8,304 matches
-
nu avea uneori limite, iar cel torturat nu rezista mijloacelor folosite. Aurel Florian, un fost militant social-democrat15, relatează chinurile prin care a trecut un coleg de celulă, pînă la decesul În cursul anchetei: Ce nu i-au făcut! I-au smuls unghiile, l-au bătut la testicule, l-au ars cu țigara. Odată l-au adus șiroind de sânge pe picioare, de se făceau băltoace: i-au găurit pulpele cu cuțitul și i-au băgat sare În rănile deschise. Zilnic Îl
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prin care emoțiile capătă un suport concret de expresie (a-și ieși din pepeni, a-și bate joc, a se da cu capul de pereți, a-și aprinde paie în cap, a se bate cu pumnii în piept, a-și smulge părul din cap, a se zborși la cineva, a sări în sus de bucurie, a sta ascuns de frică, a-i fi drag ca sarea în ochi) și de gradare (a-i fi drag ca lumina ochilor, a face pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
între pământ și cer. Dinții figurează razele soarelui, care unesc și centralizează energia psihică și spirituală, reunind firele de păr în care se concentrează forța individului. Părul este considerat peste tot în lume un semn al emoțiilor. Expresia «a-și smulge părul din capă este sinonimă cu disperarea și teama resimțite de subiect. Doliul este adesea asociat cu pierderea părului, care cade natural sau este smuls, tăiat sau tuns, ca manifestare a durerii resimțite. Părul este, prin urmare, imaginea ori oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
individului. Părul este considerat peste tot în lume un semn al emoțiilor. Expresia «a-și smulge părul din capă este sinonimă cu disperarea și teama resimțite de subiect. Doliul este adesea asociat cu pierderea părului, care cade natural sau este smuls, tăiat sau tuns, ca manifestare a durerii resimțite. Părul este, prin urmare, imaginea ori oglinda sufletului. Orice afectare a dinamismului se exprimă printr-o afecțiune apărului. La fel ca blana animalului, părul este revelator pentru sănătatea fizică și psihică. Calviția
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
forță (2); frică (2); fura (2); haină (2); inima (2); mîncare (2); nebuneală (2); nervi (2); norocul (2); oportunitate (2); orice (2); picior (2); pix (2); putere (2); rapid (2); repede (2); reuși (2); ridică (2); scăpa (2); singur (2); smulge (2); strîns (2); tare (2); totul (2); tragere (2); abatere; abilitate; acțiune; acum; aduce; să aducă; a agăța; ajută; ajutor; apucat; arma; a arunca; aștept; a atinge; atîrna; atrage; bagajele; balustradă; bara; binele; bucata; bucurie; bunic; cale; calea; cap; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîndrie; nas; natura; natural; nervi; normalitate; oaie; oameni; pară, pere; pară; parte din corp; păduchi; păr; păr lung; perlă; personalitate; picior; piele; pieptăn; pigment; pisică; plăcintă; podoaba; pom fructifer; prietene; proaspăt; protecție; pufos; puternic; regenerare; roade; scîrbă; silă; slab; a smulge; spălat; stuf; subțire; sur; tandrețe; tînăr; tras de păr; tunsoare; ud; unghii; urît; văluros; verde; vînt; volum; voluminos; vopsea; vopsit (1); 761/197/73/124/1 părăsi: pleca (85); lăsa (48); a pleca (33); tristețe (28); durere (26); singurătate (26
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
leagă (4); lemn (4); lemne (4); nervi (4); pîinea (4); răutate (4); sfărîmă (4); supărare (4); trage (4); băț (3); bățul (3); capul (3); cartea (3); destrămare (3); dezlega (3); împarte (3); lega (3); rupe (3); sfărîma (3); sfoară (3); smulge (3); a strica (3); urît (3); acțiune (2); arunca (2); în bucăți (2); ceva (2); creangă (2); despărțire (2); desprinde (2); destrăma (2); dezlegare (2); distanță (2); fîșie (2); forță (2); fractură (2); fragil (2); a frînge (2); frunze (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fîntînă (2); haina (2); ieșire (2); la iveală (2); încurcătură (2); lipsă (2); mașina (2); mînă (2); mîncarea (2); nevoie (2); portmoneu (2); probleme (2); pui (2); a pune (2); pușcă (2); sac (2); salvare (2); scăpa (2); scoate (2); smulge (2); telefon (2); ușura (2); vin (2); vinde (2); vorbe (2); abandona; adevărul; adîncime; adu; a afla; ajuta; a arăta; arde; armă; ascunde; ascuns; ața; automat; avansat; avere; băgare; un bănuț; beretă; mai bine bag; binevoință; bluză; bradul; braț; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
