6,151 matches
-
poezie, expoziții de fotografie și cursuri de învățare a limbilor străine. Aleea centrală cuprinde parterul intrării, ornamentat vara cu flori de sezon și prezentând pe margini aliniamente incomplete de chiparos californian ("Chamaecyparis lawsoniana") și "Thuja gigantea". Fundalurile sunt alcătuite din tei argintii înalți și mobilier de grădină. Plantațiile se continuă în linie dreaptă dincolo de piațeta obeliscului, pe Aleea Junimii. Un peisaj unic, specific Parcului Copou, perceput atât de pe trotuarul bulevardului Carol I, cât și din interiorul grădinii, este creat de aliniamentul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
interiorul grădinii, este creat de aliniamentul triplu de tisă ("Taxus baccata var. Nidiformis"), specie ocrotită de lege. Aceste plante cu cetina toxică sunt veșnic verzi și, beneficiind de un temperament de umbră, rezistă de câteva decenii sub coroanele accentuate ale teilor marginali din partea estică a parcului. O pădurice de molid se află în extremitatea nordică a parcului, cuprinzând un grup de circa 30 de exemplare, cu diametrul mediu de 21 cm și înălțime medie de 11 m, având o vârstă de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Thuja occidentalis - Fastigiata" oferă un aspect sobru și ocazional grandios parcului. O alee cu mesteceni verticali (habitus normal) se combină cu o alee cu mesteceni înclinați oarecum inestetic din cauza umbrei laterale. Prezența castanilor porcești se combină cu alte pâlcuri de tei, salcâmi japonezi, precum și cu peisaje secundare create de garduri vii de "Spiraea", "Deutzia scabra", "Philadelphus coronarius", "Acer tataricum" și altele. În toamna 2013 specialiști în domeniu au recomandat municipalității completarea aliniamentelor existente cu exemplare în concordanță cu indivizii actuali, precum și
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în comparație cu porțiunile umbrite doar de clădiri. Noaptea, radiațiile termice infraroșii emise de suprafețele artificial insolate în timpul zilei sunt absorbite de arbori, rezultând într-o răcorire nocturnă mai accentuată. Notabilă este și valoarea ecoprotectivă a sutelor de exemplare de "Tilia tomentosa" (tei argintii) din parc: "„la 50 de ani, teiul (argintiu) încă manifestă o creștere activă, realizează anual un număr de peste 300.000 de frunze, însumând o suprafață verde de aproximativ 600 mp. Într-o zi de vară, acest tei mediu poate
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
termice infraroșii emise de suprafețele artificial insolate în timpul zilei sunt absorbite de arbori, rezultând într-o răcorire nocturnă mai accentuată. Notabilă este și valoarea ecoprotectivă a sutelor de exemplare de "Tilia tomentosa" (tei argintii) din parc: "„la 50 de ani, teiul (argintiu) încă manifestă o creștere activă, realizează anual un număr de peste 300.000 de frunze, însumând o suprafață verde de aproximativ 600 mp. Într-o zi de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Tilia tomentosa" (tei argintii) din parc: "„la 50 de ani, teiul (argintiu) încă manifestă o creștere activă, realizează anual un număr de peste 300.000 de frunze, însumând o suprafață verde de aproximativ 600 mp. Într-o zi de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon și produce 6-7 kg oxigen. Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
însumând o suprafață verde de aproximativ 600 mp. Într-o zi de vară, acest tei mediu poate filtra 4.000-5.000 mc de aer, din care consumă aproximativ 9 kg dioxid de carbon și produce 6-7 kg oxigen. Sub coroana teiului temperatura aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm”". De asemenea, teii emit fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și a insectelor, care distrug inclusiv bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare. Pe lângă creșterea umidității relative a
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm”". De asemenea, teii emit fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și a insectelor, care distrug inclusiv bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare. Pe lângă creșterea umidității relative a aerului înconjurător, vegetația parcului influențează favorabil microclimatul urban în general poluat
