7,229 matches
-
din volumul anterior, întreținut la Amsterdam de o prostituată româncă, rătăcit prin Africa cu Legiunea (împreună cu Blaise Cendrars, mort în ’61 - la Cărtărescu, acțiunea pare să se petreacă în anii ’70), este urmat firesc de o deversare apocaliptică de virtuozități stilistice în Casa Poporului care să cauterizeze rapid rana lăsată de relatarea pură, de epic. O altă scenă, cu adevărat plină de umor și de sarcasm, este cea a violului colectiv suferit de fata de la circ prin... somn. Pare a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
mamei, care asistă înfiorat la toate treburile casei executate stângaci de tată, care e martorul unui viol infantil descris memorabil în Nostalgia și mult mai șters și mai explicit în Orbitor 3. Mircișor e matca inspirației, e generatorul nesfârșitelor volute stilistice care îi fac pe fanii necondiționați și pe internauții cu prea mult timp liber la dispoziție să exclame „Superb!, Genial“ (asta nu înseamnă că-mi plac criticii și internauții care reușesc cu icnete să creeze un verdict precum „Nașpa!“). Aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Vei găsi întotdeauna rânduri tulburătoare, aproape poetice, aruncate cu dispreț „prozaismului“ poveștii. „Viscolele sunt niște bătăi cu perne“, râde la un moment dat un personaj de ultramediatizarea tipică a unor fenomene meteorologice ieșite din normal. Obsesia frumuseții blestemate Imaginile insolite stilistic sunt completate de „corespondențe“ stranii, paranoide între personaje refuzate de sistem, legate între ele de blesteme diferite, dar indicate de aceleași semnale textuale. Cea mai frumoasă construcție a lui Vonnegut în acest roman este aceea care îl unește pe Rudy
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
ale limbii exemplare sau "standard" (cu varietatea proprie fiecăreia dintre ele), chiar la nivelul primar al unei limbi istorice (lipsită în mod ideal de limbă comună), există trei tipuri fundamentale de varietate: varietatea diatopică (în spațiu), diastratică (socio-culturală) și diafazică ("stilistica"); și, în sens contrar, trei tipuri de unități: unități sintopice ("dialecte"), sinstratice (niveluri de limbă) și sinfazice (stiluri de limbă). Cea care este unitară din cele trei puncte de vedere este limba funcțională: sistemul punctual delimitat de fiecare dată că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Există forme de reciproc și reflexiv, verbe auxiliare, forme verbale compuse; de regulă nu apar forme participiale. În sintaxa, limba australiană se caracterizează fie prin incorporarea obiectului la verb, fie prin polisemantism (de ex. tiwi307). Topica destul de liberă, cu diferențe stilistice; predomina ordinea subiect-obiect-verb"308. 6.9.5. O limbă izolată: kusunda Kusunda este o limbă pe cale de extincție (în 2005 mai avea 7 vorbitori), vorbită în regiunea Gandaki din Nepal, pe care majoritatea specialiștilor o consideră o limbă izolată. E
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii; morfologie derivaționala alfasilabară (abugida) balineză,derivată din scrierea brahmi; latină 33. baluchi (beluciană) OR Pakistan / N Iran, Afganistan, Turkmenistan; vorbită în regiunea Baluchistan, actualmente împărțită între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental, subgrupul anglo-frizon
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
179, 181, 189, 195, 222, 250, 264, ~ lexicala 59, 121, ~ triconsonantică 168, 243, reduplicarea ~îi 59, 195 reduplicare 189, 195, 204, 250, 284, 288, 296, ~ morfologica 286, ~a complementului 117, ~a rădăcinii 59, 195 registru 88, 195, ~ (stil) discursiv-pragmatic 195, ~ stilistic 195, 309, ~ vocalic 192 remă 76, 77, 92 retoromana 107, 147, 154, 155, 262, 296, 297, 322, 326 români (rromani, țigăneasca) 116, 117, 146, 152, 296, 334, 337, ~ iberica 116, anglo~ 116, caló 116, lomavren 116 Románia 117, 128, 154
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
veche 272, creola ~ 114, 227, 228, 250, 291, 305,324, iudeo-~ (ladino, judesmo/djudezmo) 115, 117, 149, 269, 272, 305, 326 spiranta velara X 120 Sprachbund 116, 117 standardizare 114 stil 29, ~ de limbă 29, 34, 35, 38, ~ discursiv-pragmatic 195 stilistic 195, registru ~ 195, 309 stilistica 26, 34, 79, 205, ~a limbii 35, 258, ~a respectului 243 structuralism 25, 29, 32, post~ 25 structuralist(a), lingvistică ~ 25, școala ~ 25, 29 structura 21, 26, 29, 35, 36, 45, 50, 57, 59, 63