uneori; unic; vechi; vecin; viață; Voronin; zîmbet (1); 824/167/47/120/0 trage: împinge (69); pistol (31); ușa (29); pușcă (21); forță (20); putere (20); împușcă (19); armă (16); funie (13); sfoară (13); ușă (11); rupe (10); lovește (9); smulge (9); tare (9); apucă (8); arc (8); împușca (8); durere (7); foc (7); greu (7); scoate (7); a lua (6); apuca (6); cal (6); glonț (6); a împușca (6); muncă (6); arunca (5); efort (5); greutate (5); lua (5); aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); un foc (2); frînghie (2); împinge (2); încearcă (2); lăsa (2); linie (2); a lovi (2); luptă (2); obliga (2); palmă (2); o palmă (2); prinde (2); pușca (2); puternic (2); război (2); săgeată (2); pe sfoară (2); a smulge (2); smunci (2); timp (2); tîrăște (2); a tîrî (2); țeapa (2); țeapă (2); țintește (2); ținti (2); a ținti (2); vînătoare (2); de ușă (2); ac; acțiune; aer în piept; anxietate; ajuta; a ajuta; AK47; apasă; apăsa; aproape; apropia
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prezintă obiceiuri nesănătoase cum ar fi rosul unghiilor, balansarea picioarelor și a mâinilor sau smulgerea repetată a firelor de păr. Când smulgerea părului se soldează cu pierderea unei cantități însemnate de păr, este vorba de tricotilomanie. Zonele de unde poate fi smuls părul includ scalpul, sprâncenele, genele și zonele pubiene. Smulgerea compulsivă a părului poate surveni pe perioade scurte de timp sau pe perioade mai lungi, dar mai rare. De obicei, această activitate este precedată de tensionare, frecvența episoadelor crescând în perioadele
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
emoție, expertă în meniuri oricât de complexe și autorizată să aștern pe această foaie un ghid pentru tine, începătoarea. Voi menționa aici toate problemele de care m-am lovit și voi enunța toate sfaturile necesare unei extraterestre pentru a se smulge de sub jugul apăsător al bucătarilor din marile restaurante sau micile fast-fooduri și a-și dobândi independența culinară. Acum, când presupun că până și o cafea solubilă gătită de tine are un gust groaznic, te poți întreba cu naivitate: „Merit eu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
trebuit să stea o oră sub dușul rece ca să scape de erecție și să poată merge la serviciu. Sărăcuțul, a răcit groaznic și trei săptămâni nu l-am văzut. Cele câteva orgasme nebănuit de profunde pe care i le-am smuls prin viclenie au avut un preț cam mare și pentru mine: s-a purtat ca o fiară și m-a învinețit pe tot corpul. Teoretic, dacă numărul opt era răcit însemna că pot petrece în voie cu numărul șapte. Degeaba
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în fond, destul de recentă” (II, 32), spune într-un loc. Pentru a continua: „Trebuie să coborâm la Homer ca să găsim o lume ce mai trăia în adevăr” (II, 32). Altundeva, își impune imperativ: „Să nu scrii nimic ce nu e smuls din propria ființă Ă să nu scrii nimic cu gândul la o operă, ci la adevăr” (II, 36). Totul e falsificare și alterare a ființei originare. Paradisul pe care Cioran îl visează utopic ține de elementaritate: „Tot ce face omul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
conștiinței e salutar” (III, 182). De asemenea: „Somnul este activitatea cea mai importantă și cea mai profundă a tot ce-i viu. Când te cufunzi în somn, ai impresia că regăsești haosul ce precedă nașterea oricărui germene, iar când te smulgi din el, că străbați într-o clipă întreaga istorie a vieții, câteva miliarde de ani adică” (III, 278). Cât despre ploaie, ea favorizează somnul: „Zi de ploaie, notează Cioran. Am dormit toată ziua. Nevoie de-a mă cufunda în materie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și-i nemurim. Există o dramaturgie născută în secolul XX, care pune în joc degradarea unui tip al umanității prin alienare ruptură condiționată de un complex proces socio-istoric, bio-ecologic și moral-spiritual, amputînd ființa umană de propria existență, precum o plantă smulsă din solul ei hrănitor, purtată haotic de vîntul uscăciunii. Asemenea oameni trăiesc fără să existe, sînt alienați, fie ca