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Național de Ceramică „Cucuteni”", care adună meșteri olari din toată țara. Începând cu iunie 2015 parcul a devenit o destinație principală pentru activitățile culturale desfășurate în cadrul "Festivalul Florilor de Tei din Iași", eveniment lansat cu sprijinul primăriei în urma incidentului tăierii teilor de pe bulevardul central al orașului, în februarie 2013. Cercetașii României organizează anual în parc "„Festivalul Luminii”". Parcul Copou este dominat de tei, ale căror flori sunt la rândul lor un simbol recurent în poezia eminesciană, în texte precum "Floare de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
activitățile culturale desfășurate în cadrul "Festivalul Florilor de Tei din Iași", eveniment lansat cu sprijinul primăriei în urma incidentului tăierii teilor de pe bulevardul central al orașului, în februarie 2013. Cercetașii României organizează anual în parc "„Festivalul Luminii”". Parcul Copou este dominat de tei, ale căror flori sunt la rândul lor un simbol recurent în poezia eminesciană, în texte precum "Floare de tei" („Floare de tei, / Cât de curând te treci / Ochilor mei lucind / Te-i arăta pe veci.”) sau "Povestea teiului" („Dar prin
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de pe bulevardul central al orașului, în februarie 2013. Cercetașii României organizează anual în parc "„Festivalul Luminii”". Parcul Copou este dominat de tei, ale căror flori sunt la rândul lor un simbol recurent în poezia eminesciană, în texte precum "Floare de tei" („Floare de tei, / Cât de curând te treci / Ochilor mei lucind / Te-i arăta pe veci.”) sau "Povestea teiului" („Dar prin codri ea pătrunde / Lângă teiul vechi și sfânt, / Ce cu flori pân-în pământ / Un izvor vrăjit ascunde.”) Grădina
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
al orașului, în februarie 2013. Cercetașii României organizează anual în parc "„Festivalul Luminii”". Parcul Copou este dominat de tei, ale căror flori sunt la rândul lor un simbol recurent în poezia eminesciană, în texte precum "Floare de tei" („Floare de tei, / Cât de curând te treci / Ochilor mei lucind / Te-i arăta pe veci.”) sau "Povestea teiului" („Dar prin codri ea pătrunde / Lângă teiul vechi și sfânt, / Ce cu flori pân-în pământ / Un izvor vrăjit ascunde.”) Grădina este prezentă și
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
dominat de tei, ale căror flori sunt la rândul lor un simbol recurent în poezia eminesciană, în texte precum "Floare de tei" („Floare de tei, / Cât de curând te treci / Ochilor mei lucind / Te-i arăta pe veci.”) sau "Povestea teiului" („Dar prin codri ea pătrunde / Lângă teiul vechi și sfânt, / Ce cu flori pân-în pământ / Un izvor vrăjit ascunde.”) Grădina este prezentă și în literatura contemporană, de exemplu în opera Florinei Ilis: „"Pe o bancă, în Parcul Copou, sub
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
la rândul lor un simbol recurent în poezia eminesciană, în texte precum "Floare de tei" („Floare de tei, / Cât de curând te treci / Ochilor mei lucind / Te-i arăta pe veci.”) sau "Povestea teiului" („Dar prin codri ea pătrunde / Lângă teiul vechi și sfânt, / Ce cu flori pân-în pământ / Un izvor vrăjit ascunde.”) Grădina este prezentă și în literatura contemporană, de exemplu în opera Florinei Ilis: „"Pe o bancă, în Parcul Copou, sub un tei, poetul îi recită doamnei Miclea
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
prin codri ea pătrunde / Lângă teiul vechi și sfânt, / Ce cu flori pân-în pământ / Un izvor vrăjit ascunde.”) Grădina este prezentă și în literatura contemporană, de exemplu în opera Florinei Ilis: „"Pe o bancă, în Parcul Copou, sub un tei, poetul îi recită doamnei Miclea poezia" Venere și Madonă. Când ajunge la versurile": Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sfântă prin iubire / Și ador pe acest demon cu ochi mari cu părul blond", doamna Miclea începe să plângă
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
