6,897 matches
-
i manuale, de a furniza viitorilor sociologi baze teoretice ?i conceptuale pentru practica lor (Gurvitch, 1958-1960, 1962; Friedmann ?i Naville, 1961-1962; Stretzel, 1963; Mendras ?i Reynaud, 1963; Aron [2]; Mendras, 1967). �ns?, cu excep?ia notabil? a lui Gurvitch, reflexia sociologic? r?m�ne larg deschis?, risc�nd adesea eclectismul. �n aceast? privin??, meritul lui Aron, care a articulat analiza faptelor cu sinteză teoretic? �nc? de la primele sale cursuri la Sorbona despre societ??ile contemporane, nu este deloc ne�nsemnat (Aron
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
misiune este aceea de a coordona cercet?rile comparative asupra dezarm?rîi, asupra dezvolt?rîi ?i planific?rîi �n Europa (Occidental? ?i de Est) ?i �n restul lumii. UNESCO va �ncerca s? joace un rol ?i �n difuzarea cunoa?terii sociologice că ?i �n omogenizarea limbajului ?tiin?ific al sociologiei prin intermediul public?rîi de bibliografii internă?ionale sau a Dic?ionarului ?tiin?elor Sociale (1964, �n limba englez?). �n sf�r?it, UNESCO n-a �ncetat s? promoveze, �nc? de la crearea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cealalt? jum?țațe. Dar clivajul nu este total totu?i: pe de o parte, pentru c? g�ndirea marxist? este foarte vie �n numeroase ??ri occidentale (Germania, Italia, America Latin?), �n timp ce �n anumite ??ri din Est g�ndirea sociologic? �?i p?streaz? o anumit? originalitate (Polonia, Ungaria, Iugoslavia); pe de alt? parte, pu?în c�te pu?în �?i fac loc schimburile ?tiin?ifice prin �cortina de fier� (stau m?rturie �nmul?irea traducerilor str?ine ?i a publica
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu orientare aplicativ?. Dup? r?zboi au fost necesare eforturile tenace ale lui Ginsberg, Marshall, Mannheim sau, �n Statele Unite, ale lui Shills pentru a dep??i rezisten?a academic? privind recunoa?terea minimal? a disciplinei prin promovarea �nv???m�ntului sociologic (p�n? atunci redus doar la London School of Economics) ?i pentru a l?rgi bazele institu?ionale ale disciplinei (crearea revistei British Journal of Sociology �n 1950 ?i a Asocia?iei Britanice de Sociologie �n anul urm?tor). Zece
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu numai lui Popper ci � prin ?coală de la K�ln (Ren� K�nig, Helmut Schelsky) � la tot ceea ce p?rea s? semene cu �pozitivismul� (Adorno ?.a., 1969). Aspectul cel mai remarcabil al acestei dezbateri este faptul c? a promovat �teoria sociologic? critic?� la rang de pseudoparadigm? care � cel pu?în p�n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui fel de sociologie! Spiritul lui Weber nu r?zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț printre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui fel de sociologie! Spiritul lui Weber nu r?zbate deci prin constructorii sociologiei germane, c�ț printre groparii s?i din perioada interbelic?; ideea unei cunoa?teri sociologice eliberate de orice judecat? de valoare ?i de proiecte politice este la fel de necuviincioas?. A?a c? disciplină ofer?, la cap?tul anilor ?aizeci ?i �nceputul anilor ?aptezeci, chiar �n momentul �n care succesul s?u institu?ional pare irezistibil, spectacolul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p?tarea con?tiin?ei metodologice� [66] ?i de o anumit? deschidere internă?ional? (al VI-lea Congres Internă?ional de Sociologie de la Evian), anii ?aptezeci vor �nsemna o energic? ?inere �n fr�u a disciplinei: Institutul de Cercet?ri Sociologice al Academiei de ?tiin?e (IRS), creat �n 1968, va fi rebotezat, �n 1972, �institut de cercet?ri sociale concrete� (i.e. care pune �n act teoria oficial?). Revista acestuia, Cercet?ri sociologice (1974), vă de?ine monopolul publică?iilor �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fr�u a disciplinei: Institutul de Cercet?ri Sociologice al Academiei de ?tiin?e (IRS), creat �n 1968, va fi rebotezat, �n 1972, �institut de cercet?ri sociale concrete� (i.e. care pune �n act teoria oficial?). Revista acestuia, Cercet?ri sociologice (1974), vă de?ine monopolul publică?iilor �n care putem citi: �Leg?tură organic? dintre teorie ?i practic?, ?tiin?? ?i ideologie, situarea �n serviciul intereselor clasei muncitoare pentru rezolvarea problemelor actuale ale dezvolt?rîi sociale, apar că principii fondatoare ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ițul stalinismului pentru a vedea (re)constituindu-se disciplinele na?ionale care s? fac? investiga?