cei străini pe meleaguri de noapte, aruncați fără copilărie și fără memorie, fie alienați ca cei mintali a căror cugetare e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vrea s-o angajeze și pe bunica, drept care bătrîna, presată de situație, speriată, încropește ce poate din "foaie verde de cicoare...") Irina: (îngrozită, țipînd) Bunică! (o ia și o duce spre bucătărie; se întoarce imediat, întrerupe toate aparatele și-i smulge ghitara) Tată! Mai mare rușinea! Mihai: (în culmea surescitării) Ce??? Mai mare rușinea? Cine spune asta? Irina: Eu. Mihai: Da?! Și mai cine spune? Ia s-auzim! (îndreptîndu-se amenințător spre Val, presîndu-l) Și mai cine? Val: Păi, dacă mă gîndesc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu felicitarea... Delegatul: (fără a confirma aprecierea Mariei) Am un mesaj. Maria: Aha, înțeleg se retrag felicitările... E și cazul... Delegatul: (foarte blînd) Știți, azi, tocmai azi, ce să-i faci, noi, locatarii blocului, facem muncă patriotică... Udăm, stropim, mai smulgem o buruiană... mai cu o căldărușă, mai cu săpăliga... și am venit să vă spun... dacă vreți să participați și dumneavoastră... voluntar bineînțeles... Mihai: Da... înțeleg... dar azi... nu prea ne-ați nimerit bine cu treaba asta... Avem și noi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
așa ca să apar scoțian... mă fîțîi și eu puțin scoțienește... și scăpăm de ei, mamă... Ce să-i faci, asta-i situația... (dansează de probă) Merge? Bunica: Crezi că asta-i salvarea, nenorocitu' mamei?! (îi ia pălăria de pe cap, îi smulge fustița) Trage jos cracii de la pantaloni și fă-te om! Mihai: (resimțind din plin penibilul situației dinainte) Mamă, am încercat de toate, dar... Trebuie să-i fac să plece. Cu orice preț! Bunica: Cine să plece? Mihai: Cum cine? Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la întîmplare, cultură, exigențe, principii, adică atunci cînd eram superior... și intolerant, deci atunci cînd eram prost, priveam cu un nesfîrșit dispreț la așa-zisa indecență a rusului în dragoste. Cînd îi vedeam prin filme cum cîntă plîngînd, cum își smulgeau părul din cap, cum se tîrăsc, cum se omoară din cauza unei femei, îmi venea să ies din sală. Revoltat și scîrbit de atîta lipsă de demnitate. El n: Adevărul e că rușii sînt ai naibii de sentimentali. Sînt unici în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
primit încă o dată forța privirii lui El n, ies din scenă realizînd o ușoară cadență; El n privește după ei și iese din scenă; după cîteva clipe vîntul se intensifică la maximum, aruncînd în scenă gunoaie, ziare, zdrențe etc.; vîntul smulge frunzele, florile și fructele; de afară se aude glasul lui El n: "Nu așa! Nu așa!") El n: De ce? De ce și eu?! Nu! De ce și eu?! (presat de suflu, intră dezorientat, dezechilibrat cu bucăți de gunoaie pe el; se împiedică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai zici de-un nevoiaș, de-un bătrîn, de-un copil...! De groaza lumii nu altceva! Săracii, stăpînii mortului, nici ei n-apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce să mai vorbim! (scoate din sacoșă un coșuleț de hîrtie din care va mînca colivă) Să-i las și fugarului... (spre cort) Hei, fugarule
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd ți-oi da eu ție o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea... (țiganii bagă în sac fără milă) Bă, voi n-auziți! Octav: (înfuriat, se repede asupra țiganilor, le rupe cearceafurile, le smulge sacii, dă în dreapta și-n stînga...) Fir-ați ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală fără prea mare grabă, aplică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nicolescu este un poet al metamorfozelor transpuse în imagini lucrate, căutate până la gratuitate. "Alteori merg pe un culoar nesfârșit/ din care se desfac/ asemeni degetelor celor două mâini/ alte și alte culoare,/ și trebuie sa merg pe toate odată,/ să smulg din inșii mei câte un flaut pentru fiecare/ câte un flaut/ câte o fântâna." Parabola focului supune simbolului toate trăirile, cunoașterea, iubirea, moartea. Unele versuri aduc pe lângă stări de reverie și spaime, desene macabre, care descind dintr-un Rollinat trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]