud, Dragu, din județul Sălaj - la vest. Teritoriul comunal relaționează, în exterior, cu satele de contact direct, componente
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Vultureni, DJ 108 A Vultureni-Chinteni - Cluj-Napoca asigură o legătură mai rapidă cu reședința de județ. Pe lângă drumurile amintite, centrul de comună este traversat de DJ 161, care asigură legătura nord-vest - sud-est cu satele Recea Cristur și Dârja; relația cu satul Sărata este asigurată de DC 156, din care se desprinde DC 157, care conectează și satul Cătălina la reședința de comună. Drumul comunal DC 155 face legătura satului Cubleșu Someșan, al doilea ca importanță demografică și economică, cu sistemul de localități
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
locuitorilor sunt ortodocși (73,92%), dar există și minorități de penticostali (10,14%), reformați (3,36%), martori ai lui Iehova (2,28%) și greco-catolici (1,03%). Pentru 7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Popularea teritoriului satelor Panticeu, Cătălina, Sărata, Dârja și Cubleșu Someșan încă din antichitate este dovedită de sporadicele vestigii arheologice identificate până în prezent. Continuitatea locuirii este demonstrabilă prin atestarea documentară timpurie a celor cinci sate și prin numărul însemnat de documente medievale care oferă știri despre locuitorii
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
s-a încheiat la 10 martie 1851, când au fost realizate totalurile finale. La strângerea informațiilor au participat o autoritate civilă (primarul satului și 2 consilieri) și una militară (un ofițer și un grefier) . În 1850, Panticeul, Dârja, Cubeșul și Sărata au fost înregistrate ca sate, iar Cătălina era cătun. Cel mai populat dintre cele patru sate era Panticeul, care avea ca populație de drept de 1050 de persoane, urmat de Cubleșu Someșan, cu 911, Dârja cu 676 și Sărata cu
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
și Sărata au fost înregistrate ca sate, iar Cătălina era cătun. Cel mai populat dintre cele patru sate era Panticeul, care avea ca populație de drept de 1050 de persoane, urmat de Cubleșu Someșan, cu 911, Dârja cu 676 și Sărata cu 560 locuitori. Cătunul Cătălina avea, la mijlocul secolului al XIX-lea, doar 203 locuitori. Al doilea recensământ general al autorităților austriece, realizat începând cu 31 octombrie 1857 și definitivat anul următor, indică o creștere nesemnificativă a numărului de locuitori în
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
doar 203 locuitori. Al doilea recensământ general al autorităților austriece, realizat începând cu 31 octombrie 1857 și definitivat anul următor, indică o creștere nesemnificativă a numărului de locuitori în satele Cubleșu Someșan (cu 36 mai mult decât în 1850) și Sărata, cu 10 în plus. Cea mai semnificativă creștere a numărului populației se înregistrează la Dârja, care are, în 1857, 738 locuitori, cu 62 locuitori mai mult decât în 1850. În Sărata, populația este în scădere de la 203 locuitori, în 1850
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Someșan (cu 36 mai mult decât în 1850) și Sărata, cu 10 în plus. Cea mai semnificativă creștere a numărului populației se înregistrează la Dârja, care are, în 1857, 738 locuitori, cu 62 locuitori mai mult decât în 1850. În Sărata, populația este în scădere de la 203 locuitori, în 1850, la 181, în 1857 . Analizând comparativ rezultatele recensămintelor din 1850 și 1857, se constată un trend ascendent al populației în cazul satelor Cubleș, Sărata și Dârja și unul descendent în cazul
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
locuitori mai mult decât în 1850. În Sărata, populația este în scădere de la 203 locuitori, în 1850, la 181, în 1857 . Analizând comparativ rezultatele recensămintelor din 1850 și 1857, se constată un trend ascendent al populației în cazul satelor Cubleș, Sărata și Dârja și unul descendent în cazul Panticeului și al Cătălinei. Totalizând populația celor cinci localități se constată o creștere a numărului de locuitori de la 3400 la 3472. La următorul recensământ, desfășurat în baza legii LII din 18 iunie 1880
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
locuitori de la 3400 la 3472. La următorul recensământ, desfășurat în baza legii LII din 18 iunie 1880 a împăratului Imperiului dualist Austro-Ungar, Franz Iosif, în perioada 1-10 ianuarie 1881 , se înregistrează 1010 locuitori la Panticeu, 1025 la Cubleș, 680 la Sărata, 716 la Dârja și 231 la Cătălina. Deși la nivel general se păstrează trendul crescător, ajungându-se la 3662 locuitori, în satul Panticeu populația continuă să scadă, fiind, în 1880, sub nivelul înregistrat la recensământul din 1850. Și satul Dârja
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
cunoaște o descreștere a numărului de locuitori, care este, în 1880, sub nivelul anului 1857, dar superioară celui din 1850. Sunt singurele excepții, pentru că toate celelalte sate populația crește numeric, într-un ritm mai alert la Cubleșu Someșan și la Sărata și oarecum mai modest la Cătălina. Realizând o ierarhizare a celor cinci sate după numărul de locuitori se contată că pe primul loc se află Culeșu Someșan, urmat de Panticeu, cu o populație care depășește în ambele cazuri 1000 de
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
modest la Cătălina. Realizând o ierarhizare a celor cinci sate după numărul de locuitori se contată că pe primul loc se află Culeșu Someșan, urmat de Panticeu, cu o populație care depășește în ambele cazuri 1000 de locuitori. Urmează Dârja, Sărata și Cătălina, care continuă să fie cea mai mică așezare din ceea ce astăzi numim comuna Panticeu. Recensământul organizat de autoritățile Imperiului dualist între 31 decembrie 1900 și 1 ianuarie 1901 prezintă o situație statistică a populației semnificativ diferită. După 20
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
semnificativ diferită. După 20 de ani de la precedentul recensământ, populația crește numeric în toate cele cinci sate. Astfel, la Panticeu se înregistrează 1379 de locuitori, localitatea redevenind cea mai populată din zona analizată, Cubleșul Someșan are 1095 locuitori, Dârja 936, Sărata 871, iar Cătălina 321, rămânând cea mai mică dintre comunitățile care compun astăzi unitatea administrativă comunală Panticeu . Cea mai semnificativă creștere a populației se înregistrează în satul reședință comunală, cu 369 de locuitori mai mult în 1900, față de 1880. Creștere
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
cea mai mică dintre comunitățile care compun astăzi unitatea administrativă comunală Panticeu . Cea mai semnificativă creștere a populației se înregistrează în satul reședință comunală, cu 369 de locuitori mai mult în 1900, față de 1880. Creștere semnificativă se înregistrează și la Sărata, cu 191 locuitori mai mult, și la Dârja, cu 220. Și populația satului Cătălina crește cu 90 de locuitori față de anul 1880, cel mai mic spor demografic înregistrându-se la Cubleș, 70 locuitori. Recensământul din 1910 stabilește existența a 1381
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]