îi originale dup? orient?ri teoretice adesea heterodoxe � a?a cum st? m?rturie opera remarcabil? �n toate privin?ele a polonezului Stanislas Ossowski. Militantismul sociologic latino-american America Latin? are, �nc? de la �nceputul secolului XX, o tradi?ie sociologic? hr?nit? de contribu?iile nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fac? investiga?îi originale dup? orient?ri teoretice adesea heterodoxe � a?a cum st? m?rturie opera remarcabil? �n toate privin?ele a polonezului Stanislas Ossowski. Militantismul sociologic latino-american America Latin? are, �nc? de la �nceputul secolului XX, o tradi?ie sociologic? hr?nit? de contribu?iile nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus?inute de c?tre UNESCO. �n cursul anilor cincizeci ?i ?aizeci, reflexia dominant
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deja �n mare parte epuizat?. Dac? formulă de cercetare empirico-analitic? elaborat? la Columbia a dob�ndit o autonomie ce pare s? apere durabil disciplină de tulbur?ri, apelul la o abordare re�nnoit? a obiectivelor ?i a cadrelor de interpretare sociologic? a fost larg ?i peste tot �n?eles. Bibliografie (1945-1968) Lucr?ri nord-americane ADORNO Theodor W. (1903-1969): La Personnalit� autoritaire (1950), trad. 1950. BALES Robert: Interaction Process Analysis (1950). BARBER Bernard: Science and the Social Order (1952). BENDIX reinhard (n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dou? sute de reviste de sociologie [70]. Aceast? perioad? �triumf?toare�corespunde �ns? apogeului unei crize sociale n?scute cu mul?i ani �nainte ?i care a f?cut s? creasc? a?tept?rile statului federal fă?? de institu?ia sociologic? de la care voia ajutor, dar ?i a?tept?rile studen?ilor care voiau s-o transforme �n instrument de lupt?. Recesiunea economic? din 1973 va fi un motiv important pentru guvern, �ncetarea r?zboiului din Vietnam (?i contestarea politic? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
activit??ilor obi?nuite ale vie?îi de zi cu zi. Reflexivitatea acestui fenomen este o activitate singular? a ac?iunilor practice, a circumstan?elor practice, a cunoa?terii comune [common sense knowledge] a structurilor sociale ?i a ra?ionamentului sociologic practic. Aceast? reflexivitate ne permite s? reper?m ?i s? examin?m ocuren?a lor; ca atare ea fondeaz? posibilitatea analizei lor [�] Cercet?rile etnometodologice n-au ca obiect formularea sau justificarea rectific?rilor. Ele n-au nici o utilitate particular
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m ocuren?a lor; ca atare ea fondeaz? posibilitatea analizei lor [�] Cercet?rile etnometodologice n-au ca obiect formularea sau justificarea rectific?rilor. Ele n-au nici o utilitate particular? Cu toate c? servesc la preg?tirea de manuale asupra metodelor sociologice, nu s�nt �n nici un fel un adaos la procedurile �standard�; dar nici nu s�nt �n esen?? diferite; ele nu vizeaz? nici s? propun? un remediu pentru ac?iunile practice, ca ?i cum noi am afla despre ac?iunile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoretice �permisive�. H. GARFINKEL (1967) Tradus �n: Argumente etnometodologice, Centrul de Studii al Mi?c?rilor Sociale (EHESS, CNRS), Paris, 1985, edi?ia a doua, p. 6, 8 ?i 10. Astfel, interpretarea realit??îi sociale nu se face prin �comprehensiunea� sociologic? a conduitelor, ci se reduce la culegerea discursurilor actorilor asupra ac?iunilor lor, a discursurilor actorilor ap?i s? dea seama de ele (postulatele �reflexivit??îi� ?i al �descriptibilit??îi�), pe scurt, la o �dare de seam? asupra d?rilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ce mai mult despre din ce �n ce mai pu?ine lucruri�. L. COSER, traducere din �Presidential Address. Two Methods în Search of Substance�, în American Sociological Review, 40(6), 1975, p. 691-700. La sf�r?ițul anilor optzeci, peisajul sociologic anglo-saxon este extrem de �mpr??tiat. Segmentarea institu?ional?, intelectual? ?i tematic? a disciplinei constituie, cu siguran??, o bog??ie poten?ial? pentru dezvoltarea să extensiv?. Resursele teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iile referitoare la natură sistemului, la natură ac?iunii actorilor ?i la raporturile �ntre acestea. Un proces de extindere ?i de segmentare A trebuit s? se renun?e la speran?ele de unificare n?scute odinioar? �n Centrul de Studii Sociologice ale c?rui echipe �?i vor c?uta autonomia. Dup? c�teva tres?riri, acesta va sf�r?i l?s�nd locul, �n 1986, foarte federativului Institut de Cercetare a Societ??ilor Contemporane (IRESCO). �n acela?i