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scenă a textului respectiv (finalitatea unui text dramatic fiind, în principiu, asociată ideii de reprezentare scenică 85); cu o funcționalitate specifică, sintetizată de M. Pruner (apud Ciobotaru, 2006a, pp. 78-79) în "funcția dramatică" (reflectând planul acțiunii și planul personajelor); "funcția stilistică" (concretizată în așa-numita poetică a textului) și "funcția de comunicare" (și, implicit, relaționare între personaje, între dramaturg și public, între dramaturg și actori 86), textul dramatic se caracterizează, din aceeași perspectivă teoretică, prin "principiul dublei enunțări" și prin "principiul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Editura Tehnică. Ceuca, J. (2002). Evoluția formelor dramatice. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Chiricu, I. (2010). Mijloace paralingvistice ale discursului raportat în conversație. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A. (ed.) (2010). Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze. Vol. 2. Pragmatică și stilistică (43-49). București: Editura Universității din București. Chiru, I. (2003). Comunicarea interpersonală. București: Tritonic. Chubbuck, I. (2007). Puterea actorului. Traducere de Irina Margareta Nistor. București: Quality Books. Ciobotaru, A.D. (2006a). Teatrul de animație între magie și artă. Iași: Princeps Edit. Ciobotaru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
In D. Matei (coord.). Artă și comunicare (111-140). București: Editura Meridiane. Mazilu, F. (2010). Funcțiile semnalelor de recepție în interviul individual. In Zafiu, R., Dragomirescu, A., & Nicolae, A. (ed.) (2010). Limba română: controverse, delimitări, noi ipoteze. Vol. 2. Pragmatică și stilistică (125-134). București: Editura Universității din București. Măciucă, C. (1983). Viziuni și forme teatrale. București: Editura Meridiane. Măciucă, C. (1989). Teatrul și teatrele. București: Editura Eminescu. McVittie, J. (2004). Discourse Communities, Student Selves and Learning. Language and Education, 18 (6), 488-503
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
and the Arts. Vol. IX, nr. 2, Spring, 155-173. White, S. (2009). Articulation and re-articulation: development of a model for providing quality feedback to pre-service teachers on practicum. Journal of Education for Teaching, 35 (2), 123-132. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. București: Editura Universității din București. Zbughea, A., Bem Neamu, R., Iordan, B, & Mastan, B. (2010). Teatrul de umbre la muzeu. București: Tritonic. Zelinschi, C. (2006). Comunicare și conflict în mediul educațional. Iași: Pim. Zémor, P. (2003). Comunicarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de J. Ceuca: continuitate/discontinuitate; accelerare/încetinire; concentrarea (se trece de la o acțiune la alta, sărindu-se etapele intermediare); elongația (rar, timpul evenimentului teatral îl depășește pe cel necesar în realitate) Ceuca, 2002, pp. 62-63. 85 Și implicit, la nivel stilistic, oralității, în condițiile în care textul dramatic este scris, în principiu, pentru a fi "spus"/prezentat spectatorului (cf. Popescu, 1990, p. 132). 86 De altfel, se consideră că "teatrul nu povestește, el prezintă" (Mihalevschi, 2008, p. 7), implicând așadar ideea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sau vânzător. Atunci când românii vor scăpa de frustrările profesiei, vom avea și noi speranțe să fim serviti ca într-un restaurant sicilian. În Germania am cunoscut efectele proverbialelor calități teutone: ordine, disciplină, seriozitate. Aparent nimic surprinzător. Numai că aceste "determinante stilistice" (Lucian Blaga) erau întrupate sub chipul universitarilor calzi, deschiși, generoși și, pentru mine, surprinzător de prietenoși. Am aflat mai târziu că era meritul unor admirabili universitari ieșeni (Andrei Hoișie, Gheorghe Popa, Dumitru Oprea, Henri Luchian,Vasile Ișan, Constantin Sălăvăstru etc.