de apă clocotita. Vasul se acoperă și se lasă 15 minute. După aceea ceaiul se strecoară și se îndulcește. Unele plante se prepară numai prin infuzie, deoarece prin fierbere principiul lor activ poate dispărea. Este cazul florilor de mușețel, de tei, al frunzelor de mentă sau de roinița. Decoctul este procedeul prin care plantă se amestecă cu cantitatea indicată de apă rece, apoi produsul se fierbe un anumit timp. Decoctul se strecoară fierbinte și se completează cu apă caldă, cât este
Fitoterapie () [Corola-website/Science/302695_a_304024]
-
familii, susținând necesitatea protejării și ocrotirii acestei zone. Printre elementele arboricole semnalate în arealul rezervației se află specii de: molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), pin ("Pinus l."), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
Marele sculptor (și pictor, măcar în schițe moldave) Marcel Guguianu, este născut în fabulații voevodale. Privindu-l (s-ar putea ca optică să fie deformata de prietenie), Marcel Guguianu are vârstă eternilor îndrăgostiți de toată curbura Munților Carpați, de Iașii Teiului eminescian, de triunghiul Bârladului care duce în moarte din dragoste. Marcel este îndrăgostit mereu de toate femeile care ajung soprane deasupra Europei, fluturi multicolori în admirația lumii și subiecte pentru așezarea în marmură. Marcel Guguianu se înscrie în zodia mării
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
28 de primării din județ. Atunci era președintele organizației județene PAC și coordonatorul campaniei electorale. Antonesei s-a remarcat prin atitudinea vocală împotriva administrației Iașiului, ca urmare a deciziei primarului Gheorghe Nichita de a tăia, în februarie 2013, aliniamentul de tei din centrul orașului și a-l înlocui cu arbuști japonezi pitici. Scriitorul a publicat un număr de editoriale virulente în acest sens, sprijinind totodată inițiativele civice de protest ale altor intelectuali și studenți. Interviuri
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
conținut ridicat de bitum. Lignitul este folosit pentru obținerea a numeroase produce chimice. Teritoriul Bașcortostanul este acoperit de numeroase păduri - 62.000 km² - adică cam o treime din suprafața republicii. Printre soiurile de copaci din pădurile Bașkortostanului sunt mestecenii, coniferele, teii, stejarii și arțari. Rezervele totale de cherestea sunt de aproximativ 718 milioane m³. Peste 10.000 km² de păduri sunt declarate rezervații naturale. În republică sunt numeroase izvoare de apă minerală - medicinală sau pentru consumul curent și uriașe rezerve de
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
malul românesc, la Cazanele Mici, Statuia lui Decebal a fost sculptata în piatră între 1994 și 2004. Alte descoperiri arheologice au fost făcute în defileul mai puțin spectaculos Gospodin Vir (Vârtejul Domnului): în anii 1960, situl arheologic Lepenski Vir (Vârtejul Teiului) a fost studiat, adeverindu-se cel mai important din Europa de sud-est. Statuile din gresie din neoliticul timpuriu sunt în special de o mare valoare. Această și alte descoperiri indică faptul că regiunea Porților de Fier a fost locuită de
Porțile de Fier () [Corola-website/Science/303663_a_304992]
-
motive geometrice și florale. Plafoanele și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe ele aflându-se înscrise numeroase dictoane în limba latină. Părțile componente din lemn ale clădirii (uși, ferestre, lambriuri, scări interioare) sunt realizate din lemn de stejar, tei și rășinoase, fiind bogat sculptate, profilate, traforate și lustruite cu șelac la nivel de mobilier stil. Într-o încăpere de la parterul aripii de est a castelului se află încastrate în zid mai multe pietre cu inscripții în diferite limbi (latină
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
Totodată, în 2004, trupa lansează în România single-ul "De ce plâng chitarele", o versiune cover a faimoasei piese din repertoriul legendarei formații Noroc, din anii '70. Succesul mondial al trupei O-Zone vine în 2003, odată cu lansarea piesei "Dragostea Din Tei" (cunoscută și ca "Numa Numa song"), care aduce recunoaștere mondială trupei, dar și lui Dan personal, în calitate de lider al trupei, care compune și produce toate piesele O-Zone. Datorită efortului și talentului său, apare super-hit-ul "Dragostea din Tei", care devine
Dan Balan () [Corola-website/Science/304045_a_305374]