timp, favorizate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cursul anilor ?aptezeci � �deceniul c?r?ilor� [57:283] � sociologia va cunoa?te formidabilă favoare a unui public vizibil sedus de natură temelor abordate ?i de impertinen?a tonului mai mult dec�ț de valoarea cognitiv? ?i de rigoarea demersului sociologic. �n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele �ncearc? s? ofere o cunoa?tere aplicabil?, �n timp ce sociologia suport? concuren?a noilor specializ?ri din domeniul informa?iei ?i comunic?rîi. Ministerul Cercet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dovada c? ele nu mai reunesc actori de clas? (1984), ci actori individuali care-?i recunosc o identitate comun? �n con?tiin?a opozi?iei lor fă?? de un model cultural c?ruia �i opun un proiect propriu. �Interven?ia sociologic?� practicat? �n cadrul Centrului de Studiu al Mi?c?rilor Sociale (1970) apoi, din 1979, �n cadrul Centrului de Analiz? ?i Interven?ie Sociologic? (CADIS) este prezentat? că o metod? de analiz? ce permite actorilor s? degajeze semnifică?iile practicii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iei lor fă?? de un model cultural c?ruia �i opun un proiect propriu. �Interven?ia sociologic?� practicat? �n cadrul Centrului de Studiu al Mi?c?rilor Sociale (1970) apoi, din 1979, �n cadrul Centrului de Analiz? ?i Interven?ie Sociologic? (CADIS) este prezentat? că o metod? de analiz? ce permite actorilor s? degajeze semnifică?iile practicii lor sociale ?i s???i sporeasc? capacitatea ac?iunii colective (1978). ��Modelul strategic. Dup? ce a studiat func?ionarea organiza?iilor administrative ?i industriale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m care depind de structură situa?iei S �n care se afl? actorii, ea �ns??i afectat? de datele macrosociale M'. Prin această, Boudon se opune hoț?r�ț unei tradi?îi �holiste� ?i deterministe. El afirm? c? explică?ia sociologic? implic? luarea �n seam? a ra?ionalit??îi actorilor �inten?ionali� �n situa?îi de interac?iune a c?ror structur? poate fi aceea a unui sistem �func?ional� (�n care rolurile las? �n general loc ?i strategiilor individuale), sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cerere, ca ?i de nivelul de institu?ionalizare a disciplinei. Cererea social? explicit? conduce mai ales c?tre lucr?ri empirice �n domenii ce constituie importante mize sociale sau politice, a c?ror definire este prin natur? conjunctural?. Institu?ia sociologic? �ns??i joac? un rol decisiv �n mobilizarea ?i �n promovarea noilor c�mpuri. Sociologia devine astfel un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i. Anumite perioade de �criz?� s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i �n promovarea noilor c�mpuri. Sociologia devine astfel un instrument de �problematizare� a socialului ?i suscit? �ntreb?ri pe care societatea ?i le pune sie?i. Anumite perioade de �criz?� s�nt cu totul favorabile av�ntului activit??îi sociologice; riscul este atunci că sociologia s? devin? un instrument de ra?ionalizare ideologic? a atitudinilor ?i conduitelor actorilor (că �n Germania interbelic?, �n Statele Unite ?i �n Fran?a la sf�r?ițul anilor ?aizeci). Cea mai bun?� sociologie nu s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în explicit? dup? propriile sale scheme teoretice (Chicago �n anii dou?zeci, sociologia american? de dup? r?zboi sau cea francez? a anilor optzeci)? O examinare a fasciculei din august 1990 a revistei Sociological Abstract, care recenzeaz? ansamblul publică?iilor sociologice mondiale (lucr?ri ?i articole), scoate la iveal? urm?toarele procentaje: Originea geografic? America de Nord Europa Occidental? (f?r? Anglia) Anglia Europa de Est India URSS Pacific America de Sud 59,91 18,16 11,46 3,38 1,87 1,63 1,18 0
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoașterii din societatea cunoașterii. Capitolul 6 tratează Procesele de guvernare, cu precădere guvernarea corporativă. Problema guvernării se referă, în principiu, la regularizarea comportamentelor celor care dirijează regulile jocului managerial. Deși este abordată din puncte diferite de vedere (guvernare juridică, economică, sociologică, politică), procesul de guvernare nu poate fi comprehensiv clarificat decât (i) multidisciplinar și (ii) din perspectivă instituțională. În acest sens, sistemul de guvernare este un ansamblu de mecanisme organizaționale și instituționale, un arhetip instituțional managerial. Sistemul de guvernare este un
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]