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
a denumi obiecte, acțiuni și relații specifice, ci, de multe ori, pentru a exprima raporturi generale. Majoritatea cuvintelor și a sintagmelor din această categorie continuă să alcătuiască "registrul înalt" al rapoartelor și interviurilor oficiale. Cazurile cele mai frapante de incompatibilitate stilistică, de non-proprietate semantică sau de construcție sintactică defectuoasă apar pe un fundal constituit de numeroase clișee ale "limbajului de lemn" abstract și oficial: În ceea ce ne privește, Direcția Generală a Penitenciarelor, cu întregul său personal, se consideră onorată de a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în strînsă legătură cu evoluția argoului societății libere, din care se inspiră și pe care îl dezvoltă. Atitudinea față de limbajul argotic a trezit reacții contradictorii în lumea specialiștilor, unii lăudîndu-i expresivitatea, vivacitatea, inventivitatea și pitorescul, dar mulți criticîndu-i vulgaritatea, neglijențele stilistice, oralitatea subversivă sau originile asiatice, în special cele țigănești. Primul glosar de "jergon" a fost întocmit în Franța în 1554, pentru ca justiția să înțeleagă ce spun inculpații. Ceva mai tîrziu, celebrul Vidoq tîlhar angajat de poliție a alcătuit un dicționar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a intrat în uzul familiar. În furt, mîna poate deveni un agent autonom: transpunerea metonimică operează ironic o eliberare de realitatea actului, ca în expresia a o scăpa la găleată (= a fura dintr-un buzunar). Furtul, înșelarea, agresiunea sînt normalizate stilistic prin folosirea termenilor profesionali generici a opera, a lucra, meserie, mecanic (de buzunare) -, dar și prin neologisme eufemistice încă mai elegante: a anexa, a achiziționa, a anticări, a completa (= a fura); a articula, a demonta (= a bate); album (= cazier), universitate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Wolfgang, Marvin E., Prison, Present and Posible, New York, 1979. Wright, E.O., The Politics of Imprisonment: A Critical Analysis of Prisons in America, Harper Colophone, New York, 1973. Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică in România actuală, Editura Universității București, 2002; http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/Zafiu/31.htm. Zyl, Smith van; Donkel, F., Prison Labour: Salvation or Slavery?, Ashgate, Aldershot, 1999. *** Au pied du mur. 765 raisons d'en finir avec toutes
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Editura Oscar Print, București, în care ministrul justiției și coordonatoarea acestei teze de doctorat, Rodica Stănoiu, este citată de mai bine de 100 de ori în mai puțin de 50 de pagini, într-un mod omagial. 57 Rodica Zafiu, Diversitate stilistică in Romania actuală, Editura Universității București, 2002; vezi și ediția de pe Internet la http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/Zafiu/31.htm. 58 Françoise Thom, op. cit., p. 50. 59 Ibidem, p. 91. 60 Rodica Zafiu, op. cit. 61 Ibidem. 62 George
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
astea în care personajul principal ești chiar tu? Nu ți dai seama că bagi lumea în confuzie? Hai,explică-mi, aștept. Tac câteva secunde, apoi îi spun Ralucăi Hagiu că ceea ce fac eu în poveștile mele e doar o opțiune stilistică, un fel de autoironie. Îi explic că rolul meu, ca scriitor, e să inventez situații, unele chiar neverosimile, și să-l fac pe cititor să creadă că ele sunt reale. Îi spun că s-ar putea să scriu o poveste
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Vivaldi, cu ale sale concerti grossi, întitulate Anotimpurile, precedate de câte un sonet explicativ. Dar, înflorirea muzicii programatice o datorăm romanticilor, impulsionați de Beethoven prin simfonia Pastorala, uverturile Egmont și Coriolan. Hector Berlioz a ridicat programatismul la un adevărat principiu stilistic, prin plasticitatea puterii sale de expresie. Franz Liszt concepea programatismul că o artă cuprinsă între două noțiuni: program poetic și melodie caracteristică. Robert Schumann, nume notoriu al genului, a lăsat o bogată colecție de miniaturi pianistice, în care se simte
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
biblice, precum Iisus pe cruce, Pregătirea pentru cină, Cina cea de taină și care îl înfățișează pe Iisus în diferite ipostaze. A patra etapă - analizează - presupune stabilirea temei, a motivelor, a compoziției, precizarea elementelor din cadrul fiecarui tablou, a particularităților gramaticale, stilistice și lexicale și a elementelor de versificație. Tema poeziei este credința, o temă de factură religioasă, dar textul are și alte semnificații. Iisus întruchipează drama condiției umane. Lupta sa cu moartea reprezintă alegoric eternul conflict dintre trup și suflet, dintre
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
și comunicare, «se vor realiza în corelație cu textele literare parcurse», «ele având un caracter preponderent aplicativ»); și recomandând, de asemenea, stabilirea unor corelații între diverse discipline, unele foarte noi, care au ca suport folosirea limbajului: retorică, teorie literară și stilistică, pragmatică (ex. secțiunea Practici discursive). Așadar, după cum observa Alina Pamfil, tendința de ștergere/stransgresare a frontierelor se manifestă pregnant în orizontul disciplinei Limba și literatura română, tendință vizibilă, sub mai multe aspecte: atât la «nivelul suprafețelor», al paginilor ce compun
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
lucrurile în favoarea sa, așa cum a demonstrat în Fedora. În primul rând, o muzicalitate suverană i-a permis să stăpânească absolut toate rolurile, chiar și cele mai nemiloase ățin minte Klytemnestra din 1971, învățată în doar câteva zile); apoi, o inteligență stilistică și o sensiblitate pusă în slujba personajului cu totul excepționale, apanaj al artiștilor cu adevărat deosebiți. Toate acestea s-au sprijinit pe o tehnică robustă, suficientă pentru ca interpreta să jongleze cu un repertoriu operistic aproape deconcertant prin amploare, în aproape
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]